Articole de Ovidiu Gherasim-Proca

Despre Ovidiu Gherasim-Proca

Ovidiu Gherasim-Proca este lector al Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Absolvent al Facultăţii de Filosofie în anul 2001, numără printre principalele interese de cercetare studiul ideologiilor politice, tranziţiile politice şi procesele de democratizare, antropologia politică şi studiile culturale. Împreună cu Gheorghe Teodorescu este autor al unui volum dedicat sociologiei electorale. A publicat recent câteva studii referitoare la efectele sociale ale răspândirii noilor tehnologii de comunicare şi la politicile de supraveghere generalizată a sistemelor digitale de comunicaţii.

Cea mai importantă miză în alegerile prezidențiale nu este controlul monocratic asupra instituțiilor judiciare

TEMA: Alegerile prezidențiale Motto: „Creștin fiind, poate nu ești chemat să judeci. Dar ca om politic, ca ministru al justiției, ca procuror, ca intelectual umanist ești obligat să judeci și să aperi dreptatea. Un sfânt, vorba lui Steinhardt, trebuie să se retragă din lume și să nu încurce treburile pământești. În schimb, păstorul politic e iubit de turmă pentru că o păzește și-și angajează viața pentru ea.” Gabriel Liiceanu  Chibzuind după declarațiile nebuloase ale Președintelui României s-ar părea că cea mai importantă miză a alegerilor prezidențiale din 2014 nu este controlul monocratic asupra instituțiilor judiciare, ci controlul asupra serviciilor secrete. Sau controlul serviciilor secrete asupra instituției prezidențiale. Potrivit Constituției României, Președintele este comandant al forțelor armate … Continuarea

Publicat în Enter | 8 comentarii

Doctrina politică a lui Marian Căpățînă. O teorie a competenței ideologice

Motto:  “PSD = roșu = sărăcie cumplită = monștri”.  Marian Căpățână  Ideologiile politice sunt entități evazive, insidioase, omniprezente, autoreferențiale și subiective. Sunt ușor de înregistrat cu camera ascunsă, dar greu de consemnat în declarații scrise care să nu se contrazică unele pe altele. Nu întotdeauna pot fi reduse la formule doctrinare explicite, sunt înconjurate de nori de simboluri, mituri, înclinații afective. Semne, gesturi culori, lozinci, insinuări, asocieri automate sau alunecări freudiene, toate fac parte din substanța intimă a ideologiei. Clasificările curentelor ideologice sunt vagi. Raționalitatea nu este punctul forte al vieții politice, iar categoriile pe care le folosim sunt izvorâte din acest amestec de interese și dorințe, nu din vreo sistematizare rațională a raporturilor sociale. Sunt descrise … Continuarea

Publicat în Interviu | 2 comentarii

Noi nu uităm

A venit vremea să-l comemorăm pe Aaron Swartz (8 noiembrie 1986 – 11 ianuarie 2013). La începutul anului trecu, Aaron Hillel Swartz, un tânăr informatician promițător, de origine evreu, de profesie militant împotriva monopolurilor comerciale asupra cunoașterii[i], și-a pus capăt zilelor. Fusese acuzat de fraude informatice, accesarea neautorizată a unor sisteme informatice protejate și „vătămarea iresponsabilă” a unui calculator protejat. Cum altfel s-ar putea numi acțiunea de a face „să cadă” un server de mai multe ori prin copierea în masă a fișierelor de tip PDF? Procurorii cereau să se aplice o pedeapsă de 35 de ani de închisoare și un milion de dolari amendă pentru a sancționa acțiunile numitului Swartz Aaron, care copiase de pe … Continuarea

Publicat în Enter | 24 comentarii

Universitatea SRL

Motto: „E o greșeală să subordonăm procesul de învățământ cerințelor economice imediate.” Doina Cornea, Scrisoare către cei ce n-au încetat să gândească   Profitul cui? Sub influența concepției dominante despre existență, văzută ca simplă afacere, Universitatea și înțelesurile ei au fost revizuite radical. Comunitatea celor ce studiază este acum privită, în întreaga lume, ca un mijloc de a face „sistemul economic” mai profitabil, mai eficient, mai performant. Eficiență și profitabilitate pentru cine? Pentru piață, firește. Aici urmează o listă lungă de revendicări reformiste, pentru că toată lumea își dă seama că ceva nu e în regulă.  Unele aparțin studenților, altele profesorilor, altele statului, altele firmelor. Vorbim despre disciplinele care ar trebui să fie studiate într-un anumit … Continuarea

Publicat în Enter | 42 comentarii

Cu mâinile murdare: operațiunea “mani sporche”

Încă un serviciu public de distrus Propaganda și dogmatismul tind să acopere orice voce publică non-partizană, chiar atunci când vine momentul să dezbatem chestiuni capitale pentru evoluția societății românești în domenii și specialități variate: medicină, drept, învățământ. Nu mai rămâne nimic fundamental, nimic invulnerabil la diletantismul plin de sine al liderului de opinie. Medicii, juriștii, profesorii – văzuți ca reprezentanți ai unor profesiuni specializate, cu o misiune certă, nu ca purtători de interese private – aproape că nu mai contează. E adevărat, nici ei nu fac foarte mult ca să fie consideraţi altfel. Publicul larg[i] își pariază viitorul, mizând când pe unul, când pe altul, fără să stea pe gânduri. În aceste condiţii tragice[ii], suntem datori … Continuarea

Publicat în Enter | 13 comentarii

Mall Crăciun şi prietenii săi

Sărbătorile de iarnă s-au revărsat prin toate colţurile cât de cât încălzite ale societăţii româneşti, în ciuda zvonurilor glumețe despre sfârşitul lumii. Prin magazine, populaţia semi-îngheţată geme indiferent sub apăsarea colindelor. Oamenii nici nu mai au timp să se bucure că eternele colinde “ale lui Hruşcă”[i] au fost înlocuite de lălăieli corale anglo-saxone. Cei mai ciudaţi sunt cei care bântuie prin mall-uri. Privesc fix, cu ochii împăienjeniţi, ca nişte zombies care repetă pentru Apocalipsă. Obosesc, se împleticesc, se lovesc unul de altul, se uită în gol. Privești în stânga și în dreapta: produse pe rafturi, produse lângă rafturi, oameni-produs holbându-se la etichete, punând etichete, punând etichete unul altuia. Accept ideea că aşa acţionează un proces social … Continuarea

Publicat în Enter | 156 comentarii

De ce este România astfel. Note despre ultimul bestseller al lui Lucian Boia

Dacă reușești să te bucuri de Ziua Națională a României în liniște și pace, cu o carte în mână, nu ai de ce să te plângi. Norocos ori privilegiat, pentru că nu te bântuie pofta ancestrală de fasole cu cârnați, te simți în stare să emiți judecăți istorice sau maxime universale. Exact dispoziția potrivită ca să empatizezi momentan cu elita nației, cu oamenii aleși ce decid soarta ei prin veacuri, cei ce nu au poftă de fasole, ci de lucruri mai scumpe, mai de soi. Pregătit sufletește astfel, după ce m-am asigurat că am o oală de varză românească pe foc, am parcurs pe nerăsuflate cartea lui Lucian Boia. Are formatul tipic al unui bestseller. E … Continuarea

Publicat în Sala de lectură | 25 comentarii

Pero nada en Rumanía es predecible

TEMA: Alegerile au fost. Ce ne mai rămîne de făcut? Totuși nimic în România nu este predictibil. Cuvintele redactorului de la El Mundo, mai ales dacă le scoți din contextul eronat în care sunt puse, rezumă impresia generală pe care o lasă politica românească după 2004. Înainte de victoria prezidențială[1] a Alianței “Dreptate și Adevăr” predictibilitatea nu fusese alungată de tot de pe eșichierul alb-negru al maniheismului postcomunist. Nuanțele de gri erau greu de găsit. Lupta dintre forțele răului (“comuniștii”) și partidele istorice, numite curtenitor “opoziția democratică” chiar și după ce au avut ocazia să-și dovedească aplecarea spre corupție și incompetența guvernamentală în legislatura 1996-2000[2], era ceva sigur. PNL și PD își făceau atunci un titlu … Continuarea

Publicat în Enter | 5 comentarii

„Mai multă Europă”, mai puțină solidaritate. Cum s-a mutat periferia Uniunii Europene în centru

În sfârșit, ”loviturile de stat” și „războaiele civile” nu mai monopolizează agenda politică. Am trecut la alte scandaluri, mai dureroase. Meritul îi aparține lui Dan Diaconescu. După ce protestele salariaților nesalarizați au început, în ciuda faimei proaste pe care o are, el era singurul care insista să prezinte cu lux de amănunte, pe măsura importanței ei, problema socială amorsată la Oltchim.   Asta se întâmpla atunci când televiziunile de știri „serioase”, cele ce se laudă cu aparenta lor onorabilitate, își câștigau audiența în talk-show-uri propagandistice derizorii. Nici Dan Diaconescu nu poate fi suspectat de sinceritate, dar măcar înțelege ce e cu adevărat important. OTV, televiziunea lui, e o oglindă în care nu trebuie să ne fie rușine … Continuarea

Publicat în Enter | 9 comentarii

Nu e cinstit! Constituţia României permite modificarea legilor organice prin ordonanţe de urgenţă

TEMA: Bine şi Rău politic într-o democraţie a şantajului Vă rog să mă iertaţi pentru titlul exclamativ, sunt încă sub impresia lăsată de discursul preşedintelui Traian Băsescu. Aproape că m-a convins că el este cinstit, deoarece adversarii lui sunt necinstiţi. Totuși, am hotărât că nu mă voi bizui pe cinstea cutărui sau cutărui politician. Dacă am depinde de cinstea politicienilor din ţară şi din străinătate am ajunge foarte repede să renunţăm la drepturile electorale şi să cerem statutul de apatrizi. Dar să revenim la cele constituţionale. Mă holbam hipnotizat prin coperta tricoloră a Constituţiei României ce orna patriotic fundalul discursului prezidenţial.[i] Eram pătruns de ritmul obsedant-repetitiv al apelurilor la cinste. Am prins însă din zbor o … Continuarea

Publicat în Enter | 11 comentarii