Despre Immanuel Wallerstein
Immanuel Wallerstein e Senior Research Scholar la Yale University şi Director al Centrului Fernand Braudel al Universităţii Binghamton. Este fondatorul uneia dintre cele mai importante şcoli şi direcţii de cercetare în sociologia calitativă contemporană, analiza sistemelor-lume. Printre cărţile sale amintim The Modern World-System (în trei volume, 1974, 1980, 1989, apărut într-o primă traducere în limba română la Editura Meridiane în 1992), Historical Capitalism (1983, 1995), Race, Nation, Class: Ambiguous Identities (cu Étienne Balibar, 1991), Geopolitics and Geoculture: Essays on the Changing World-System(1991 ), After Liberalism (1995), The Uncertainties of Knowledge (2005), European Universalism: The Rhetoric of Power (2006).
În curs de apariţie în limba română, Pentru a înţelege lumea: O introducere în analiza sistemelor-lume (Cluj, Editura IDEA Design & Print, 2011).
Immanuel Wallerstein. Comentariul nr. 444, 1 Martie 2017 Din cele mai vechi timpuri, persoanele care s-au considerat oprimate și/sau ignorate de putere au rezistat împotriva autorităților. Rezistențele au dus adesea la schimbări, însă nu întotdeauna. Cauza rezistenței e considerată însă a fi virtuoasă în funcție de valorile și prioritățile fiecăruia. În Statele Unite, în ultima jumătate de secol a apărut o rezistență latentă împotriva a ceea ce se considera a fi opresiunea “elitelor” care au promovat anumite schimbări ale practicilor sociale. Acestea ofensau anumite grupuri religioase și ignorau populațiile rurale și persoanele ale căror standarde de viață erau în scădere. La început, rezistența a luat forma retragerii din implicarea socială. Apoi a luat o formă mai … Continuă să citești →
Pe 10 iulie, guvernul german a solicitat plecarea imediată a şefului misiunii CIA din Berlin. Asemenea solicitări nu sînt neobişnuite, chiar şi între presupuşi aliaţi. Neobişnuit e faptul că aceasta fost anunţată în mod public, cu mult tam-tam. Care sînt cauzele a ceea ce unii numesc deja o “ruptură fără precedent” în relaţiile foarte strînse, după 1945, dintre Statele Unite şi Republica Federală Germania? După doar o zi, subiectul a provocat două articole importante: un editorial în Los Angeles Times şi un articol de primă pagină în Der Spiegel. Amîndouă sînt pesimiste cît priveşte repararea rapidă – sau vreodată – a rupturii fără precedent. Editorialul din Los Angeles Times, scris de Jacob Heilbrun, se intitula “Despărţirea … Continuă să citești →
Commentariul Nr. 371, 15 Februarie, 2014 Ucraina a suferit de ceva vreme din cauza unei schisme interne care ameninţă să devină unul din acele războaie civile urîte care apar în tot mai multe ţări. Graniţele actuale ale Ucrainei acoperă o ruptură est-vest cu dimensiuni lingvistice, religioase, economice şi culturale, fiecare parte deţinînd aproape 50%. Guvernul actual (despre care se spune că e dominat de jumătatea estică) e acuzat în demonstraţiile publice, de cealaltă parte, de corupţie şi conducere autoritară. Fără îndoială, acuzaţiile sînt îndrituite, cel puţin parţial. Din aceasta nu rezultă însă că un guvern dominat de partea vestică ar fi mai puţin corupt şi autoritar. În orice caz, problema e formulată intern în termeni geopolitici: … Continuă să citești →
Comentariul Nr. 370, 1 Februarie 2014 Nu demult, experţii media şi investitorii vedeau în “pieţele emergente” – un eufemism pentru China, India, Brazilia şi cîteva altele – salvatoarele economiei-lume. Pieţele emergente au fost cele care au mai susţinut creşterea şi deci acumularea capitalului, în momentele în care Statele Unite, Uniunea Europeană şi Japonia nu şi-au mai putut susţine rolul tradiţional, precedent, de fundamente ale sistemului capitalist mondial. Ca urmare, e izbitor faptul că, în ultimele două săptămîni din ianuarie, Wall Street Journal (WSJ), Main St, Financial Times (FT), Bloomberg , New York Times (NYT) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au dat toate alarma, prevesting “colapsul” aceloraşi pieţe emergente. Principala îngrijorare e legată de deflaţie, care ar … Continuă să citești →
Comentariul Nr. 356, 1 iulie 2013 Revolta susţinută din Turcia a fost urmată de o revoltă şi mai extinsă în Brazilia, care la rîndul său a fost urmată de o revoltă mai puţin observată, dar la fel de reală, în Bulgaria. Desigur, aceste revolte nu sînt primele, ci mai degrabă ultimele dintr-o serie cu adevărat globală din ultimii ani. E un fenomen care poate fi analizat în mai multe feluri. Eu le consider o continuare a procesului care a început cu revoluţia globală din 1968. Fără îndoială, fiecare revoltă e caracterizată de detaliile sale specifice, relativ la raporturile interne de forţe din fiecare ţară. Pot fi observate, însă, anumite similarităţi, dacă vrem să înţelegem ceea ce … Continuă să citești →
Am explicat în detaliu, anterior, de ce cred că sistemul-lume capitalist se află într-o criză structurală, şi de ce aceasta determină o luptă politică globală cu două rezultate posibile: fie un sistem non-capitalist care va păstra cele mai rele caracteristici ale capitalismului (ierarhie, exploatare şi polarizare), fie începuturile unui sistem bazat pe o relativă democratizare şi egalitate, un tip de sistem care nu a existat niciodată. Trei necunoscute pot marca însă acest proces de tranziţie sistemică. E vorba de trei fenomene ale căror origini sînt legate de istoria sistemului-lume modern, şi care ar putea “exploda” cumva în următorii douăzeci – pînă la patruzeci de ani, de o manieră foarte distructivă şi cu consecinţe foarte problematice pentru … Continuă să citești →
Mişcarea Ocupă Wall Street – fiindcă de acum e o mişcare – e cel mai important eveniment politic din Statele Unite după revoltele din 1968, în a căror descendenţă directă se află şi pe care le continuă. De ce a început în Statele Unite în acest moment – şi nu trei zile, trei luni ori trei ani mai devreme sau mai tîrziu – nu vom şti niciodată cu siguranţă. Condiţiile erau prezente: dificultăţi economice acute şi în creştere, nu doar pentru cei cu adevărat afectaţi de sărăcie, ci şi pentru un segment din ce în ce mai semnificativ al lucrătorilor săraci (cunoscuţi sub numele de “clasă mijlocie”); o exagerare incredibilă (exploatare, lăcomie) a averii celor mai … Continuă să citești →
Acum un deceniu, cînd eu şi alţii am început să vorbim despre declinul SUA în sistemul-lume, reacţiile primite au fost în cel mai bun caz zîmbete condescendente, mirate de naivitatea noastră. Nu era SUA unica superputere a lumii, implicată în fiecare colţ îndepărtat al Pămîntului, capabilă să obţină ce voia aproape mereu? Aceasta era perspectiva comună, împărtăşită de-a largul întregului spectru politic. Astăzi, opinia că Statele Unite se află în declin, şi anume într-unul serios, e o banalitate. Toată lumea o susţine, cu excepţia cîtorva politicieni SUA care se tem că ştirile proaste vor fi puse pe seama lor, dacă le vor aduce în discuţie. În prezent, aproape toată lumea crede în adevărul declinului: acesta e … Continuă să citești →
În aproape toată lumea, discursul oficial susţine că, în curînd, economia mondială va arăta din nou bine. Trebuie doar să procedăm de cutare sau cutare manieră. De fapt, nimeni nu mai crede asta – nici guvernele, nici megabăncile, şi nici măcar economiştii limitaţi. Lumea e în depresiune, se clatină, aproape de o prăbuşire cu adevărat importantă. Nimeni, nicăieri nu va fi scutit de efectele negative ale prăbuşirii, chiar dacă vor exista cîţiva norocoşi care vor scoate bani din aceasta. În prezent, grija principală a fiecărui guvern nu e să se asigure că va ieşi cu bine din această încercare, ci să iasă mai puţin rău decît alte state. Atenţia presei globale s-a îndreptat recent înspre dezbaterile … Continuă să citești →
Statele Unite şi Pakistanul au fost aliaţi geopolitici apropiaţi încă de la naşterea Pakistanului în 1948. Cele două state au avut nevoie unul de altul în trecut. Au nevoie unul de altul şi astăzi. Priorităţile şi obiectivele lor politice s-au distanţat însă tot mai mult. Ambele părţi se tem că alianţa lor strînsă s-ar putea destrăma. Originea alianţei e simplă. Două state, nu doar unul, au apărut în procesul retragerii imperiului britanic din India. Pakistanul s-a separat de India, şi de atunci au rămas în conflict constant. Cele mai mari temeri ale fiecăruia sînt legate de acţiunile celuilalt. Trei războaie au izbucnit între India şi Pakistan: în 1947-48, în 1965 şi în 1971. Primele două au … Continuă să citești →
