De ce problema locuirii ar trebui să ne preocupe? O întrebare fundamentală pe care să ne-o punem toţi, atât cei din păturile cele mai sărace, astăzi în stradă, cât şi cei care trăiesc iluzia unei clase mijlocii, plătind în acelaşi timp chirii exorbitante sau chinuindu-se să-şi plătească creditele imobiliare. Precaritatea în România de astăzi nu este doar o condiţie a săracilor (40% din populaţie la risc de sărăcie, cum spune un arhi-cunoscut raport recent al ONU), ci o posibilitate a majorităţii românilor. Acelaşi raport ne (re)aminteşte că în Bucureşti avem 10.000 de cereri pentru locuinţe sociale, şi încă 10.000 de familii care, din varii motive, nu aplică, însă sunt în aceeaşi condiţie de lipsă a unei … Continuă să citești →

Alexis Tsipras, premierul Greciei, a anunţat convocarea unui referendum privind decizia finală în negocierile cu creditorii ţării, cu troika UE (Comisia Europeană)-FMI-BCE (Banca Centrală Europeană). Aşa cum zice Paul Krugman, este pentru prima dată când un guvern ţine piept triumviratului, refuzând în mod real austeritatea. Până acum am avut negocieri de tot soiul cu diverse guverne, care într-un final, în ultimul moment, au cedat presiunilor şi au acceptat în mare condiţiile impuse. După ce au încercat să negocieze cu bună credinţă, propunând măsuri mai degrabă social-democrate decât marxiste, cum ar fi creşterea taxelor pentru marile companii şi pentru bogaţi, liderii Syriza s-au văzut nevoiţi să recurgă la consultarea populară. Dacă în 2000 corporaţiile plăteau 40% taxe, … Continuă să citești →

Într-un interviu recent, Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei, a schiţat câteva dintre principiile care stau la baza reformelor în învăţământul românesc. Miclea, alături de Daniel Funeriu, au promovat cel mai agresiv gândirea neoliberală în acest domeniu, bazată pe nişte piloni principali cum ar fi competiţia ca metodă de a îmbunătăţi actul educaţional, aplicarea principiilor de piaţă în managerierea şcolilor şi universităţilor, slăbirea sindicatelor, eliminarea din sistem a celor care fac instrucţie şi nu produc rezultate imediate, comasarea şi desfiinţarea unităţilor de învăţământ neperformante, precum şi principiul “finanţarea îl urmăreşte pe elev/student”. Unele din elementele enumerate mai sus poate că sună bine şi par a fi de bun simţ, însă ele stau la baza unor procese … Continuă să citești →

Despre homosexualitate se discuta rar în societatea românească, în momente cheie, de tensiune maximă, cu multă patimă şi uneori în lipsa unui context mai larg. Zilele acestea am fost martorii unui astfel de moment, în care societatea românească pare să se fi împărţit în două, între un grup “conservativ” şi unul “liberal”, grupuri care-şi aruncă reciproc acuze. În primul rând, o discuţie în jurul acestui subiect ar putea părea uşor desuetă într-un context politic, în condiţiile în care priorităţile în societatea românească par a fi altele, cum ar fi sărăcia, scăderea TVA, lupta anti-corupţie sau reforma electorală. Problemele de gen şi de sexualitate par a fi uneori tratate ca probleme de rang doi. Cu toate acestea, … Continuă să citești →

Ultimul deceniu în România a fost marcat de tema anti-corupţiei, care a reprezentat şi, aşa cum vedem în aceste zile, reprezintă mai mult ca oricând principala paradigmă, principala cheie în care este interpretată şi practicată politica în România. E dificil să nu condamni corupţia, în condiţiile în care reprezintă un sistem care creează inegalităţi, care avantajează grupuri de interese şi care subminează autoritatea statului. Cu toate acestea, dincolo de fenomen în sine, trebuie analizată şi anti-corupţia, felul în care un întreg sistem judiciar-legal-poliţienesc-servicii secrete este construit cu scopul (cel puţin declarat) de a combate “flagelul” (să folosesc un clişeu mult prea uzitat). Au existat voci de stânga care au încercat să descifreze mecanismele din spatele felului … Continuă să citești →