Reforma statului = descompunerea statului?

Ciprian Șiulea: text apărtu pe VoxPublica.

CFR-ul la fel. Tot pe Braşov-Bucureşti, trenul face acum cu o oră în plus faţă de cît făcea acum 20 de ani. Îţi vine să te dai jos şi să mergi pe lîngă el, chiar şi pe tronsoanele pe care panouri frumoase anunţă că au fost reabilitate cu uriaşe fonduri europene. Trenurile sînt de regulă pustii, pentru că administrarea catastrofică a CFR, serviciile tot mai proaste şi refugierea călătorilor spre trasportul rutier s-au alimentat reciproc şi au cimentat situaţia dezastruoasă de acum. Pe măsură ce CFR-ul îşi alunga clienţii prin condiţiile tot mai proaste, încasările scădeau şi trenurile au fost rărite. Rapidul opreşte acum unde nu oprea înainte nici acceleratul, oricum diferenţa dintre rapid şi accelerat acum e doar ficţiune.

Comunicaţiile şi transportul sînt importante nu doar pentru economie, ci şi din punct de vedere social. Decăderea serviciilor statului a dus şi o să ducă tot mai mult la o societate tot mai izolată, mai fragmentată şi paralizată. Acelaşi efect de izolare şi abandonare a unor mari categorii de oameni îl au şi “reformele” din educaţie şi sănătate, respectiv privatizarea lor pe jumătate şi îngrădirea accesului la ele. (Pentru un excelent tablou al impactului ultimei reforme din sănătate, lucruri şi detalii care au apărut mai puţin la televizor, aici.)

Sigur, acum există nenumărate firme de curierat, mai multe automobile ca niciodată şi firme de transport private care au preluat o parte din călătorii dezamăgiţi de CFR. Da, dar mulţi nu au acces la ele. Tot mai mulţi oameni rămîn tot mai în afara societăţii. La acest prim nivel, al contactului şi mobilităţii fizice, apoi la nivelul serviciilor fundamentale, educaţia şi sănătatea, care creează condiţiile mobilităţii şi integrării sociale, apoi la nivelul integrării politice, unde distanţa dintre “prostime” şi “elite” a crescut periculos.

Chestia cu “reforma statului” a ajuns la demenţă totală. E drept, asta e lozinca tuturor guvernărilor post-decembriste, nu e ceva nou, dar să faci din cineva ca Boc campion al reformei statului, parcă aşa ceva nu s-a mai făcut pînă acum. Marile reforme ale lui Boc sînt, de fapt, decizia tăierii uniforme a salariilor, pe care nici n-a luat-o el şi care oricum e greşită. Corupţia a rămas enormă, ineficienţa a rămas enormă, cheltuielile administrative care chiar trebuiau reduse au crescut în loc să scadă, în schimb s-a luat această măsură de amputare uniformă şi oarbă care, dacă demonstrează ceva, demonstrează exact incapacitate de a administra. Dar Boc şi PDL sînt campioni ai reformei statului.

Aş vrea foarte mult să văd un partid şi un guvern care NU mai vor să facă reforme. Cel puţin nu reforme de ăstea complet haotice. Reforme făcute doar pentru broşurile de propagandă şi pentru orgolii personale, pe care următorul ministru al Educaţiei le anulează, pe care Curtea Constituţională le declară anticonstituţionale şi pentru care categorii întregi de salariaţi şi pensionari se mută la tribunal. NU mai avem nevoie de reforme, opriţi-vă. Altfel, după încă cîteva reforme de ăstea nu mai rămîne nimic.

 

Comentariile sunt închise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.