Osama e mort: ce anume schimbă asta?

Immanuel Wallerstein
Immanuel Wallerstein e Senior Research Scholar la Yale University şi Director al Centrului Fernand Braudel al Universităţii Binghamton. Este fondatorul uneia dintre cele mai importante şcoli şi direcţii de cercetare în sociologia calitativă contemporană, analiza sistemelor-lume. Printre cărţile sale amintim The Modern World-System (în trei volume, 1974, 1980, 1989, apărut într-o primă traducere în limba română la Editura Meridiane în 1992), Historical Capitalism (1983, 1995), Race, Nation, Class: Ambiguous Identities (cu Étienne Balibar, 1991), Geopolitics and Geoculture: Essays on the Changing World-System(1991 ), After Liberalism (1995), The Uncertainties of Knowledge (2005), European Universalism: The Rhetoric of Power (2006). În curs de apariţie în limba română, Pentru a înţelege lumea: O introducere în analiza sistemelor-lume (Cluj, Editura IDEA Design & Print, 2011).

Osama bin Laden a fost ucis în Abbottabad, Pakistan, pe 2 Mai 2011, ora Pakistanului. A fost ucis de forţele speciale Seals ale SUA, printr-o operaţiune specială ordonată de Preşedintele SUA. Întreaga lume ştie asta, iar reacţiile la acest eveniment au fost din cele mai diverse. A schimbat însă această moarte ceva, undeva? Contează ea?

Prima întrebare e dacă această moarte e un semn al dispariţiei al-Qaeda. E limpede de ceva vreme că al-Qaeda nu e o organizaţie singulară, ci mai degrabă o franciză. Dacă Osama a deţinut comanda vreunui grup, e vorba doar de cele aflate în Pakistan şi Afganistan. Din cîte se pare, există şi în alte părţi ale lumii structuri autonome care se auto-identifică drept al-Qaeda, în special în Irak, Yemen, şi regiunea maghrebiană. Aceste grupuri au onorat simbolic moartea lui Osama, însă iau decizii operaţionale în mod autonom.

În plus, puterea politică şi militară a diferitelor grupuri pare să fi intrat în declin de ceva vreme. Cauza principală a acestui declin nu e uciderea liderilor al-Qaeda de către forţele SUA sau alte guverne, ci răspîndirea opiniei, pentru cele mai multe şi diferite forţe islamiste, că pot atinge astăzi mai multe obiective pe căi politice. Uciderea lui Osama poate inspira cîteva tentative de “răzbunare” imediate ale al-Qaeda, însă e destul de probabil că aceastea nu vor stopa procesul de pierdere a relevanţei al-Qaeda pe scena mondială.

Va schimba moartea lui Osama situaţia în Pakistan sau Afghanistan? Guvernul pakistanez se clătina şi înainte de acest eveniment. Atît în Statele Unite, cît şi în Pakistan, oamenii comentează despre ce anume ştia guvernul pakistanez, şi cînd anume a dispus de acele informaţii. Linia oficială a guvernului pakistanez e că nu ştiuseră nimic despre localizarea lui Osama vreme de aproape şapte ani într-o vilă vecină cu cea mai mare academie militară din Pakistan. Ei mai susţin şi că nu ştiuseră nimic dinainte despre raidul SUA, considerîndu-l o încălcare ilegitimă a suveranităţii pakistaneze.

Ambele declaraţii sînt puţin plauzibile. Fireşte că ştiau unde trăia Osama, sau cel puţin cîţiva oficiali pakistanezi au ştiut. Cum să nu ştie? Şi, desigur, guvernul SUA ştia că Pakistanul ştie, dar nu spune. E parte din relaţia ambiguă, dificilă dintre cei doi aliaţi, cel puţin din ultimii zece ani. Va schimba moartea lui Osama ceva? Mă îndoiesc. Alianţa rămîne mutual necesară.

Cît despre informarea pakistanezilor despre iminentul raid SUA, depinde despre cine vorbim. În mod clar, SUA au vrut să ţină secret raidul faţă de oricine din Pakistan care ar fi putut să interfereze ori să îl prevină pe Osama. Dar că nu a ştiut nimeni? Dispunem de două informaţii contradictorii. The Guardian a publicat un articol, după raportarea morţii lui Osama, bazat pe conversaţii cu oficiali SUA şi Pakistan, în care se afirma că Musharaff, fostul Preşedinte al Pakistanului, realizase un acord cu Preşedintele George W. Bush în 2001, prin care aproba dinainte un potenţial raid al SUA asupra lui Osama, oriunde ar fi fost acesta găsit, cu condiţia ca Pakistanul să denunţe apoi în mod public operaţiunea. Musharaff neagă acum existenţa acordului, însă cine îl crede?

Există şi evidenţe mai clare. Xinhua, agenţia oficială de ştiri a Chinei, a publicat un articol chiar în ziua morţii lui Osama, citînd martori oculari care susţineau că electricitatea a fost tăiată în zonă în timpul operaţiunii – cu două ore bune înainte de aceasta. O asemenea intervenţie putea fi efectuată doar de ceva agenţie pakistaneză care ştia de raidul iminent. Operaţiunile de informaţii ale Chinei în interiorul Pakistanului sînt cel puţin la fel de bune ca cele ale Statelor Unite. Ca urmare, probabil că, în timp ce anumitor agenţii pakistaneze nu li s-a spus nimic, altele s-au coordonat cu Statele Unite.

De partea SUA, unii membri din Camera Congresului se revoltă fiindcă pakistanezii trebuie să fi ştiut că Osama trăia în Abbottabad, şi doresc să taie sau să reducă sprijinul militar şi financiar pentru Pakistan. În mod evident, aceasta ar dăuna menţinerii oricărei influenţe SUA în Pakistan, şi e puţin probabil că relaţiile actuale vor suferi vreo schimbare reală.

Cît despre Afganistan, e clar că, de ceva vreme, Talibanul s-a distanţat de al-Qaeda şi Osama, urmărind propria revenire la putere. Moartea lui Osama nu poate decît să fortifice poziţia lor în Afganistan, şi să grăbească procesul prin care Statele Unite sînt împinse afară – o veste ce ar bucura de fapt foarte mult armata SUA. În SUA, unii vor spune că această “victorie” permite semnarea acordulului politic necesar cu Talibanul. Alţii, cei care se opuseseră intervenţiei SUA de la bun început, vor spune că toate acestea dovedesc faptul că nu mai există o ameninţare reală care să justifice prezenţa SUA în zonă. Acest scenariu e într-adevăr posibil, după cum se vede din reacţiile nervoase ale grupurilor non-paştune din nordul Afganistanului, care protestează împotriva ambelor variante.

Schimbă atunci moartea lui Osama ceva, măcar în Statele Unite? Ei bine, da. Preşedintele Obama şi-a asumat un risc politic major ordonînd această operaţiune, şi mai ales alegînd forţele Navy Seals mai degrabă decît bombardarea reşedinţei. Dacă operaţiunea ar fi eşuat, Obama ar fi fost dărîmat în mediul politic. A avut succes însă. Şi toate afirmaţiile republicane, cum că Obama ar fi un lider slab, mai ales în chestiuni militare, au devenit nule. Aceasta îl va ajuta, fără îndoială, la alegerile viitoare. În acelaşi timp, după cum au subliniat mulţi comentatori, plusul obţinut nu e mare. Economia rămîne marea problemă internă în politica SUA. Iar re-alegerea lui Obama şi şansele democraţilor la alegeri vor fi afectate, în primul rînd, de problemele portofelului în 2012.

Aşadar, cît de multe lucruri se schimbă odată cu moartea lui Osama? Nu foarte multe.

Comentariul No. 305, 15 Mai 2011

Traducere de Ovidiu Ţichindeleanu

Copyright Immanuel Wallerstein, distribuit de Agence Global. Pentru drepturi şi permisiuni, incluzînd traduceri şi publicarea pe site-uri non-comerciale, şi contact: rights[at]agenceglobal.com, 1.336.686.9002 or 1.336.286.6606. Se acordă permisiunea de a înregistra şi transmite eseul altor persoane, în formă digitală sau prin e-mail, cu condiţia ca textul să rămînă intact iar nota de copyright să fie afişată. Pentru a contacta autorul, scrieţi la: immanuel.wallerstein[at]yale.edu. 

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole