Despre Emanuel Copilas
Emanuel Copilaș este asistent doctorand la departamentul de Științe Politice al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Publicații în diferite reviste de profil din țară: Sfera Politicii, Studia Europaea, Revista de Științe Politice, Revista Română de Geografie Politică, Impact Strategic, Geopolitica, Annales Universitatis Apulensis Series Historica, Anuarul Institutului de Istorie „George Barițiu” Series Historica, Romanian Review of International Studies, Political Studies Forum, Geographica Timisensis, Colloquium Politicum, Colocviu Strategic. Domenii majore de interes: teoria relațiilor internaționale, ideologii politice, istorie politică, teorii ale totalitarismului.
Fareed Zakaria – Viitorul libertății. Democrația neliberală în Statele Unite ale Americii și în lume, (Traducere de Doris Mironescu) Editura Polrom 2009. Fareed Zakaria s-a impus în ultimii ani ca o voce de prim rang în ceea ce privește relațiile internaționale. Jurnalist cu cariera construită la CNN, Zakaria, indian de origine, și-a făcut studiile universitare în anii 1980 în Statele Unite, unde a și rămas. Lucrările sale, dintre care ultimele două, The future of freedom: illiberal democracy at home and abroad (London, Norton & Company, 2003) și cea care face obiectul prezentei recenzii au fost traduse deja în limba română de către editura Polirom – se bucură de o largă apreciere. Succesul publicațiilor lui Zakaria se … Continuarea →
Vladimir Tismăneanu, (ed.), Anatomia Resentimentului, București, Curtea Veche, 2010 Sunt conștient de dificultatea proiectului în care mă angajez, asta cel puțin din două motive principale. Primul ar fi reputația celor care au contribuit la conceperea lucrării Anatomia resentimentului, autorii ei fiind academicieni, jurnaliști sau artiști binecunoscuți publicului românesc. În al doilea rând, după cum voi încerca să demonstrez în rândurile de mai jos, cartea nu reprezintă un demers științific, ci o vendetă colectivă îmbrăcată în acest veștmânt. Se atinge astfel un aspect primejdios, deoarece se solicită renunțarea la neutralitatea discursului de tip științific și se deschide o capcană în care sunt invitați să alunece cititorii și, de ce nu, recenzenții volumului. Iată de ce, în absența … Continuarea →