Florin Abraham

Florin Abraham s-a născut în 1975 în Jibou, jud. Sălaj. Doctor în Istorie al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj. Director ştiinţific al Institutului „Ovidiu Şincai” şi cercetător ştiinţific la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului. Autor al cărţilor România de la comunism la capitalism, 1989-2004. Sistemul politic, Tritonic, Bucureşti (2006); Transformarea României: 1989-2006. Rolul factorilor externi, I.N.S.T., Bucureşti (2006). Coautor la Social democraţia contemporană, între tradiţie şi globalizare, Mondo Media, Bucureşti (2004), Doctrine şi partide politice europene, Centrul Român de Studii Regionale, Bucureşti (2007) ş.a. Membru al echipei europene de cercetare pentru proiectul „Next Left”, realizat de Institutul Karl Renner (Viena) şi Fundaţia Europeană pentru Studii Progresiste –FEPS (Bruxelles).

Samir Amin

Samir Amin, economist şi sociolog egiptean, este unul dintre cei mai importanţi şi cunoscuţi creatori ai teoriei dependenţei şi subdezvoltării. Această teorie este rezultatul unei perspective holiste, sistemice, asupra capitalismului. Viitorul uni ţări este, înainte de toate, rezultatul tendinţelor şi întreţeserilor economice şi sociale mondiale. Ceea ce nu înseamnă că el nu se construieşte prin abnegaţia desfăşurată în împrejurări concrete. Lunga lui listă de cărţi, din 1957 în, deocamdată, 2011 este însoţită de activism politic. Actualmente, Samir Amin conduce Third World Forum.

Corina L. Apostol

Corina L. Apostol (B.A., Duke University) este doctorandă în Departamentul de Istoria Artei la Rutgers University, NJ, SUA. Cercetarea ei se concentrează asupra artei moderne și contemporane din Europa de Est și Rusia. În poziţia de Dodge Fellow, Apostol lucrează ca asistent de curator la Muzeul de Artă Jane Vorhees Zimmerli din NJ, unde investighează Colecţia Norton şi Nancy Dodge de Arta Nonconformistă din fosta Uniune Sovietică.

Cornel Ban

Cornel Ban este doctor in stiinte politice (University of Maryland), specializarea economie politica si actualmente este director adjunct al programului de Studii de Dezvoltare al Universitatii Brown (SUA). A publicat si are in curs de publicare proiecte de cercetare pe teme legate de migratie, dinamica economiei sociale europene, dezbateri economice in puterile economice emergente si Brazilia in special, guvernanta transnationala in Europa si transformarile recente ale economiilor din periferia meditereaneana si sud-est europeana a aceluiasi continent. Contributiile sale in domeniul politicilor publice se pot gasi pe www.cogitus.ro iar cele din journalism se pot gasi in Dilema Veche, Osservatorio Sui Balcani si Financial Times.

Ana Bazac

Ana Bazac este profesor de filosofie la Universitatea Politehnica din Bucureşti. Cărţi: Critica politicii. (I). Elemente de epistemologie a politicii (1994), Confuzie şi speranţă (Opţiuni politice ale bucureştenilor şi unele probleme ale socialiştilor români) (1995), Reformismul socialist. Repere (1996), Anarhismul şi mişcarea politică modernă (2002), Puterea societăţii civile (2003), Geopolitică (I) Imperiul şi războiul şi Geopolitică (II) Războiul din Irak în contextul războaielor de după căderea cortinei de fier (2003), „Pacea” din Irak, după victoria decretată în 2003. Probleme internaţionale actuale (Dosare deschise şi o introducere despre comunicarea evenimentelor internaţionale) (2006). Coordonare: Comunicarea politică: repere teoretice şi decizionale (2006), Cultură şi adevăr. Studii despre filosofia lui Tudor Vianu (2007). Coordonare in colaborare: Logica şi provocările sociale. Omagiu profesorului Cornel Popa la 75 de ani (2008), Matrici filosofice şi concepte integrative. Volum omagial Angela Botez (2009), Filosofie şi cultură. In honorem Alexandru Boboc – octoginta annis (2010). Omul activ şi impersonalul “se” (Perspectivă de filosofie socială asupra unor pagini din istoria gândirii româneşti) 2010.

Alexandru Bălăşescu

Alexandru Bălăşescu  – antropolog, PhD la Universitatea din California, Irvine 2004, DEA Universitatea Lyon 2, 1998. autor al “Paris Elegant, Teheran Incitant. Corpuri Estetice, Subiecte Politice”, Curtea Veche 2008. Publică în diverse jurnale universitare internaţionale, a predat la UCI, la American University of Paris, Centrul de Teorie Critica, Paris, în Manama (Bahrain) şi acum la Bucureşti la SNSPA, masterul de antropologie.  În timpul zilei lucreaza la Renault Technologies România – studii prospective socio-culturale şi economice pentru Eurasia şi Euromediterana. Preocupat de antropologia corpului, biotehnologie, dezvoltare economică şi sisteme financiare nu este de loc interesat în dispute ideologice ci în observatii empirice ca bază pentru teorii bune şi soluţii aplicabile. Caută să aplice antropologia ca metodă în mai tot ce face.

Lucian T. Butaru

Lucian T. Butaru – lector dr. Universitatea Babeș-Bolyai. Interese de cercetare: Stat, comunitate și structuri de putere, Discursul privind inegalitatea. Cursuri și seminarii: Istoria Europei, Istoria Antisemitismului. Publicații: diverse articole și cartea Rasism românesc. Componenta rasială a discursului antisemit din România până la Al II-lea Război Mondial, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj, 2010.

Serban Cerkez

Şerban Cerkez este doctor în ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În prezent este cadru didactic asociat la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. Autorul a publicat o serie de studii de specialitate în volume colective precum şi un volum de autor. Principalele titluri: 2010 – Grupurile de Interese şi Politicile Publice; Modele de agregare a preferinţelor colective, Ed. Polirom, Iaşi; Raţionalitate, ignoranţă şi comportament de vot – Introducere la cartea O Teorie Economică a Democraţiei, Anthony Downs, Ed. Institutul European, Iaşi; Creşterea sectorului public – factori determinanţi în 2008; Construirea capacităţii de evaluare la nivelul sectorului public din România – 2009; Discriminarea de gen în tranziţie. Diferenţe de tratament între grupurile sociale – 2006.

Alex. Cistelecan

Doctorand in teorie politica la LUISS University, Roma. Autor al volumului Viaţa ca film porno. Protocoalele Lacan, Aula, Brasov, 2007. Editor (împreună cu Aakash Singh Rathore) al volumului Wronging Rights? Philosophical Challenges for Human Rights, Routledge, New Delhi, 2010 (în curs de apariţie). Membru fondator al asociaţiei Proiect Protokoll.

 Gabriel Chindea

S-a născut în 1972 la Braşov şi este lector la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Licenţiat în filosofie (1996) şi limbi clasice (1999), doctor în filosofie al Universităţii Babeş-Bolyai (2004) şi al Universităţii Paris I Panthéon-Sorbonne (2006), a publicat diverse articole şi studii de istoria filosofiei şi de filosofie politică. Traducător din greacă veche şi latină (Porfir, Isagoga, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002; Plotin, Enneade, Iri, Bucureşti, 2003-2007 (în colaborare); Toma d’Aquino, Întrebări disputate despre suflet, Humanitas, 2006), este şi autorul cărţii Paradoxul transcendenţei la Aristotel şi Plotin, apărute la Humanitas în 2008.

Codrin Codrea

Codrin Codrea este absolvent de drept la Universitatea A. I. Cuza, Iaşi, şi masterand în drept european la aceeaşi instituţie. Uimit din primii ani de studenţie de pretenţia de neutralitate a unor legi, de genul celor care “interzic şi săracilor şi celor înstăriţi să doarmă sub pod”, şi interesat până în prezent de discursul de legitimare şi violenţa structurală.

Alina-Sandra Cucu

Alina-Sandra Cucu a absolvit Academia de Muzică “Gheorghe Dima”, specializarea flaut şi Facultatea de Sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai, ambele în Cluj-Napoca. În prezent este doctorandă în sociologie şi antropologie socială la Central European University, Budapesta, cu teza: “‘A Working-Class Hero Is Something to Be’: Making Labour in Socialist Romania, 1945-1989”, o cercetare despre relaţia stat / muncă în perioada socialistă. Domeniile ei de interes includ relaţiile de clasă, relaţiile de proprietate, epistemologiile relaţionale, antropologia economică, socialismul şi postsocialismul. Încearcă, timid, să pătrundă tainele activismului, militând.

Ekaterina Degot

Ekaterina Degot este istoric de artă, critic şi curator independent. A lucrat la Galeria de Stat Tretyakov din Moscova şi a semnat rubrica de cultură şi artă a cotidianului Kommersant Daily. Incepand din 2008, Degot este editor al site-ului independent www.openspace.ru/art, dedicat criticii de artă şi analizei culturale. Degot a fost profesor invitat la numeroase universităţi din America şi Europa şi a predat la Universitatea Europeana din St. Petersburg. A publicat urmatoarele carti: Moscow Conceptualism (cu Vadim Zakharov) (2005) şi Russian 20th Century Art (2000). In prezent este profesor la Rodchenko School of Photography and Multimedia din Moscova. Proiectele ei curatoriale includ: Soviet Realism, Muzeul de Arta Valona, Liege (2005), Pavilionul Rusiei la Bienala de la Venetia (2001) si 1st Ural Industrial Biennial, Ekaterinburg, Russia (2010), unde a fost co-curator. Este cercetator invitat in cadrul proiectului Former West (2008-2014). Ekaterina Degot traieşte şi lucrează la Moscova.

Adi Dohotaru

Combinaţie de istoric, jurnalist, scriitor şi activist civic. Toate în devenire. Îmi place să citesc, să fac mişcare (alergare prin parcuri şi păduri, sporturi de echipă, plimbat cu biţa), să beau alături de prieteni cafea ori bere în centrul Clujului. Aş vrea să alerg la un maraton la Polul Nord la -30 grade, însă aş avea nevoie de cel puţin 10.000 de euro ca să particip. Poate mă ajutaţi. Ştiu, aş fi al doilea român în alergare la Pol, dar cred că aş povesti mai bine cum e cu Marele Alb-Albastru. Am 27 de ani şi m-am născut în aceeaşi zi cu Hitler, constelaţie fatidică ce îmi atenuează opţiunile radicale de stânga.

Bruno Drweski

Bruno Drweski este istoric, politolog, director al secţiunii poloneze a „L’Institut national des Langues et Civilisations orientales (INALCO), secretar general al „Appel franco-arabe”, fost redactor-şef al „La Pensée”, membru în redacţiile publicaţiilor: „La nouvelle Alternative”, „Outre-terre / Geopolitical Affairs”, „Revue d’études slaves”, „Studia Politologica (Annales Universitatis Paedagogicae Cracoviensis)”, „Utopie critique”. Este director al revistei „La Pensée libre”.

Teodora Dumitru

Licenţiată a Facultăţii de Litere din Bucureşti (secţia română-franceză), cu o teză despre romanul lui Mircea Cărtărescu (2003); Master în Literatură română contemporană, cu o disertaţie despre proza aceluiaşi autor (2004); Doctor în Litere al Universităţii din Bucureşti cu o teză despre E. Lovinescu (2010). Am publicat cronici literare în Adevărul literar şi artistic între 2003 şi 2005, iar din 2005 sunt redactor, cronicar literar şi – mai nou – traducător la revista Cultura. Din 2009, m-am „specializat” în traducerea din franceză a eseurilor lui Claude Karnoouh.

Vasile Ernu

Vasile Ernu este născut în URSS în 1971. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie (Universitatea Al.I.Cuza, Iaşi, 1996) şi al masterului de Filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă+societate. A debutat cu volumul Născut în URSS (Polirom 2006, 2007, 2010) care a fost tradus în mai multe limbi. În 2009 publică la ed. Polirom volumul Ultimii eretici ai Imperiului. Alături de C. Rogozanu, C. Şiulea şi O. Ţichindeleanu este coordonatorul volumului Iluzia anticomunismului, ed. Cartier 2008. În ultimii ani a ţinut rubrici în România Liberă, HotNews, Noua Literatură, Suplimentul de Cultură şi Observator Cultural. ernu.ro

Florin Faje

Florin Faje este doctorand în sociologie și antropologie socială la Central European University din Budapesta cu teza ”Playing to Win, Learning to Lose: Physical Education and Sports in Transylvania, 1919-1969”. Interesele sale de cercetare includ formarea statului, dinamica naționalismului modern, relația dintre antropologia socială și istorie, educația fizică și sportul. Totuși pasiunea sa centrală rămâne fotbalul jucat de orcine, oricând și la orice nivel.

Florin Flueraş

Florin Flueraş este autor şi coautor de proiecte ca: Trilogia Postspectacol, Candidatura la Preşedenţie, Romanian Dance History, A brave search of the ultimate reality, Cooperativa Performativă, etc. Proiectele sale funcţionează undeva la graniţa dintre artă contemporană, performance, teorie şi politică – investigând, criticând şi explorând funcţia politică a artei dar şi modul în care componenţa ‘artistică’(de spectacol) a politicii şi a mass-mediei, poate fi articulată şi explorată prin perspectiva experienţei sale ca performer. (mai mult aici).

Ovidiu Gherasim-Proca

Ovidiu Gherasim-Proca este lector al Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Absolvent al Facultăţii de Filosofie în anul 2001, numără printre principalele interese de cercetare studiul ideologiilor politice, tranziţiile politice şi procesele de democratizare, antropologia politică şi studiile culturale. Împreună cu Gheorghe Teodorescu este autor al unui volum dedicat sociologiei electorale. A publicat recent câteva studii referitoare la efectele sociale ale răspândirii noilor tehnologii de comunicare şi la politicile de supraveghere generalizată a sistemelor digitale de comunicaţii.

Bogdan Ghiu

Bogdan Ghiu s-a nascut la 5 iulie 1958. Este poet, eseist, critic si teoretician (literatura, arte, media), traducator. A publicat poezie: „Fragmente din Manual”, in Cinci, 1982; „46 de caligrame ajutatoare”, in 9 poeti, 1984; Manualul autorului, 1989; Poemul cu latura de 1 metru, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor); Arta consumului, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor); Arhipelogos, 1997; Pantaloni si camasa, 2000; Manualul autorului (editie completa si definitiva), 2004; (Poemul din carton) Urme de distrugere pe Marte, 2006; eseuri: Grame, 1997; Ochiul de sticla. Texte privind televiziunea. 1991-1997, 1997; Evul Media sau omul terminal, 2002; Facultatea de litere. Mic indreptar de gindire gresita, 2004 (Premiul Asociatiei Scriitorilor Bucuresti). Traduceri din M. Foucault, J. Derrida, P. Bourdieu, G. Deleuze, F. Guattari, G. Bataille, J. Baudrillard, H. Bergson, P. Ricoeur, R. Rorty, P. Veyne, S. Kofman, D. Anzieu, Sade, Baudelaire, Artaud, M. Leiris, M. Duras, Annie Le Brun etc.

Boris Groys

Boris Groys (n. 1947 în Berlinul de Est) a urmat stu­dii de filosofie şi matematică la Universitatea din Leningrad (1965–1971), după care a lucrat ca asistent de cercetare la institute din Leningrad, iar apoi la Institutul de Lingvistică Structurală şi Aplica­tă din Moscova, pînă în 1981, cînd emigrează în Germa­nia. Profesor invitat la University of Pennsylvania (1988) şi la University of Southern California, Los Angeles (1991). Doctoratul în filosofie la Uni­versi­ta­tea din Münster (1992). Din 1994 este pro­fe­sor de teoria artei, filosofie şi teorie a mediilor la Hoch­schule für Gestaltung din Karlsruhe, Germa­nia. Membru al Asociţiei Internţionale a Critici­lor de Artă, autor de expoziţii şi eseuri cinematografice. Bibliografie selectivă: Gesamtkunstwerk Stalin. Die gespal­tene Kultur in der Sowjetunion, München – Wien, 1988 [Stalin – opera de artă totală. Cultura scinda­tă din Uniunea Sovietică; Cluj, Idea Design & Print, 2007]; Dnevnik filosofa [Jurnalul unui filo­sof], Paris, 1989; Die Kunst des Fliehens [Arta fu­gilor] (cu Ilia Kabakov), Mün­chen – Wien, 1991; Zeitgenös­sische Kunst aus Moskau – Von der Neo-Avant­garde zum Post-Stalinismus [Artă con­tempo­rană la Moscova – de la neoavangardă la poststali­nism], München, 1991; Über das Neue. Versuch einer Kultur­öko­nomie, München, 1992 [Despre nou. Eseu de economie culturală; Cluj, Idea Design & Print, 2003]; Utopia i obmen [Utopie şi schimb], Moskva, 1993; Flucht­punkt Moskau (ed.) [Punct de fugă – Mos­cova], Stuttgart, 1994; Die Erfindung Russlands [Inventarea Rusiei], München, 1995; Die Kunst der Installation [Arta instalafliei] (cu Ilia Kabakov), München, 1996; Logik der Sammlung. Am Ende des musealen Zeitalters [Logica colec­flionării. Sfîrşitul epocii muzeale], München, 1997; Unter Verdacht. Eine Phänomenologie der Medien [Sub semnul suspiciunii. O fenomenologie a medii­lor], München, 2000; Politik der Unster­blich­keit. Vier Gespräche mit Thomas Knoefel [Politica nemuririi. Patru convorbiri cu Thomas Knoefel], München, 2002; Topologie der Kunst [Topo­lo­gia artei], München – Wien, 2003; Traum­fabrik Com­munis­mus. Die visuelle Kultur der Stalinzeit. Dream Factory Communism: The Visual Culture of the Stalin Era [Fabrica de vise a comunismului: Cultura vizuală a erei staliniste], Ostfildern-Ruit, 2003.

David Harvey

David Harvey – profesor de antropologie la City University of New York este recunoscut pentru analizele sale privind legătura dintre urbanizare și acumularea de capital, o legătură centrală pentru înțelegerea dinamicii globale a capitalismului în ultimele două secole. În acest context Harvey a analizat procese precum acumularea prin disposesie precum și rolul pe care investițiile în procese de reconfigurare urbană îl au pentru depășirea crizelor de acumulare a capitalului. Însă, datorită structurii intrinseci a capitalismului care îl predispune la crize recurente, acestea sunt doar temporar depășite prin mutarea lor în spațiu, dintr-o parte în alta a globului, prin urmare niciodată cu adevărat reyolvate. În această paradigmă Harvey explică apariția neoliberalismului în anii 1970 ca un răspuns al clasei capitaliste la criza de acumulare survenită la finalul creșterii post-belice, precum și actuala criză financiară ale cărei origini le descoperă în speculațiile imobiliare începute în anii 70. Datorită acestui mod de interpretare a fost asociat de multe ori cu regulation school (un curent de gândire care își are originile într-o lectură particulară a lui Althusser și care se preocupă de modurile în care funcționarea capitalismului a fost reglementată/normalizată de-a lungul istoriei). În paralel cu activitatea academică și teoretică, Harvey a fost și este implicat în mișcări sociale și activiste. Cea mai importantă inspirată de acesta este The right to the city (Dreptul la oraș) prin care se cere ca dreptul la locuire să fie recunoscut printre drepturile fundamentale ale omului.

Iulia Haşdeu

Iulia Haşdeu este antropolog. A studiat si continua sa fie interesata de raporturile intre barbati si femei in comunitatile de Romi, in mod special de transfigurarea lor in caracteristici ethnice si in forme de afirmatie identitara. Lucreaza in prezent ca lector la Universitatea din Geneva unde preda studii de gen.

 Valentina Iancu

Valentina Iancu este critic de arta si doctorand la Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”.

Irina Ilisei

Irina Ilisei (n. 1986, Suceava) este doctorandă în cadrul SNSPA, având ca teme de studiu educaţia şi mobilitatea socială în domeniul problematicii rome. Totodată finalizează un masterat în politici de gen si minorităţi. Are o specializare în sociologie şi este licenţiată în Stiinţe Politice şi Comunicare. A beneficiat de burse de schimb academic în cadrul universităţilor Technical University of Ilmenau şi University of Stuttgart, în Germania, şi Eötvös Lorand University, în Ungaria. Are ca principale domenii de interes studiile de gen, relaţiile interetnice, migraţia şi adaptarea interculturală.

Mihai Iovănel

Am absolvit în 2001 Facultatea de Litere (Română-Engleză), Universitatea Bucureşti, cu o teză despre Richard Rorty; am terminat Masteratul de Literatură Română contemporană în 2002,  cu o lucrare despre Cristian Popescu. Între 2001 – 2005 am scris cronici la revista Adevărul literar şi artistic; în 2005 am lucrat câteva luni la cotidianul Averea; între 2005 – 2006 am fost cronicar literar la revista Prezent,  iar între 2006 – 2007 la Gândul. Sunt cercetător în cadrul Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti şi, din 2005, redactor la revista Cultura. De doi ani editez blogul acestei reviste (revistacultura.ro/blog).

Claude Karnoouh

S-a nascut in martie 1940 la Paris, unde si-a facut si studiile superioare. Din 1959 si pina in 1965 a urmat studii de stiinte (fizica si chimie) la Sorbona, iar din 1966 pina in 1969 studii de stiinte umane (filosofie, antropologie sociala, sociologie si lingvistica) la Universitatea Paris X Nanterre. Incepind din 1970 este membru al Centrului National de cecetare stiintifica (CNRS) si a predat, de asemenea, la Universitatea Paris X Nanterre, Sorbona, INALCO, Universitatea din Gand (Belgia), Charlostville (Virginia, SUA), Urbino (Italia), ELTE (Budapesta). In 1973 a intreprins mai multe anchete de etnografie și folclor în satul Breb din Maramureș. Din 1991 si pina in 2002 a fost profesor invitat al Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj unde, in cel de al doilea semestru al anului universitar, a sustinut un curs despre aspecte ale modernitatii tirzii in postcomunism, imbinind diverse abordari (politice, culturale, economice). Este autor a sase carti si peste o suta de articole si eseuri de antropologie culturala si politica, filosofia culturii si filosofie politica. Volume publicate în limba română: Românii. Tipologie și mentalități, ed. Humanitas, 1994; Dușmanii noștri cei iubiți, ed. Polirom, 1997; Comunism postcomunism și modernitate târzie, ed. Polirom, 2000; Adio diferentei. Eseu asupra modernitatii tirzii, ed. IDEA Cluj 2001.

Boris Kagarlitsky

Boris Kagarlitsky se prezintă aşa: „Din anul 2007 sunt directorul Institutului globalizării şi mişcărilor sociale (prescurtat: IGSO), despre care se poate spune că este „cel mai bun think tank de stânga” din Rusia – deoarece, este singurul, altul nu mai este…Dar până în acel moment, până să devin director, am fost autor de cărţi samizdat, deţinut politic, poştaş, deputat în Consiliul municipal al Moscovei, am fost arestat în anul 1993, de către noua putere, deja anti-comunistă, am activat în mişcarea sindicală, în sfera Academiei de Ştiinţe, am condus departamentul de politică al publicaţiei Novaya Gazeta, ziarul de frunte al opoziţiei ruse. Incepând cu anii 2000, am scris multe cărţi în limba engleză şi rusă (chiar în această ordine, căci până la începutul lui 2000 cărţile mele nu au fost editate în limba rusă). Amuzant este faptul că în 1982 mi s-a adus acuzaţia de „activitate anti-sovietică”, iar în 1993 fusesem arestat ca „apărător al puterii sovietice”. Dar pot afirma că nu mi-am schimbat niciodată convingerile, lucru care poate fi verificat prin alăturarea publicaţiilor mele din diferite epoci. Mereu am pledat pentru democraţia socialistă, precum şi pentru apărarea intereselor clasei muncitoare.”

Veronica Lazăr

Veronica Lazăr (n. 1984) este doctorand în filosofie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj cu o teză despre filosofia istoriei în Iluminismul francez. A colaborat prin traduceri din limbile engleză, franceză şi spaniolă cu revista şi editura Idea şi cu revista Cultura. Membru fondator al asociaţiei Proiect Protokoll.

Alexandru Mamina

Alexandru Mamina este licenţiat al Facultăţii de Istorie – Universitatea Bucureşti, Doctor în istorie al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”. A publicat: “Societate, instituţii, reprezentări sociale – studii de istoria mentalităţilor şi a imaginarului”, Editura Enciclopedică, 1998, “Manual de istorie pentru clasa a VII-a” (coautor), Corint, 1999, “Caietul elevului pentru clasa a VII-a” (coautor), Corint, 2000, “Manual de istorie universală pentru clasa a XI-a” (coautor), Prut Internaţional, 2001, “Dimensiunea religioasă a gândirii contrarevoluţionare franceze”, Corint, 2002, “Structurile intelectuale ale romantismului revoluţionar şi contrarevoluţionar. Cazurile istoricilor francezi, germani, români”, Cetatea de Scaun, 2007, “Paradigme revoluţionare în secolul al XIX-lea (tipuri europene şi manifestări româneşti)”, Editura Academiei, 2008, “Social-democraţie şi cultură. De la marxism la postmarxism”, Cetatea de Scaun, 2010. “Redefinirea identitatii. Pentru o social-democratie critica”, Cetatea de Scaun, 2010. “Marxismul occidental si marxismul oriental (ideile, societatea, cultura)”, Cetatea de Scaun, 2011.

 Ciprian Mihali

Ciprian Mihali (n. 1967) este titular al cursurilor de filosofia secolului XX, Postmodernism. Filosofie si arhitectura si Filosofia vietii la Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj. Este autor al unor lucrari despre sensurile filosofice ale cotidianitatii (Sensus communis. Pentru o hermeneutica a cotidianului, Paralela 45, 2001; Anarhia sensului. O fenomenologie a timpului cotidian, Idea, 2001; Inventarea spatiului. Arhitecturi ale experientei cotidiene, Paideia, 2001) si coordonator al unor volume colective consacrate spatiului public (Altfel de spatii. Eseuri de heterotopologie, Paideia, 2001; Arta, tehnologie si spatiu public, Paideia, 2004). De asemenea, a tradus in limba romana lucrari ale unor filosofi francezi contemporani, precum Georges Bataille, Jean Baudrillard, Jacques Derrida, Michel Foucault, Jean-Luc Nancy etc. Din 2001, este redactor la revista IDEA arta + societate si coordonator al colectiei Panopticon de la editura IDEA.

Andrei Miroiu

Andrei Miroiu a studiat ştiinţele politice la SNSPA şi istoria la Indiana University. Coordonează, împreună cu Lucian Dîrdală, colecţia de Relaţii Internaţionale a Poliromului, unde a editat, împreună cu Radu Sebastian Ungureanu, Manualul de relaţii internaţionale (2006). A mai publicat Balanţă şi hegemonie. România în politica mondială, 1913-1989 (Bucureşti, 2005) precum şi diferite studii şi articole de istorie şi relaţii internaţionale în “Romanian Journal of Society and Politics”, “Revista de istorie militară”, “Studia Politica”, “Journal of Slavic Military Studies”, “22”, “Curentul” şi “Adevărul”. În prezent locuieşte în Sydney, Australia .

Igor Mocanu

Igor Mocanu (n. 1984) – publicist, curator, traducător. Publică articole de opinie și critică în diverse reviste și ziare, precum aLtitudini, Contrafort, Observator cultural, Revista la Plic, Cultura, Tiuk!, re.PUBLIK ș.a. A realizat împreună cu Sanda Watt expozițiile manifest Cheap replicas (Paradis Garaj, 2009) și Tăcere ostentativă (subBUFET, 2009). A curatoriat expozițiile de fotografie semnate de Bogdan Gîrbovan, 5@14 (Draft One, 2009) și 10 / 1 (Atelier 35, 2010; co-curator – Sanda Watt). A îngrijit antologia 1984. Ultima generație a comunismului românesc (UNIBUC, 2008; coord. Ion Manolescu) și a participat la proiectul literar Rubik (Polirom, 2008; coord. Simona Popescu). A tradus volumul Scrisori către prieteni. Confesiuni de N.V. Gogol și Infuzie de Kafka de Zaza Burciuladze, aflate în curs de apariție la Editura Cartier.

Horia Pătrașcu

Horia Pătrașcu – profesor asociat și cercetător postdoctoral al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice de la Universitatea Al. I. Cuza din Iași. A publicat articole și studii în reviste de specialitate din țară și străinătate și în presa culturală. A publicat patru cărți, ultima carte publicată Sentimentul metafizic al tristeții, Editura Trei, 2011.

Alina Petrovici

Am finalizat doctoratul la Universitatea Babes-Bolyai, Cluj in 2010, cu o teza despre constructia presiunilor specifice mediului companiei romanesti. Cercetarea mea contribuie la înțelegerea puterii în relațiile de muncă prin concentrarea asupra variatelor revelări ale puterii, rezistentei și supunerii. Definițiile de putere ale mediului de lucru capitalizează asupra percepțiilor generalizate negative ale eșecurilor socialiste sau sunt reproduse datorita transformărilor genuine neoliberale din cadrul experienței de viața de „întreprinzător al sinelui” al fiecărui individ. Ca angajat, am cunoscut atat mediul companiei mari private, cat si cel din directii publice si companii de stat autonome.

Norbert Petrovici

Norbert Petrovici este asistent universitar la Universitatea Babes-Bolyai, unde predă Statistică socială şi Sociologie urbană fiind  şi bursier Colegiul Noua Europa, Bucuresti 2010-2011. În lucrarea sa de doctorat, susţinută în 2009, examinează cum diferitele forțe economice sunt asamblate în cadrul unor câmpuri de putere urbane pentru a crea un ansamblu spaţial coerent pe parcursul unei perioade de timp. În acest moment cercetează rolul cercurilor și rețelelor de afaceri în articularea unei politici urbane care transformă oraşul Cluj într-o resursă spaţială mobilizată în cadrul diferitelor jocuri economice postsocialiste. Scrie în mod curent şi pe Blogul de urbană, un proiect comun al unor cercetatori asupra oraşelor din România.

Florin Poenaru

În prezent sunt doctorand în antropologie socială la Central European University, Budapesta, cu o teză despre instrumentalizarea politică a „memoriei comunismului”. Aici am ajuns după o perioadă în care am fost observator electoral internaţional, activând în special în spaţiul estic post-comunist. Toate însă au funcţionat ca distracţii de la ocupaţia mea principală: vizionarea meciurilor de fotbal.

 Iulia Popovici

Iulia Popovici (n. 1979) este critic de teatru pentru săptămînalul Observator cultural, colaboratoare permanentă a portalului LiterNet. A ţinut conferinţe despre teatrul românesc la New York, Poznan, Varşovia, Viena, a coordonat ateliere de dramaturgie şi a fost editorul suplimentelor de dans ale Observatorului cultural. A publicat, de asemenea, în revistele man_in_fest, Vatra, Dilema Veche (România) şi Dialog (Polonia), precum şi în reviste din Franţa şi SUA.  Din 2006, coordonează colecţia de teatru a editurii Cartea Românească. Este autoarea cărţii Un teatru la marginea drumului (Cartea Românească, 2008) şi a scris prefeţe, note introductive şi postfeţe pentru diverse piese de teatru.  A alcătuit antologia de dramaturgie românească nouă, în traducere maghiară, Kortárs roman drámak, Editura Koinonia, Cluj (2008), o antologie de dramaturgie românească în traducere poloneză şi o alta, de dramaturgie contemporană poloneză în traducere românească. Acum lucreaza la a doua antologie de teatru polonez şi la propriul doctorat, face rapoarte internaţionale despre finanţarea culturală în România şi e o convinsa activistă socială part-time.

Oana Pughineanu

Oana Pughineanu s-a născut în 1977. A absolvit Facultatea de Filosofie la Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. În prezent doctorandă la secția Literatură Comparată a aceleiași Univeristăți. Din 2003 este redactor la revista culturală Tribuna din Cluj. Colaborator al revistei Cultura & multe altele. Fost busier “Vasile Pârvan” la Accademia di Romania in Roma. Autoare a cărții “Plictiseală. Ratare. Prostie. Biobibliografie selectivă” (Editura Casa Cărții de Știință, 2006). Apariții în volumele colective: Cărțile supraviețuitoare (coord. Virgil Podoabă, Editura Aula, 2008) și Scriitorul și trupul său (coord. Marta Petreu, Editura Biblioteca Apostrof, 2007).

Cristina Raţ

Cristina Raţ este lector la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Univ. Babeş-Bolyai, unde predă Stratificare şi Mobilitate Socială şi Probleme şi Politici Sociale. A studiat sociologie la Cluj, apoi în programul master alCentral European University (Varşovia, 2002). A urmat un stagiu de pregătire doctorală OSI/FCO Chevening Scholarship la Social Policy and Social Work Department, University of Oxford (2003-2004). Dizertaţia doctorală The Social Segregation of the Poor in Romania during the Transition. The Impact of Social Transfers a fost susţinută în 2009, la Univ. Babeş-Bolyai. Publicaţii: The Impact of Minimum Income Guarantee Schemes in Central and Eastern Europe (2009). In A. Cerami and P. Vanhuysee (eds.): Post-Communist Welfare Pathways: Theorizing Social Policy Transformations in CEE.  Basignstoke: Palgrave Macmillan, pp. 164-181; Romanian Roma, State Transfers, and Poverty (2005), International Journal of Sociology, Vol. 35 (2), pp. 85-93.

Costi Rogozanu

S-a nascut în 1977. A absolvit Liceul „Unirea” din Focsani, specializarea informatica. A urmat cursurile Facultatii de Litere din cadrul Universitatii Bucuresti. I-au aparut la Editura Polirom volumul de critică Agresiuni, digresiuni (2006) şi culegerea de proză scurtă Fuck the cool. Spune-mi o poveste (2007). A coordonat împreună cu Şiulea, Ernu şi Ţichindeleanu antologia Iluzia anticomunismului, apărută la Editura Cartier.

Vitalie Sprinceană

Născut la Telenești. A studiat științe politice la bulgari. După aia filosofie – la moldoveni. Acum învață sociologie la americani. Printre anii de studiu a amestecat și niște ani de muncă: reporter la un ziar, operator la un net club, funcționar public, lector la universitate. Citește. Scrie. Înoată. Blogger activ și implicat.

Sabina Stan

Sabina Stan este antropolog și profesor de sociologie la Dublin City University, Irlanda. A scris despre transformarea agriculturii și privatizarea sănătății în România post-socialistă.

 Andrei State

Andrei State (n. 1979) a studiat filosofia, obţinînd doctoratul la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj cu o teză despre întemeierea teologico-politică a modernităţii în secolele XVI-XVII (2009). A fost redactor la revista IDEA artă + societate (2006-2008) şi a activat pentru scurt timp în asociaţia Protokoll (2009-2010). Din 2008 coordonează o colecţie de filosofia istoriei la Editura Tact din Cluj. Interese de cercetare: istoria şi teoria modernităţii, filosofie socială şi politică, teoria şi practica artei contemporane.

Victoria Stoiciu

Victoria Stoiciu este nascută la 14 mai 1979. În anul 2001 a absolvit Facultatea de Ştiinte Politice din cadrul SNSPA. Între 2001-2006 a lucrat la Societatea Academică din România, iar din 2006 pană în prezent este director de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România. A publicat articole de specialitate în revista Dilema Veche, Romania Libera, Ziua, iar în anul 2009 a fost nominalizată pentru premiul Tânărul Jurnalist al Anului, secţiunea Politică Externă, în cadrul concursului cu acelaşi nume organizat de Freedom House Romaânia. Este bursieră Transatlantic Forum on Migration and Integration (GMF) şi absolventă a Şcolii Europene pentru Democraţie din Cadrul Consiliului Europei.

Ciprian Şiulea

Este născut în 1969 la Braşov. Profesor de ştiinţe socio-umane în perioada 1995-1999, ziarist între 2004 şi 2008, în prezent traducător. Autor al volumului Retori, simulacre, imposturi (Compania, 2003).

G. M. Tamás

G. M. Tamás s-a nascut la Cluj in 1948. Dupa studii de filologie clasica si filosofie la Bucuresti si Cluj, incepind cu 1972 a fost redactor la un saptaminal literar din Cluj. Retrogradat din pozitia de redactor la cea de corector, dupa ce, din 1974, i s-a interzis – cu citeva rare exceptii – sa mai publice si a inceput sa fie hartuit de Securitate, paraseste in cele din urma Romania. Din 1979 a predat filosofia la Facultatea de Litere din Budapesta, fiind concediat in 1981 pentru scrierile sale clandestine si proteste ilegale. A fost unul dintre liderii disidentei maghiare. Ales deputat in 1989, va parasi viata politica in 1994 si partidul liberal in 1999. Incepind cu 1991 a fost director al Institutului de Filosofie al Academiei Maghiare de Stiinte. A tinut cursuri si a facut cercetari la universitatile Columbia, Oxford, Woodrow Wilson Center, Chicago, Wissenschaftskolleg din Berlin, Georgetown, Yale, New School for Social Research, Collegium Budapest etc. Carti: A teória esélyei [Sansele teoriei, Bucuresti/Cluj, 1975], Descartes a módszerrol [Descartes despre metoda, Bucuresti/Cluj, 1977, ed. a II-a: Cluj, 2002], A szem és a kéz [Ochiul si mina (samizdat), Budapesta, 1983, Geneva, 1985], Idola tribus [in maghiara: Paris, 1989, trad. fr. Paris, 1991], Másvilág [Cealalta lume, Budapesta, 1994], Törzsi fogalmak [Idolii tribului, vol. I si II, Budapesta, 1999; partial tradusa in limba romana: Cluj, 2001], A helyzet [Situatia, Budapesta, 2002]. A publicat numeroase eseuri, studii si articole in periodice si antologii; scrierile sale au fost traduse in 14 limbi. De asemenea, publica in mod regulat articole de comentariu politic in marile cotidiene maghiare. Din 2003, G. M. Tamás este vicepresedinte al ATTAC Ungaria.

Corina Tulbure

Corina Tulbure este absolventă a facultății de litere Al. I. Cuza Iași, studii de master Técnicas de edición, proceso editorial, Universitatea din Barcelona,  seminarii de psihanaliză  Foro Lacan, Barcelona, doctorand în literatură comparată: analiza discursului politic, cazul Emil Cioran, Universitatea din Barcelona.

Ovidiu Ţichindeleanu

Ovidiu Ţichindeleanu e filosof şi teoretician al culturii. Studii de filosofie la Cluj, Strasbourg şi Binghamton, Doctor în Filosofie (Binghamton University) cu o teză despre mediile moderne şi arheologia cunoaşterii la 1900, în curs de publicare în limba engleză. Co-fondator al revistei independente Philosophy&Stuff (1997–2001), co-fondator al platformei Indymedia România (din 2004). Redactor al revistei IDEA artă + societate şi coordonator de colecţie al editurii IDEA Design & Print. Editor, cu V. Ernu, C. Rogozanu, C. Şiulea, al volumului Iluzia anticomunismului (Chişinău: Cartier, 2008). Editor, cu Konrad Petrovszky, al volumului Revoluţia Română televizată. Contribuţii la istoria culturală a mediilor (Cluj, Idea Design & Print, 2009).

Dan Ungureanu

Mi-am dat doctoratul  în Lingvistică istorică în 2006 la Universitatea din Timişoara, cu o teză despre Relaţiile lexicale dintre indo-europeană, altaică şi uralică, o evaluare statistică a corespondenţelor lexicale şi semantice. Am fost bursier la École Normale Supérieure din Paris între 1993-1995. Am obținut  diploma de studii aprofundate la École Pratique des Hautes Études (Secţia de Ştiinţe antropologice şi religioase), la Paris, în 1995. Am predat ca asistent Facultatea de Litere a Universității  din Timişoara, România  între 1997-2006 – latină, greacă. Am susținut un seminar de Etnopsihologie în 2006 la Facultatea de Psihologie a Universității. Predau din 2009 la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad. Am fost lector de limba română la  Universitatea Paris III – Sorbonne Nouvelle între 2003-2005. Cărți : Zidul de aer. Tratat despre mentalităţi, Editura Bastion, Timişoara, 2008, 440 p.  Altele: Arheologie (am săpat la siturile romane de la Tibiscum și Mehadia).

Vincze Eniko

Vincze Eniko este profesor de antropologie şi studii de gen la Universitatea Babes-Bolyai cu publicaţii despre politici identitare, naţionalism, feminism, etnicitate şi gen, excluziune socială şi discriminare multiplă, intersecţionalitate, femei rome. Dedicată unor cercetări activiste, este implicată în activitatea mai multor organizatii civice pentru romi din România.

Liviu Voinea

Liviu Voinea (n. 1975) a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din ASE, iar în 1998 a obţinut titlul de Master în Administrarea Afacerilor (MBA) la prestigioasa Stockholm University School of Business. La 24 de ani a devenit doctor în economie la ASE. Are o specializare în sociologia bunăstării la Universitatea Bucureşti şi o diplomă în statistică în ştiinţele sociale la University of Essex, Marea Britanie.

Ioana Vrabiescu

Ioana Vrabiescu (n. 1977, Bucuresti) este absolventa a Facultatii de Filosofie, Universitatea Bucuresti si a urmat masterate pe tema relatiilor internationale si a politicilor de gen si minoritati la SNSPA. In prezent studiaza intr-un program doctoral in domeniul politicilor comparate pentru minoritatea roma. Ioana este feminista activista si initiatoare a proiectului site-ului www.feminism-romania.ro. Ioana urmareste implicarea in domeniul social si cultural intr-o perspectiva hotarat a eticii si ideologiei feministe

Sanda Watt

Sanda Watt a frecventat Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, a studiat spaniolă şi catalană la UDL Catalunia, unde a realizat o documentare despre graffiti şi „triburi urbane”, este trainer în Drepturile Omului certificat de Consiliul Europei. Este traducător cu oarece activitate publicistică în Cotidianul (ăla de pe vremuri), Dilema Veche, Time Out, Stare de Urgenţă şi Revista la Plic. A organizat împreună cu Igor Mocanu expozițiile-manifest Cheap replicas (Paradis Garaj, 2009) și Tăcere ostentativă (subBUFET, 2009) şi, împreună cu ceramista Crina Cranta, manifestul-performance Lut Conceptual (FADD, 2009). A curatoriat expoziția de fotografie semnată de Bogdan Gîrbovan, 10 / 1 (Atelier 35, 2010; co-curator Igor Mocanu) şi antologia video Genul Zero: Delia Popa, Larisa Sitar, Cinty Ionescu, Tatiana Fiodorova şi Aleksandra Acic (Revista la Plic # 4, 2010).

Immanuel Wallerstein

Immanuel Wallerstein e Senior Research Scholar la Yale University şi Director al Centrului Fernand Braudel al Universităţii Binghamton. Este fondatorul uneia dintre cele mai importante şcoli şi direcţii de cercetare în sociologia calitativă contemporană, analiza sistemelor-lume. Printre cărţile sale amintim The Modern World-System (în trei volume, 1974, 1980, 1989, apărut într-o primă traducere în limba română la Editura Meridiane în 1992), Historical Capitalism (1983, 1995), Race, Nation, Class: Ambiguous Identities (cu Étienne Balibar, 1991), Geopolitics and Geoculture: Essays on the Changing World-System(1991 ), After Liberalism (1995), The Uncertainties of Knowledge (2005), European Universalism: The Rhetoric of Power (2006). În curs de apariţie în limba română, Pentru a înţelege lumea: O introducere în analiza sistemelor-lume (Cluj, Editura IDEA Design & Print, 2011).

Slavoj Žižek

Slavoj Žižek este cercetător la Institutul de Sociologie şi Filozofie al Universităţii Ljubljana, şi Director Internaţional al Institutului Birkbeck de Ştiinţe Umane al Universităţii din Londra. Filosof lacanian, lucrînd în tradiţiile continentale ale hegelianismului, marxismului şi teoriei critice, devine după 1989 unul dintre cei mai reputaţi intelectuali publici pe plan mondial. Printre cărţile sale amintim: The Sublime Object of Ideology (1989), Enjoy Your Symptom! (1992), The Ticklish Subject (1999), Did Somebody Say Totalitarianism? (2001), Repeating Lenin (2001), The Puppet and the Dwarf: The Perverse Core of Christianity (2003), The Parallax View (2006), Philosophy in the Present (2010, cu Alain Badiou), The Idea of Communism (2010).