Despre Gabriel Chindea
S-a născut în 1972 la Braşov şi este lector la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Licenţiat în filosofie (1996) şi limbi clasice (1999), doctor în filosofie al Universităţii Babeş-Bolyai (2004) şi al Universităţii Paris I Panthéon-Sorbonne (2006), a publicat diverse articole şi studii de istoria filosofiei şi de filosofie politică. Traducător din greacă veche şi latină (Porfir, Isagoga, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002; Plotin, Enneade, Iri, Bucureşti, 2003-2007 (în colaborare); Toma d’Aquino, Întrebări disputate despre suflet, Humanitas, Bucureşti, 2006), este şi autorul cărţii Paradoxul transcendenţei la Aristotel şi Plotin, apărute la Humanitas în 2008.
Motto: “În lume suflă două vânturi, de răsărit şi de apus. Iar un proverb chinezesc spune: « fie vântul de apus va fi mai tare decât cel de răsărit, fie vântul de răsărit va fi mai tare decât cel de apus ». Or, în vremea noastră, vântul din est suflă mai puternic decât cel din vest.” (Mao Zedong) / “Lăsaţi-i pe unii să se îmbogăţească primii, ceilalţi o să-i urmeze, iar bogăţia va fi generală.” (Deng Xiaoping) Este China o ţară comunistă sau capitalistă? Şansa a vrut să călătoresc de curând în China. Am vizitat coasta şi, bineînţeles, Shanghaiul, dar şi interiorul ţării, cu oraşe miniere precum Datong sau Taiyuan. Am văzut centrul puterii, la Pekin, însă şi … Continuă să citești →
În categoria Biblioteca, Enter
|
Un capitalism fără proletariat? A fost o vreme – să zicem anii 1980-2000 – când cuvântul “capitalism” părea ridicol şi demodat. Iar oamenii informaţi despre mersul istoriei, ajunşi pasămite într-o lume postmodernă în care ideologiile au murit, preferau să vorbească numai despre “economie de piaţă” şi “liberalism”, despre “iniţiativă privată” şi “liberă concurenţă”. A fost o vreme, aşadar, când capitalismul era îngropat, cu grijă, sub eufemisme. Iar cei care trebuia să-i recunoască realitatea (ziarişti, cercetători sau oameni politici din lumea occidentală aşa-zis liberă) erau la fel de precauţi când venea vorba despre asta ca şi conducătorii Chinei populare, unde, de treizeci de ani încoace, Partidul Comunist păşeşte ca pe ace când are a da seama de … Continuă să citești →
(Partea I-a aici) Clasa de mijloc sau proletariatul fără conştiinţă de clasă De obicei, părerea marxiştilor despre clasa de mijloc nu e prea bună şi am vorbit despre ea în prima parte a acestui articol[1]. Iar asta chiar dacă această clasă are, orice s-ar spune, toate trăsăturile proletariatului şi nu deţine un adevărat control (nici individual şi nici social) al capitalului pe care îl produce şi cu ajutorul căruia se reproduce. Căci ea nu e, de mai multe decenii încoace, decât o forţă de muncă creată sau nimicită după simpla logică a valorificării capitaliste. Doar că, aşa cum observă criticii ei, clasa de mijloc pare, pe de altă parte, lipsită de cele mai multe ori de … Continuă să citești →
În categoria Biblioteca, Enter
|
Ortodocşi şi eretici În 1899, Eduard Bernstein, executorul testamentar al lui Engels şi editorul operei postume a lui Marx, publica o carte despre Premisele socialismului şi sarcinile social-democraţiei care, prin “erezia” ei, a rupt în două mişcarea marxistă. Iar asta deşi întrebarea cărţii nu era doar a lui Bernstein, ci a tuturor socialiştilor vremii: de ce întârzie oare revoluţia comunistă, de ce nu se petrece mai repede, sau, şi mai rău, de ce şansele ei scad tot mai mult odată cu trecerea timpului? Răspunsul la toate astea i-a separat, aşadar, pe marxişti. De o parte, au apărut “ortodocşii”, pentru care ideea revoluţiei rămânea la fel de actuală ca în clipa când Marx începuse lucrul la Capitalul. … Continuă să citești →
În categoria Biblioteca, Enter
|
Despre utopie şi antidotul ei Este stânga mai puternică de când cu ultima criză? Cu siguranţă nu, chiar dacă ceva s-a schimbat între timp. De vreme ce a vorbi astăzi despre problemele, ba chiar despre contradicţiile de sistem ale capitalismului nu mai e privit ca o invitaţie de revenire la stalinism. La fel cum nu doar Keynes, ci şi Karl Marx a început să se vândă mai bine. Şi totuşi, cum critici mai apăsat capitalismul, cum eşti acuzat că ai fi nerealist, ba chiar utopic. Este o obiecţie auzită mai peste tot. Şi la Paris, dar şi la Cluj, şi la cei care au cunoscut comunismul real, ba chiar au suferit din cauza lui, dar şi … Continuă să citești →
În categoria Biblioteca, Enter
|
