Despre Serban Cerkez
Şerban Cerkez este doctor în ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În prezent este cadru didactic asociat la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. Autorul a publicat o serie de studii de specialitate în volume colective precum şi un volum de autor. Principalele titluri: 2010 – Grupurile de Interese şi Politicile Publice; Modele de agregare a preferinţelor colective, Ed. Polirom, Iaşi; Raţionalitate, ignoranţă şi comportament de vot - Introducere la cartea O Teorie Economică a Democraţiei, Anthony Downs, Ed. Institutul European, Iaşi; Creşterea sectorului public – factori determinanţi în 2008; Construirea capacităţii de evaluare la nivelul sectorului public din România – 2009; Discriminarea de gen în tranziţie. Diferenţe de tratament între grupurile sociale – 2006.
Discuţiile despre modificarea constituţiei se poartă în jurul modificărilor sistemului politic – dinspre un sistem bicameral spre un sistem unicameral cu un număr redus de parlamentari. O astfel de măsură conduce inevitabil spre minimizarea nivelului de reprezentare politică a cetăţenilor, mai ales în condiţiile în care prin diverse acte normative au fot desfiinţate şi alte tipuri de asigurare a reprezentativităţii, cum ar fi dialogul social. Dintre cele 11 ţări al U.E care au parlament unicameral, doar trei pot fi considerate modele de funcţionare a sistemului democratic. Toate cele trei sunt ţări nordice – Suedia, Danemarca şi Finlanda – nu au împreună populaţia României[1] şi au dezvoltat alte mijloace de funcţionare a sistemului democratic şi de reprezentare … Continuă să citești →
TEMA: Sindicatele la rascruce – incotro? Discuţia referitoare la activitatea sindicală este destul de sensibilă şi de actuală. Mişcarea sindicală are o serie de probleme fundamentale care îi afectează atât capacitatea de acţiune cât şi credibilitatea. Principalele problemele pe care trebuie să le rezolve sindicatele sunt cele care ţin de capacitatea/posibilitatea agregării acţiunii colective; de nivelul de încredere existent la nivelul societăţii şi de stimulente instituţionale care ghidează funcţionarea mecanismelor sindicale. În ceea ce priveşte prima problemă identificată trebuie să avem în vedere faptul că modul de acţiune al mişcării sindicale din România este lipsită de coerenţă şi unitate, agenda sindicală este neclară iar capacitatea sindicatelor de a reprezenta interesele angajaţilor este difuză. Mişcarea sindicală este … Continuă să citești →
În categoria SocialAtac
|
În teoria politică, intervenţia statului pentru servirea scopurilor sociale este o temă îndelung dezbătută. Nu voi intra aici în prezentarea abordărilor teoretice ale acestui subiect, ci voi menţiona doar câteva repere importante ale acestor dezbateri. Un loc important în discuţiile pe marginea acestui subiect este cel legat de actorii care ar trebui să fie implicaţi în acest proces. În cele mai vechi timpuri şi în perioada feudală principalul actor era reprezentat de către biserică (cu asta am acoperit după părerea mea subiectul transferării rolului şi a banilor statului către biserică), ulterior pe măsură ce societatea a evoluat au apărut alte mecanisme din ce în ce mai cuprinzătoare de oferire a serviciilor sociale. Discuţiile moderne se centrează … Continuă să citești →
Agenda publică este aglomerată excesiv cu tot fel de idei, propuneri, politici, probleme şi soluţii. Guvernul recurge la aglomerarea agendei instituţionale prin introducerea succesivă a unui număr ridicat de problematici sensibile pe agenda publică cu scopul de a limita timpul alocat dezbaterii diferitelor variante de soluţionare a acestora. Aglomerarea agendei reduce timpul acordat dezbaterilor şi analizelor necesare pentru fiecare dintre politicile respective. Guvernul poate astfel să controleze nu doar intrarea problemelor pe agendă şi modul de definire a acestora ci şi alegerea alternativelor de soluţionare. Preferinţele guvernului vor constitui, astfel, principalul criteriu de rezolvare a problemelor. În acest model de acţiune se înscrie şi încercarea de modificare a prevederilor codului muncii. Codul muncii reprezintă principalul set … Continuă să citești →
