Articole de Cornel Ban

Despre Cornel Ban

Cornel Ban este doctor in stiinte politice (University of Maryland), specializarea economie politica si actualmente este director adjunct al programului de Studii de Dezvoltare al Universitatii Brown (SUA). A publicat si are in curs de publicare proiecte de cercetare pe teme legate de migratie, dinamica economiei sociale europene, dezbateri economice in puterile economice emergente si Brazilia in special, guvernanta transnationala in Europa si transformarile recente ale economiilor din periferia meditereaneana si sud-est europeana a aceluiasi continent. Contributiile sale in domeniul politicilor publice se pot gasi pe www.cogitus.ro iar cele din journalism se pot gasi in Dilema Veche, Osservatorio Sui Balcani si Financial Times.

Anti-Lexit

Acesta este primul text dintr-un grupaj mai amplu despre dilemele, la stânga și nu numai, cu privire la relația cu UE, în siajul Brexit dar și al crizelor de tot felul ce marchează perioada actuală. Este o încercare de a contura posibile scenarii, perspective și resurse teoretice și practice cu care să abordăm situația de față, locală și europeană (redacția) De vreo doi ani, o anumită parte a stângii (genul Chris Bickerton, Owen Jones, Tariq Ali, să zicem) a început să militeze pentru ieșirea din UE ca un prim pas pentru a da șanse stângii democratice ca proiect politic, forțând reconectarea stângii politice și culturale cu salariații. Dar Lexit-ul a început să se audă tot mai … Continuarea

Publicat în Enter | 10 comentarii

Editarea teoriei neoliberale

fragment din volumul Dependență și dezvoltare. Economia politică a capitalismului românesc de Cornel Ban apărut la editura Tact. Volumul se găsește la standul editurii de la Târgul de Carte Gaudeamus, Pavilion Romexpo, stand 367.   Spre deosebire de anii 2000, în timpul anilor 1990 a existat puțin entuziasm pentru fundamentalismul laissez faire pur și dur. În interviuri, neoliberalii români se distanțau imediat de „talibani” (economiștii libertarieni analizați în secțiunea următoare) și mulți preferau să fie considerați economiști eclectici.[1] În opera lor publicată, ei contestau anumite presupuneri ale științei economice neoclasice și își extrăgeau recomandările de politici publice dintr‑un spectru de tradiții teoretice ordoliberale, neokeynesiene și neoinstituționaliste (Iancu 1994; Dăianu 1996). De exemplu, în loc să reproducă … Continuarea

Publicat în Enter | 4 comentarii

FOARFECA LUI POLANYI

Fragment din postfaţa volumului: Karl Polanyi, Marea transformare. Originile politice şi economice ale epocii noastre, traducere de Ciprian Şiulea, cuvânt înainte de Joseph E. Stiglitz, introducere de Fred Block, postfaţă de Cornel Ban, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2013.   De ce ne‑ar păsa astăzi de ideile lui Polanyi? În ciuda vârstei considerabile, relevanţa contemporană a Marii transformări este clară. În spaţiul academic, cartea stă la baza unor întregi agende de cercetare din sociologia finanţei[1], antropologie economică, economie politică internaţională şi comparată[2], şi economie heterodoxă. La nivel politic, marea importanţă a cărţii rezidă în capacitatea ei de a organiza imaginarul rezistenţei antineoliberale. Principala contribuţie în acest sens este metafora centrală a cărţii: „dubla mişcare” a pendulei istoriei capitalismului. … Continuarea

Publicat în Enter | 1 comentariu

Sfârșitul modelului spaniol

Până de curând, Spania era o ţară liniștită, cunoscută pentru o tranziţie economică și politică de succes. În 1977, întreg spectrul politic, de la extrema dreaptă până la comuniști, a semnat un pact ce stabilea termenii liberalizării politice și economice a ţării. Imediat după aceea, de-a lungul anilor `80 și `90, a avut loc transformarea din temelii a moștenirii economice a lui Franco. În această perioadă, avântul dezvoltării industriale ce a marcat epoca postbelică a făcut loc unui model axat pe sporirea competitivităţii, pus în practică prin consolidarea și internaţionalizarea sectoarelor financiare, energetice și de construcţii ale ţării. Drept urmare, în ochii multora, Spania părea a fi unul dintre „tigrii” economici ai Europei. Cu toate acestea, … Continuarea

Publicat în Enter | 12 comentarii

Ce a provocat criza datoriilor suverane ale României din 1981?

Eşecul economic al statului naţional-stalinist al dezvoltării din România a avut atât cauze structurale, cât şi cauze contingente. De primă importanţă a fost şocul petrolier din 1979, care a subminat o economie din ce în ce mai avidă de energie, determinând regimul să apeleze din ce în ce mai mult la creditul extern, în pofida exploziei dobânzilor. Astfel, expansiunea continuă a industriilor feroase, petrochimice şi constructoare de maşini petrecută de-a lungul anilor ’70, s-a tradus într-un nivel din ce în ce mai ridicat al consumului energetic şi o vulnerabilitate sporită faţă de şocurile produse în aprovizionarea externă. Cu toate acestea, analiza noastră nu susţine argumentul potrivit căruia regimul lui Ceauşescu ar fi “împrumutat funia cu care … Continuarea

Publicat în Enter | 17 comentarii

Dzbatere: Inegalitate sociala in Romania (1990-2010)

Dezbatere lansată de Heterodox (blog specializat pe analize economice coordonat de Cornel Ban) In urma interventiei unor cititori si in principal a lui Gabriel Badescu de la UBB, Heterodox lanseaza o dezbatere pe tema inegalitatii in Romania. In postarea initiala am vrut doar sa sesizez analiza facuta de Barbu Mateescu dar diversitatea datelor pe inegalitate necesita o prezentare pe masura.  Se contureaza doua pozitii. 1.Inegalitatea a crescut dupa 1990 si mai ales dupa 2004. Este pozitia sustinita de cateva analize. Pe Sociologica Barbu Mateescu arata ca suntem printre cele mai inegale tari din Europa din punct de vedere al coeficientului Gini. Coeficientul Gini măsoară inegalitatea distribuţiei veniturilor şi a fost dezvoltat de italianul Corrado Gini cu … Continuarea

Publicat în Enter | 29 comentarii

Criza europeană și misterele Berlinului

Zodia Cancerului Centrul de greutate al Europei trece zilele acestea prin confruntarea cu spectrul prăbușirii monedei unice și al unei recesiuni care se poate converti ușor într-o mare criză economică. Până și țări cu greutate din zona euro au început să fie lovite de primele raiduri speculative, în timp ce întreagă Europă mediteraneană trăiește primele luni ale echivalentului politic al stării de urgență. Keynesian fiind, nu mă mir deloc că austeritatea lansată mai peste tot în Europa și bătută în cuie de Germania ne duce spre dezastru economic și politic. Și nu e vorba aici de vechea obiecție neo-liberala că austeritatea nu a fost bine executată. O știre interesantă pe acest front vine din biroul lui … Continuarea

Publicat în Enter | 43 comentarii

Pentru munca sindicalizată: Motive nediscutate

Este de netăgăduit că practica vieții sindicale din România nu este coborâtă dintr-o fantezie scandinava și presa a semnalat, adesea cu argumente relativ solide, episoade politice și judiciare triste din viața unor lideri sindicali. În același timp, ideea că sindicatele sunt un fel de nisip aruncat în pistoanele economiei și societății este des auzită în dezbaterile curente despre politicile publice. Potrivit unei opinii populare în unele segmente ale câmpului politic, de afaceri și jurnalistic, dar și în feedback-ul dat de instituțiile financiare internaționale și de economiștii neoclasici occidentali[1], munca sindicalizată și mai ales forme de negociere colectivă situate deasupra firmei ar fi obstacole în calea dezvoltării. În numele acestui principiu se cere tot mai mult îngrădirea … Continuarea

Publicat în Enter | 3 comentarii

Falsele profetii ale flexibilizarii Codului Muncii

Asadar guvernul si-a propus sa modifice Codul Muncii. Sensul modificarii este clar si explicit asumat: liberalizarea relatiilor de munca. Este o liberalizare dramatica care va afecta nu numai Codul Muncii ci si alti piloni ai statului social cum ar fi legile sindicatelor, ale patronatelor, si ale contractului colectiv de munca. Principlul efect al schimbarilor este “flexibilizarea,” termen prin care se intelege intarirea pozitiei institutionale a angajatorului in raport cu angajatul si slabirea potentialului legii de a echilibra raportul de putere stabilit de piata in favoarea patronului. Prin flexibilizare/liberalizare, angajatul poate fi usor si ieftin concediat, va putea fi angajat pe contracte precare pe perioade lungi, va avea mult mai putina putere de negociere a conditiilor in care … Continuarea

Publicat în Enter | 20 comentarii