Petroşani – Petrila – Lonea – Aninoasa – Vulcan – Lupeni – Uricani
Perioada post-1989, a adus în Valea Jiului închiderea treptată sau reducerea activității celor mai multe mine, disponibilizări, privatizarea și delapidarea principalelor fabrici din zonă, incursiuni repetate și manipulate ale minerilor spre București. Rata șomajului a crescut, oportunități de angajare nu au apărut, situația economică, calitatea vieții și stima de sine a locuitorilor, în special a muncitorilor, au scăzut constant. Imaginea locuitorilor și a zonei a fost deteriorată decisiv odată cu așa-numitele ”mineriade”, investițiile, de stat sau private, în Valea Jiului lipsesc cu desăvârșire, spitalele se închid ca și în restul țării. Singura posibilitate de asigurare a unei vieții decente, peste pragul de sărăcie, rămâne, pentru majoritatea locuitorilor, munca în străinătate. (David Schwartz – Capete înfierbântate: Valea Jiului)
