Politica bulgară poate fi comparată cu un laborator în care laboranți necunoscuți sintetizează partide, mișcări sociale și figuri publice. Apoi produsele merg la vânzare în bazarul politic, unde atrag sau nu încrederea publicului. Uneori sunt retrase de pe tarabă, alteori rezistă ceva mai mult. Acest proces „chimic” de producție plin de creativitate dă politicii bulgare vitalitate. Reacțiile pe care le produce nu încetează să impresioneze prin originalitate și imprevizibilitate. De exemplu, când Ahmed Dogan și-a luat la revedere de la șefia partidului turcilor bulgari, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS), s-a organizat un „atentat” împotriva lui înaintea camerelor de televiziune. În timp ce Dogan își ținea discursul de plecare, un tânăr turc a scos un pistol … Continuă să citești →