Articole de Norbert Petrovici

Despre Norbert Petrovici

Norbert Petrovici este lector universitar la Universitatea Babes-Bolyai, unde predă economie politică urbană și studii de gen. Este interesat de regimuri de muncă și dinamicile organizationale in orasele Est Europene, politicile economice informale ale rețelelor de afaceri și politicile ale dezvoltării urbane. Este un membru in mai multe retele de activism care pledează justiție spațială și dreptul la o viață decenta în oraș pentru toți locuitorii.

Industrii creative sau cum ne pierdem locuințele din orașe

 Când „industrii creative”? Zonele de peisaj istoric urban, datorită valorii patrimoniale, în practica economică contemporană, sunt imaginate ca resurse spațiale pentru investițiile care susțin activitățile de servicii, în special cele intensive în personal educat. În această narativă, personalul hiper-calificat, pentru a putea să se ridice la nivelele de creativitate solicitate de aceste industrii, are nevoie de spații stimulante cultural. Patrimoniul însuși face parte exact din mixul cultural necesar ca mijloc de producție. Efectul este că zonele centrale ale orașelor, atât în România și Europa de Est, cât și în Europa de Vest, devin suportul fantasmatic pentru politicile economice ce leagă dezvoltarea de industriile creative (publicitate, arhitectură, artă și antichități, meșteșugari, design, modă, film, video, fotografie, tehnologia … Continuarea

Publicat în Enter, Interviu | 28 comentarii

„Motoarele” economice ale României

Cea mai mare parte din activitățile economice din România, care folosesc forță de muncă salariată, sunt concentrate în câteva mari orașe. Top 10 județe cumulează peste 50% dintre salariații din România (București, Ilfov, Arges, Timiș, Cluj, Brașov, Prahova, Constanța, Bihor), în condițiile în care populația acestor județe însumează 35% din populația tării. Tot aici sunt 50% din cei care lucrează în mediul privat și peste 65% din salariații care lucrează în firmele cu capital integral străin. Peste 70% din cifra de afaceri a firmelor din România anului 2012 a fost realizată în zece județe. Imaginea concentrării capitalurilor, a mijloacelor de producție și a salariaților devine și mai clară dacă ne uităm la harta exporturilor la nivel … Continuarea

Publicat în Enter | 16 comentarii

Organizatii, narcisism și rezistență

Narcisismul baronilor și antreprenorilor Într-un text în Dilema Veche, Vintila Mihailescu constată că spațiul autohton al cunoașterii este viciat de cel puțin două categorii de personaje reprobabile: baronii cunoașterii și antreprenorii culturali. Cei dintâi sunt vechii dinozauri universitari, personaje feudale, care își cultivă fiefuri de relații și resurse, pe care și le apără cu gelozie, prin descalificarea oricărui nou venit. Pentru aceștia orice teorie „din afara” suferă de inadaptare la contextul local, pe care, ei pretind, sunt singurii care îl cunosc. Într-un fel, acest lucru e adevărat, tocmai pentru că ei produc contextul local prin reguli arbitrare și jocuri de putere. Cei din urmă sunt noii oportuniști ai mediului privat, care reduc cunoașterea la informații marketizabile … Continuarea

Publicat în Enter | 10 comentarii

Putem vorbi de clasă și când vorbim de luptele pentru sexualitate

 Familia contează Forța de muncă este vitală pentru capitalism, este cea mai importantă marfă de care are nevoie pentru a funcționa. Cu cât această forță de muncă este mai ieftină (preferabil gratuită) și mai motivată, cu atât capitalul poate să își reia mai ușor și mai eficient ciclurile de producție pentru a produce plusvaloare. Reproducția sau producția de forță de muncă este, așadar, centrală. La rândul său, acest proces de reproducție are ciclicitățile sale, interconectate cu cele ale producției propriu-zise. Pentru munca sa în circuitele de producție, angajatul primește un salariu pe care îl folosește pentru a-și achiziționa mijloacele de subzistență, ceea ce îi permit reproducerea sa ca persoană. Însă e nevoie de muncă pentru a … Continuarea

Publicat în Enter | 62 comentarii

Bugetul participativ, masele și statul. În dialog cu Adi Dohotaru

Mi-a fost relativ dificil să găsesc poziția de pe care să scriu o replică la textul lui Adi Dohotaru relativ la bugetul participativ. În text mă transformă într-o figură a colaboraționismului societății civile cu statul și firma capitalistă – o nouă acuză de deviaționism burghez şi non-radicalism. Pentru a nu personaliza prea tare argumentul am decis să vorbesc despre procesul de formulare a documentului de organizare a bugetării participative, asumat de cãtre Primãria Cluj prin Emil Boc și dilemele procesului. Într-un text separat, zilele următoare, am să discut despre dilemele deschise de către bugetarea participativă propriu-zisă și ce deschideri are documentul asumat de către Primărie, la a cărui scriere a participat activ prin prezenţa reprezentanților săi. … Continuarea

Publicat în Enter | 9 comentarii

Universitatea burgheză văzută prin lentila ideologiei angajabilității

Universitatea burgheză prin lentila ideologiei angajabilitățiiAm senzația tot mai acută că universitatea, seminariile, cursurile, practicile și cercetările cu rol pedagogic sunt din ce în ce mai inconfortabile, atât pentru studenți, cât pentru mine. Inconfortabile din motive structurale. Studenții înțeleg că învață tot mai multe lucruri în afara universității și că universitatea predă tipuri de cunoaștere care sunt doar aparent legate de contextul din afara spațiului universitar. Tot mai mulți studenți se angajează încă din timpul facultății pentru a-și suplimenta veniturile de acasă, dar mai ales pentru a obține experiență, pentru a-și construi un CV și pentru a-și face treptat conexiunile atât de necesare procesului de angajare de după absolvire. O mare parte din tipul de cunoaștere … Continuarea

Publicat în Enter | 27 comentarii

Cum stângim? În discuție alături de Adi Dohotaru și Alex. Cistelecan

Devin tot mai dificile discuțiile ideologice în câmpul activist din Cluj, și cel mai probabil din celelalte centre urbane din România, în afara contextelor de ședințe unde ne asumăm explicit ethosul consensual. Cred că acest lucru se datorează epistemei, modului în care gândim acțiunea directă și strategizarea în afara situațiilor în care trebuie să ne luăm tot timpul pentru discuții față-în-față în care celălalt are beneficiul bunăvoinței și trebuie să rezolvăm probleme concrete. Un simptom al acestei neputințe epistemice sunt etichetele derogatorii „practician” și „revoluționar de bibliotecă”. Intervin în discuția despre bugetul participativ alături de Adi Dohotaru și Alex. Cistelecan pentru că e o ocazie bună să punem în discuție dificultățile de a produce o gândire … Continuarea

Publicat în Enter | 45 comentarii

Am fost antreprenoriali și înainte de 1990. „Decomunizarea” orașului postsocialist

A pune egal între antreprenorialism și orașul postsocialist ne face să credem, în mod greșit, că istoria începe cu capitalismul. Conform acestei narative foarte răspândite, până în anii 90 orașul est european era adormit: aici nu exista competiție sau alianțe interesate de expansiunea orașului, era doar coșmarul totalitarismului, care visa să producă un spațiu omogen si repetitiv. Dacă ne uităm însă la transformările de după anii 70 din orașele din România, iar eu am să o fac pornind de la cazul Clujului, putem vedea că, la fel ca și în cazul orașelor occidentale, se intensifica competiția între localități. Efectele similare sunt vizibile în amândouă spațiile: concentrarea spațială de resurse, fragmentarea și rivalitate inter-urbană. A crede că … Continuarea

Publicat în Enter | 8 comentarii

Pentru științe sociale care nu capitalizează

TEMA: Criza ştiintelor sociale în România Una din dorințele mai mult sau mai puțin explicite ale unui cercetător este să producă cunoaștere relevantă social. Una din fanteziile noastre este ca rezultatele cercetărilor să aibă un impact direct asupra vieții persoanelor care au ajuns în contact direct sau mediat cu produsele noastre de cunoaștere. Am să fac de la început o distincție între două feluri de cunoaștere: cea care capitalizează și cea care dizolvă. Prima, cunoașterea care capitalizează, este acea cunoaștere care servește centrii de putere, care este relevantă pentru huburile de luare a deciziilor; acea cunoaștere care poate fi folosită pentru concentrare de putere, disciplinare, înrolare. A doua, cunoașterea care dizolvă, este acea cunoaștere care e … Continuarea

Publicat în Enter | 12 comentarii

Pentru o nouă alianță politică. Răspuns lui Florin Poenaru & Costi Rogozanu

TEMA: Alegeri locale 2012 Dragă Florin, dragă Costi, Alegerile locale din acest an sunt un prilej foarte bun de meditație legat de ce înseamnă transformările pe care ni le dorim. La Cluj și la București avem pentru prima dată candidați atenți la mediul activist sau care provin din mediul activist și în anii viitori probabil acest lucru se va extinde și în alte orașe. Pentru prima dată, energiile noastre sunt mobilizate de o campanie politică. Candidatura lui Péter Eckstein-Kovács la Cluj și al lui Nicușor Dan la București ne pune pe gânduri legat de ce înseamnă stat și administrație locală, ce vrem de la aceste instituții, cum ajungem la putere, ce înseamnă partid sau candidat independent, … Continuarea

Publicat în Enter | 53 comentarii