Costi Rogozanu pe VoxPublica Am fost la RoNewMedia. Raiul corporate-geek sau corporate pur şi simplu. Unii vorbesc ca la CC al PCR deşi sînt îmbrăcaţi şic şi tineresc şi reprezintă cea mai vioaie industrie. Alţii trîntesc chestii tari pentru că abordează direct problema: ok, social media, ce frumos e, dar .. 
Articole de Cornel Ban
Despre Cornel Ban
Cornel Ban este doctor in stiinte politice (University of Maryland), specializarea economie politica si actualmente este director adjunct al programului de Studii de Dezvoltare al Universitatii Brown (SUA). A publicat si are in curs de publicare proiecte de cercetare pe teme legate de migratie, dinamica economiei sociale europene, dezbateri economice in puterile economice emergente si Brazilia in special, guvernanta transnationala in Europa si transformarile recente ale economiilor din periferia meditereaneana si sud-est europeana a aceluiasi continent. Contributiile sale in domeniul politicilor publice se pot gasi pe www.cogitus.ro iar cele din journalism se pot gasi in Dilema Veche, Osservatorio Sui Balcani si Financial Times.Dzbatere: Inegalitate sociala in Romania (1990-2010)
Dezbatere lansată de Heterodox (blog specializat pe analize economice coordonat de Cornel Ban) In urma interventiei unor cititori si in principal a lui Gabriel Badescu de la UBB, Heterodox lanseaza o dezbatere pe tema inegalitatii in Romania. In postarea initiala am vrut doar sa sesizez analiza facuta de Barbu Mateescu dar diversitatea datelor pe inegalitate necesita o prezentare pe masura. Se contureaza doua pozitii. 1.Inegalitatea a crescut dupa 1990 si mai ales dupa 2004. Este pozitia sustinita de cateva analize. Pe Sociologica Barbu Mateescu arata ca suntem printre cele mai inegale tari din Europa din punct de vedere al coeficientului Gini. Coeficientul Gini măsoară inegalitatea distribuţiei veniturilor şi a fost dezvoltat de italianul Corrado Gini cu … Continuarea →
Criza europeană și misterele Berlinului
Zodia Cancerului Centrul de greutate al Europei trece zilele acestea prin confruntarea cu spectrul prăbușirii monedei unice și al unei recesiuni care se poate converti ușor într-o mare criză economică. Până și țări cu greutate din zona euro au început să fie lovite de primele raiduri speculative, în timp ce întreagă Europă mediteraneană trăiește primele luni ale echivalentului politic al stării de urgență. Keynesian fiind, nu mă mir deloc că austeritatea lansată mai peste tot în Europa și bătută în cuie de Germania ne duce spre dezastru economic și politic. Și nu e vorba aici de vechea obiecție neo-liberala că austeritatea nu a fost bine executată. O știre interesantă pe acest front vine din biroul lui … Continuarea →
Pentru munca sindicalizată: Motive nediscutate
Este de netăgăduit că practica vieții sindicale din România nu este coborâtă dintr-o fantezie scandinava și presa a semnalat, adesea cu argumente relativ solide, episoade politice și judiciare triste din viața unor lideri sindicali. În același timp, ideea că sindicatele sunt un fel de nisip aruncat în pistoanele economiei și societății este des auzită în dezbaterile curente despre politicile publice. Potrivit unei opinii populare în unele segmente ale câmpului politic, de afaceri și jurnalistic, dar și în feedback-ul dat de instituțiile financiare internaționale și de economiștii neoclasici occidentali[1], munca sindicalizată și mai ales forme de negociere colectivă situate deasupra firmei ar fi obstacole în calea dezvoltării. În numele acestui principiu se cere tot mai mult îngrădirea … Continuarea →
Falsele profetii ale flexibilizarii Codului Muncii
Asadar guvernul si-a propus sa modifice Codul Muncii. Sensul modificarii este clar si explicit asumat: liberalizarea relatiilor de munca. Este o liberalizare dramatica care va afecta nu numai Codul Muncii ci si alti piloni ai statului social cum ar fi legile sindicatelor, ale patronatelor, si ale contractului colectiv de munca. Principlul efect al schimbarilor este “flexibilizarea,” termen prin care se intelege intarirea pozitiei institutionale a angajatorului in raport cu angajatul si slabirea potentialului legii de a echilibra raportul de putere stabilit de piata in favoarea patronului. Prin flexibilizare/liberalizare, angajatul poate fi usor si ieftin concediat, va putea fi angajat pe contracte precare pe perioade lungi, va avea mult mai putina putere de negociere a conditiilor in care … Continuarea →
