Despre Florin Abraham
Florin Abraham s-a născut în 1975 în Jibou, jud. Sălaj. Doctor în Istorie al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj. Director ştiinţific al Institutului „Ovidiu Şincai” şi cercetător ştiinţific la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului. Autor al cărţilor România de la comunism la capitalism, 1989-2004. Sistemul politic, Tritonic, Bucureşti (2006); Transformarea României: 1989-2006. Rolul factorilor externi, I.N.S.T., Bucureşti (2006). Coautor la Social democraţia contemporană, între tradiţie şi globalizare, Mondo Media, Bucureşti (2004), Doctrine şi partide politice europene, Centrul Român de Studii Regionale, Bucureşti (2007) ş.a. Membru al echipei europene de cercetare pentru proiectul „Next Left”, realizat de Institutul Karl Renner (Viena) şi Fundaţia Europeană pentru Studii Progresiste –FEPS (Bruxelles).
Cerneala nu s-a uscat încă în paginilor gazetelor ce anunţau deciziile luate la Consiliul European din 8-9 decembrie 2011, însă e timpul să analizăm efectele profunde ale hotărârilor luate de principalii lideri europeni. Analiza pe care o propun nu este una de tip economic, ci are în vedere consecinţele socio-politice ale unor măsuri economico-instituţionale. Încă de la început trebuie spus că summit-ul de la Bruxelles marchează o victorie indubitabilă a viziunii şi intereselor germane asupra Europei. La Consiliul European au fost luate decizii profund politice, motivate însă printr-un limbaj meta-economic, încifrat şi adesea abscons, pentru a crea percepţia de raţionalitate, de necesitate implacabilă. 1. Statele Uniunii Europene vor furniza resurse suplimentare FMI, de până la 200 … Continuă să citești →
TEMA: Egalitatea şi chipurile ei Tema (in)egalității se confundă cu nașterea și dezvoltarea societăților moderne. Revoluțiile politice ale ultimelor două secole au avut în nucleul lor ideatic problema inegalității, fie că ea a fost definită în termeni politici (împotriva regimului nobiliar și al monarhiilor de drept divin sau al unor națiuni/confesiuni dominante), sociali sau economici. Pe valurile învolburate ale actualei crizei economice şi sociale globale un cuvânt şi-a recâştigat capacitatea de a mobiliza, s-a re-energizat: „inegalitatea”. Vedem, chiar în aceste zile, o resurecție globală, aparent neașteptată, împotriva pervertirii ideii de echitate. Spunem că este neașteptată deoarece în primul deceniu de după încetarea Războiului Rece în lumea occidentală, ulterior și în Europa central-răsăriteană, s-a instalat iluzia reglării … Continuă să citești →
TEMA: De ce un Muzeu al Comunismului? Anunţul prim-vicepreşedintelui PDL Teodor Baconsky din 11 iulie a.c. privind înfiinţarea unui Muzeu al Comunismului, urmat de operaţionalizarea conceptuală realizată de Vladimir Tismăneanu în cadrul unui interviu în România liberă din 18 iulie a.c. („Cum va arăta Muzeul Comunismului din România”), merită o discuţie care să depăşească simpla polemică politică între susţinătorii şi contestatarii acestui proiect. Memorial sau muzeu? Memorie colectivă vs. istoria academică Temele memoriei colective au invadat ştiinţele socio-umane, existând o veritabilă „industrie a memoriei”. Proliferarea temelor memoriei, transformarea lor într-o nouă modă intelectuală, este însoțită de numeroase confuzii conceptuale, ce se cer, măcar în parte, a fi clarificate. Memoria colectivă poate fi înţeleasă, într-o definiţie operaţională, … Continuă să citești →
TEMA: Statul social în faţa crizei Pe ruinele unei Europe devastate de Marele Război, profitând de pacea oferită de Războiul Rece, s-a născut ceea ce la scară istorică poate fi considerat doar un experiment: un tip de societate în care averea a fost distribuită destul de echitabil iar bogăția nu a mai fost folosită pentru pregătirea unor noi războaie expansioniste, ci pentru asigurarea progresului economic și social. Această nouă realitate a fost încapsulată conceptul sub numele de „statul bunăstării”, chiar dacă originile sematice ale noțiunii trebuie căutate în secolul al XIX-lea. Acum, aflați într-un moment în care nu știm dacă suntem la amurgul primei mari crize economice a secolului XXI sau aceasta va avea un nou … Continuă să citești →
În categoria SocialAtac
|
TEMA: Deceniul OO O periodizare cu geometrie variabilă Primul deceniu al mileniului al III-lea al erei creştine (1 ianuarie 2001-31 decembrie 2010) în istoria României poate fi supus unor periodizări diferite, în funcţie de criteriile alese. Fără îndoială, începutul deceniului poate fi stabilit în zilele de 10-11 decembrie 1999, moment în care la Consiliul European de la Helsinki România a fost invitată să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Evenimentul este unul cu multiple consecinţe (geo-)politice, instituţionale, macrosocietale. Semnificaţia principală a evenimentului de la Helsinki constă în încheierea deceniului incertitudinilor geopolitice, deschis de Revoluţia Română, realizându-se un imens salt calitativ de la întrebarea „dacă?” la interogaţia „când?” va fi România parte a Europei unificate. Dacă … Continuă să citești →
Eşecul stângii democratice în alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2009 a evidenţiat un fenomen care era vizibil cu mult timp în urmă prin diferite alegeri naţionale sau locale: scăderea atractivităţii electorale a partidelor social-democrate. După scrutinul european se caută cu înfrigurare, nu doar la nivel naţional, ci şi prin cooperare internaţională, atât stabilirea diagnosticului crizei cât, mai ales, leacurile (miraculoase) pentru depăşirea ei. Una dintre ipotezele explicative ale declinului social-democraţiei din Europa central-răsăriteană, ancorată în teoria determinismului cultural a lui Ronald Inglehart, este aceea că transformările culturale realizate în ultimele două decenii au avut ca efect creşterea orientărilor de tip individualist, iar partidele de stânga nu au găsit răspunsurile corecte pentru a răspunde la aceste … Continuă să citești →
În categoria Biblioteca, Enter
|
„Orice soluţie a unei probleme creează probleme noi.” Karl Popper Parafrazând titlul unei cărţi celebre a lui Hannah Arendt (Eichmann in Jerusalem: a Report on the Banality of Evil, New York, Penguin Books, 1994) starea de criză prin care trece social-democraţia europeană ar putea fi explicată prin fenomenul „banalizării Binelui”. Acest fenomen, complex şi multidimensional, este efectul neaşteptat al progresului economic şi social, al păcii şi prosperităţii europene din ultima jumătate de secol. Pentru cei mai mulţi europeni Marele Război şi-a pierdut realitatea tragică, a fost expulzat şi marginalizat din memoria colectivă. Doar manualele de istorie şi locurile comemorative mai sugerează europenilor tragedia pe care Europa a parcurs-o în urmă cu doar două generaţii, conflagraţie care … Continuă să citești →
În categoria Biblioteca, Enter
|
