Arhive etichete: Economia crizelor

Victor Ponta: Sfînta treime a „stîngii“ – Naţiune, Biserică, Familie + bonus pro business&capital. Portret de candidaţi (II)

TEMA: Alegerile prezidențiale Show-ul alegerilor prezidenţiale a fost împins într-o zonă în care şi ultimele fărîme de raţionalitate au fost distruse. Orice încercare de a mai dezbate teme, proiecte de ţară, programe electorale a eşuat. Asistăm la bătălii între instituţii ale statului, grupuri şi st ..

Update: Monica Macovei: Program împotriva sărăciei = Pogrom împotriva săracilor. Portrete de candidaţi (I)

TEMA: Alegerile prezidențiale Update: S-a trezit domnul Tismăneanu, veşnicul apărător al puterii. De ce folosesc cuvîntul “pogrom”. Nu a citit mai departe, s-a blocat la titlu. Vrea să-mi cer scuze. Îi amintesc că domnia sa a folosit termenul “pogrom” în legătura cu protestele din ianuarie 2012 şi c ..

Peştişorul de aur şi accesul pe piaţa muncii sau de la agrar la rural

Folclorul este o mină de aur. Dacă vrei să înţelegi cît de cît situaţia din ţară, tragi cu urechea la bancurile şi glumele triste ale oamenilor de la „talpa ţării”. Vorbeşti cu taximetristul, stai la poveşti cu oamenii din barul gării sau din birtul satului, mergi cu trenul la clasa II-a etc. Acolo ..

Poker geopolitic UE-Ucraina-RU. Cine va cîştiga? De la Statul-clan la Statul-corporaţie

Cea mai interesantă bătălie politică din regiune se duce acum în Ucraina înainte de Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Cîteva observaţii. Ucraina este scoasă la licitaţie de către elita politică a ţării. Jocul politic UE-Ucraina-Rusia seamănă cu un joc de poker în care toţi încalcă regul ..

Despre ordine şi sistem

Ordinea ilustrează modul în care un sistem răspunde la o regulă sau set de reguli cunoscute ce îl determină să reacţioneze într-o manieră previzibilă. Cu cât creşte uniformitatea într-un sistem, cu atât gradul de entropie (energie ce nu mai poate fi ulterior folosită) este mai mare, posibilităţile alt ..

Politica marginalizării. Abrupt şi invizibil

TEMA: Privilegiaţi şi marginali Parlamentul României a planificat pentru şedinţele din iunie dezbaterea proiectului de modificare a legii marginalizării sociale.  Suntem la sfârşit de septembrie şi dezbaterea încă nu a avut loc. Marginalitatea abruptă a oamenilor care nu au loc în cotidianul comun se exti ..

Despre forțele de ordine

Lozinca strigată în piața universității ‚românia-stat polițienesc’ e minunată; e, in același timp, tautologică – orice stat contemporan e polițienesc. Acest text pleacă de la această observație și propune spre dezbatere următoarea chestiune: ce ne facem cu poliția? Există în imaginarul politic ..

Flexibilizarea muncii: privilegii şi marginalizați

 TEMA: Privilegiaţi şi marginali În perioada fanariotă, între 50 şi 80% din cheltuielile totale ale statului mergeau către Poartă, fiind alocate haraciului, mucarerului, ruşvetului şi altor plăţi neo­fi­ciale [1]. Un alt procent important mergea pentru plata datoriei publice. Ca atare, cheltuielile pentr ..

Sfârșitul modelului spaniol

Până de curând, Spania era o ţară liniștită, cunoscută pentru o tranziţie economică și politică de succes. În 1977, întreg spectrul politic, de la extrema dreaptă până la comuniști, a semnat un pact ce stabilea termenii liberalizării politice și economice a ţării. Imediat după aceea, de-a lungul ..

Mișcarea de Ocupare, renașterea Stângii și marxismul de azi: un interviu cu Slavoj Žižek

Pe 5 noiembrie 2011, pe baza unui  set de întrebări formulate împreună cu Chris Cutrone, Haseeb Ahmed i-a luat un interviu lui Slavoj Zizek la Academia Jan van Eyck, de la Maastricht. În cele ce urmează, redăm textul conversaţiei lor  în versiunea sa editată, destinată publicării. Haseeb Ahmed: Asistăm ..

DIRECTII DE ATAC in Economia crizelor

TEMA: Locurile de muncă – criză la superlativ

TEMA: Locurile de muncă – criză la superlativ Una dintre consecinţele cele mai dramatice ale crizei economice a fost distrugerea a mii de locuri de muncă în întreaga lume. Un studiu OIM arată că pentru a ajunge la nivelul de ocupare din 2007, necesarul de locuri de muncă la nivel global în perioada 2012-2013 este de 80 de milioane, în timp ce creşterea estimată este de doar 40.1 de milioane, reieşind un deficit de locuri de muncă de 39.9 milioane. În România, situaţia nu e deloc mai bună – în pofida reformei pieţei muncii, implementată în 2011, numărul locurilor de muncă nu a crescut şi rata şomajului nu s-a diminuat. În continuare, numărul de salariaţi, raportat … Continuă să citești

TEMA: Unde sunt liberalii?

TEMA: Unde sunt liberalii?  Nu doar cele mai recente două măsuri conservatoare de reconfigurare a statului (legea educației, respectiv cea a sănătății) dar întreaga tranziție post-comunistă par a înregistra de fapt eșecul coagulării unor voci și mișcări liberale în spațiul public autohton. Acest lucru poate apărea la prima vedere surprinzător deoarece carierele publice ale așa-zișilor intelectuali dizidenți au fost legitimitate prin invocarea tradiției liberale, atît ca antidot la comunism cât și ca principiu de reorganizare în perioada post-1989. Judecând din perspectiva de azi, acest proiect ar fi un adevărat eșec, dacă într-adevăr s-ar fi avut în vedere punerea sa în practica. În mainstreamul politic și cultural autohton, în schimb, a predominant neoliberalismul ca ideologie hegemonică a … Continuă să citești

TEMA: Stânga-dreapta în criză

TEMA: Stânga-dreapta în criză Într-un episod din „Tom şi Jerry”, o lovitură nenorocoasă de mătură îl transformă pe motan în şoarece: motanul continuă să arate ca o pisică, dar capătă funcţiile şoarecelui. Pe scurt, îl deposedează (alienează) pe şoarece de condiţia lui, şi încă de două ori: îi ocupă locul şi îi distruge antiteza. Evidentă că nu miră pe nimeni că Jerry depune toate eforturile pentru a îl reîntoarce pe Tom la condiţia lui iniţială firească. Aparent, criza economică a jucat rolul măturii din povestea de mai sus: a lovit liberalismul economic hardcore (autoreglarea pieţei, mâna invizibilă, impozite mici) când acesta îi mergea mai bine, aducându-l peste noapte în poziţia de a învăţa rapid replicile stângii. … Continuă să citești

TEMA: Migranţii. România de “afară”

TEMA: Migranţii. România de “afară” „Spania nu te îmbogăţeşte, dar ai o viaţă decentă. Până în 2007 am făcut bani, am pus de o parte – aveam un serviciu legal şi unul la negru. Acum gata, nu mai pot. Nu îmi mai vine, după atâţia ani de Spania, nu mai vreau.” (E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania). CriticAtac vă propune o colecţie de texte despre România „de afară”, ajunsă miză pentru politicieni străini (populisme extremiste), dar şi pentru politicieni români (voturi deloc neglijabile). Un bun motiv să analizăm statutul migrantului în Europa (dar SUA, Canada etc), schimbările de politici în ce priveşte impotul de „braţe de muncă” sau să revizităm un mit poate prea roz … Continuă să citești

TEMA: Noul proletariat

TEMA: Noul proletariat Muncitorul lui Chaplin, plin de ticuri induse de angrenajul industrial, pare să fi dispărut în epoca noastră plină de gulere albe. Zizek observa că în filmele de azi fabricile sunt inexistente – exceptând filmele cu Bond în care, aseptice şi golite de orice urmă a muncitorilor, sunt destinate unor explozii glorioase. Proletariatul, acel proletariat care în opera lui Karl Marx (dar și în realitate!) juca rolul de subiect al istoriei, este în postmarxismele recente un subiect aproape uitat.  Stânga s-a reorientat către minorități, către discriminați (pe motive de rasă, de orientare sexuală, de Lume a Treia ș.a.) și către imigranți. Altfel zis, „subiectul istoriei” s-a transformat în ceea ce Alain Badiou numește cu … Continuă să citești

TEMA: Statul social în faţa crizei

TEMA: Statul social în faţa crizei Criza economică globală şi haosul provocat pe piaţa financiară ca urmare a lipsei de reglementări a readus în discuţie, într-o lumină pozitivă,  rolul statului în economie. Pe de altă parte, creşterea deficitelor bugetare şi a datoriei publice au subminat fundamentele economice ale statului bunăstării şi au pus sub semnul întrebării viabilitatea modelului statului social.   În România, ofensiva împotriva statului social a luat forme extreme, concretizându-se sub forma unui discurs oficial de demonizare a statului şi a sectorului public, precum şi într-o serie de măsuri anti-sociale, îndreptate împotriva sectoarelor publice şi a categoriilor defavorizate. CriticAtac îşi propune să lanseze o discuţie care să abordeze următoarele aspecte: Cât de fundamentată este … Continuă să citești