Mită-craţia de la Băsescu la Bercea Mondialu’ sau de ce mita nu poate fi eradicată

Vasile Ernu in Adevarul (fragment)

De ce mita, elementul central a ceea ce occidentalul numeşte corupţie, un soi de lege nescrisă, este mult mai importantă şi semnificativă în societatea românească decît toate legile scrise care în mare parte la noi sînt aleatorii şi negociabile? Pentru că în societatea noastră păturile şi grupurile sociale „nu sînt ierarhizate după proceduri juridice“.  La noi, grupurile şi păturile sociale sînt mai degrabă un soi de clanuri, sau mai bine spus caste, iar reglajul dintre aceste caste se face printr-o rentă socială, numită convenţional mită sau corupţie. Într-o astfel de societate, mita are cu totul altă funcţie decît în spaţiul occidental, unde grupurile sociale îşi reglementează relaţiile dintre ele pe reguli mult mai exacte, unde mita este văzută ca o formă gravă de corupţie, iar funcţia mitei în societate a fost monopolizată şi preluată de o cu totul altă instituţie (vorbesc mai jos despre aceasta).

De ce mita este atît de importantă în societăţi precum cea românească? În România, dar nu e specific doar ţării nostre, mita îndeplineşte cîteva funcţii foarte importante. Mita este în primul rînd o formă de recunoaştere a unei poziţii de subordonare a unui grup faţă de alt grup (mita la poliţist, la birocrat, la şef, la profesori etc.). Mita – această rentă socială, indiferent că e în forma de bani, obiecte, alimente sau servicii, se oferă în primul rînd pentru a recunoaşte poziţia de subordonare şi supunere a unui grup faţă de alt grup poziţionat pe trepte diferite ale ierarhiei sociale.

În al doilea rînd, într-o ordine aleatorie, mita este o relaţie economică care permite un anumit tip de circuit economic finaciar şi de redistribuire economică (mita la ministru, proiecte europene, licitaţii, medic, profesor, birocrat petru a-ţi oferi nişte servicii etc.). Acolo unde statul e principala sursă financiară, pentru a accede la finanţe trebuie să plăteşti renta socială, care trebuie să corespundă cu gradul funcţiei celui care are „cheia accesului“ şi corespunzător sumei sustrase. Într-o societate în care mecanismul mitei este „democratizat“, banii se redistribuie după rang şi poziţie, iar rentele sociale au un echivalent corespunzător funcţiilor şi sumelor accesate.  Bacşişul şi banii daţi cerşetorilor fac parte din aceeaşi categorie, doar că aici sînt anumite nuanţe şi distincţii.

În al treilea rînd, mita este o formă de democratizare a relaţiilor dintre caste . Într-o societate în care „ascensorul social“, mecanismele de trecere dintr-o castă, clan în altul devine tot mai problematic, mita este singurul instrument care-ţi permite trecerea dintr-un nivel ierarhic inferior la unul superior. Poziţiile şi rangul social se cumpără prin diverse forme de mită: de la bani la servicii.

Şi nu în ultimul rînd mita este un instrument de  acces la resurse. Cu alte cuvinte mita este instrumentul prin care poţi achiziţiona dreptul de a avea acces la resurse (funcţii, bani, reţele clientelare etc.).

Ar mai exista un lucru foarte important legat de mită dar privită din direcţia puterii. Mita este un privilegiu pe care statul îl acordă unor categorii sociale, aşa, nereglementat şi informal, care se poate transforma oricînd într-un instrument de control şi de influenţă.

integral aici

Citeste mai mult: adev.ro/n7gk5u
 

Comentariile nu sunt permise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.