Prof.univ.Dr.ing.Dr.ec. Ionuţ Purica
Tema: Criza energetică
Crearea unei piețe a energiei conduce la un număr mai mare de actori aflați în concurență. Aceasta aduce avantajul concurenței nou definiților “clienți ai pieței”, proveniți din foștii “clienți ai sectorului”. În același timp, are loc o pierdere a beneficiilor de scară, care se resimte la nivel macroeconomic (de exemplu, în impactul costului total al combustibilului asupra balanței de plăți a țării). Această pierdere provine din complexitatea crescută a pieței și poate fi astfel asociată unei măsuri a costului complexității. Așa cum se va vedea mai jos, și alte mecanisme duc la creșterea acestui cost.
Mergând până la extrem, putem vedea că, cu cât este mai mare numărul de actori de pe piață, cu atât va fi mai mare concurența, micșorând costul pentru clienți. Dar, cu cât este mai mare complexitatea pieței, cu atât este mai ridicat costul complexității (prin, de exemplu, pierderea beneficiilor de scară, costuri de tranzacție şi/sau alte mecanisme), ceea ce tinde să mărească prețul la clienți (creșterea poate fi directă sau indirectă, prin intermediul influențelor macroeconomice).
Deoarece în ceea ce privește prețul la client au fost identificate două tendințe opuse, putem defini un preț optim corespunzător unei complexități a pieței pentru care beneficiile concurenței sunt contrabalansate de costul complexității.
Un comportament calitativ al procesului este prezentat în figura de mai jos.
Figura 1a – Regimuri de optimum în piața de energie
Sursa: Purica, 2002 – IEEE Power and Energy Journal.
Pe măsură ce tot mai mulți actori pătrund pe piață, costurile complexității se acumulează.
Daca evoluția costurilor de complexitate ajunge la o creștere necomerciala (datorata unei psihoze a pieței cu pierderea de avantaj al concurentei) atunci numărul de participanți in piața scade, iar prețul către clienți creste dincolo de limita constructiva a pieței ajungând la un impact destructiv pentru economie. Exemplul de mai jos este relevant pentru industriile energointensive.
Figura 1b – Regimuri de optimum în piața de energie
Cresterea costurilor de complexitate datorata cresterii ne-economice conduce la reducerea participantilor la piata si scaderea competitiei constructive
Evident deplasarea către un număr mai mic de participanți in piața tinde către un regim de oligopol sau chiar revenirea la monopol, ambele conducând la noi subsidii de stat pentru economie. Este ceea ce se remarca in aceasta perioada in piata de energie din Romania.
Creșterea prețurilor la energie către ramurile industriale energointensive, fără o corelare cu nivelul lor de competitivitate pe piețele internaționale şi cea națională, poate conduce la pierderi de venit şi de procente de piață greu de recuperat pe termen scurt, iar la limita, închiderea întreprinderilor cu pierderea de locuri de munca asociata.
Ca un exemplu de caz, dăm mai jos o diagramă a prețului energiei ($/MWh) care permite obținerea de oțel la prețul de pe piețele internaționale (60-100 $/tonă), la diverse eficiente energetice de producție (kWh/tonă). Se vede că, pentru a fi competitivă, e.g., la 60 $/tonă, metalurgia trebuie să găsească energie mai ieftină de 17 $/MWh la eficienta curentă de 700 kWh/t sau să implementeze noi tehnologii mai eficiente. Evident, în al doilea caz, se vor include în preț serviciul datoriei la creditele de investiție. Energia la prețul de mai sus este produsă de hidrocentrale, lucru care conduce la elaborarea unei strategii de menținere a competitivității industriilor energointensive cel puțin cu scopul de a acumula fondurile de restructurare industrială în economia românească. Dacă însă prețul internațional al oțelului creste spre 100$/tonă, atunci prețul energiei se ridică la circa 39 $/MWh. Aceste preturi sunt deja în marja complexelor energetice ca Turceni şi Rovinari. Încărcarea prețului e.g. cu 1,5 $/MWh rezultați din achiziția de certificate de emisie (15% preț al energiei în costurile de producție ale oțelului) va putea să fie parțial compensată de supra alocarea din sectorul metalurgic.
Figura 2 – Diagrama de corelare a prețului energiei, eficienței tehnologice şi prețului de vânzare pentru oțel
Este foarte important pentru sectoarele energointensive din economie să gestioneze eficient certificatele de emisie în vederea determinării necesității unor investiții de creștere a eficienței de producție, corelate cu strategiile de dezvoltare a sectorului, astfel încât să nu se piardă competitivitatea produselor metalurgice românești pe piețele internaționale. Cand limita constructiva a pietei este depasita este necesara interventia statului ajungand chiar la suspendarea pietei si stabilirea preturilor pe tot fluxul de energie pana cand piata redevine constructiva pentru economie.
Termenul de piata libera legat de piata de energie nu inseamna ca fiecare poate face ceea ce doreste asa cum de multe ori este interpretat cuvantul libertate. Exista reguli de comportament al pietei care functioneaza chiar daca nu se aplica reglementari de catre o agentie specifica.
In primul rand trebuie inteles ca venitul este produsul dintre pret si cantitate. Cresterea pretului are o valoare peste care clientii (al caror numar masoara cantitatea) schimba furnizorul astfel incat venitul scade.
De asemenea alte conditii de furnizare al serviciului sunt potential determinante pentru cresterea numarului de clienti (intretinere, compensarea intreruperilor, etc.). Un exemplu pe care l-am vazut in Anglia este cel in care o companie de distributie platea o suma de bani clientului daca cititorul de contor intarzia cu jumatate de ora peste ora prestabilita de citire.
Piata libera mai are si o dinamica de functionare in care se combina efectele competitiei cu cele ale complexitatii pietei. Daca apare o scadere a costului de competitie intre producatori si furnizori, care este mai ales determinata de costurile de productie, apare si o crestere a costurilor de complexitate a pietei data de costurile de tranzactie (de exemplu: energia trece prin mai multe tranzactii de la producator la consummator).
Combinatia celor doua tendinte produce un numar optim de participanti la piata pentru care pretul energiei catre clienti este minim. Este posibil ca odata cu cresterea numarului de participanti sa apara un nou minim de pret dat de corelarea celor doua costuri mentionate mai sus. Apar astfel bazine de comportament in care pretul oscileaza in jurul valorii minime.
O analiza a pietei de energie din Romania, in ultimii 19 ani, arata ca exista un astfel de comportament dinamic.
Trebuie mentionat si faptul ca dinamica pietei de energie prezinta volatilitate, adica pretul oscileaza in functie de diverse situatii specifice.
Pot exista situatii de crestere a pretului la productie din cauza secetei care scade ponderea energiei mai ieftine din hidrocentrale la fel cum pot exista situatii de cresteri de scurta durata a pretului datorate unor actiuni speculative pe piata.
In perioada de preliberalizare a pietei au fost cazuri cand se aplica o logica ciudata: piata se va liberaliza deci, trebuie crescut pretul. Intr-o piata cu functionare normala pretul poate scadea sub influenta competitiei asa cum am descries mai sus.
Efectul pretului asupra consumatorilor determina conceptul de vulnerabilitate masurat prin ponderea mai mare de 10% a costurilor energiei in venitul familiei consumatorului residential.
Daca se considera decilele de venit cu consumul lor specific de energie (analiza a fost facuta acum cativa ani) si se variaza pretul energiei se vede cum din ce in ce mai multi consumatori intra in zona vulnerabila (marcata in rosu).
Consumatori vulnerabili la cresterea preturilor energiei (definiti ca avand peste 10% din venitul familiei cheltuit pentru energie), sunt reprezentati in rosu in decile de venit si consum specific pentru fiecare decila. In calculul din tabelul de mai jos se vede ca la dublarea pretului energiei intra in zona de vulnerabilitate 8 din cele 10 categorii de venit ale populatiei. Acest lucru trebuie sa dea de gandit decidentilor pentru ca este de asteptat ca subsidiile sa puna presiune mare pe buget.
O analiza extinsa de acest fel poate fi aplicata si la nivelul intreprinderilor. Nu trebuie lasate intreprinderi, vulnerabile la costul energiei, sa dea faliment pentru ca acest lucru va creste numarul de consumatori rezidentiali vulnerabili.
In final mentionam ca pentru ca piata sa poata functiona normal este nevoie ca puterile de negociere ale clientilor sa fie comparabile cu cele ale furnizorilor. Schimbarea furnizorului de catre client contribuie la obtinerea acestui echilibru. Evident este nevoie si de a asigura furnizorului o minima protectie la risc, tradusa prin costuri minimale de schimbare prematura a contractelor cu durata lunga.
Daca insa toti furnizorii cresc preturile in mod artificial, piata iese din limita constructiva a competitiei si devine destructiva pentru economie. In situatii de psihoza bursiera se suspenda activitatea burselor pana se calmeaza situatia. In cazul pietei de energie apare necesitatea de a introduce reglementare pe tot fluxul de energie la nivelul preturilor. Situatia care a precedat invazia din Ucraina a aratat si faptul ca piata poate fi folosita ca o arma economica intr-un razboi hybrid. Teoria ca piata rezolva tot, dezvoltata in ultimii aproape 80 de ani, nu se mai aplica in situatia respective iar decidentilor le-au trebuit aproape un an pentru a iesi din starea mentala indusa de aproape trei generatii. Perspectivele restructurarii pietei de energie pentru a face fata unor conditii de functionare complexe (pace, razboi militar sau hibrid, interventii cibernetice sau speculative, etc.) devine in perspectiva reasezarii fluxurilor de resurse, o necessitate care nu trebuie neglijata sau amanata.
Speram ca prin cele de mai sus am dat o imagine a dinamicii pietei de energie care sa conduca la o intelegere mai buna a comportamentului acesteia.
Prof.univ.Dr.ing.Dr.ec. Ionuţ Purica
În prezent, cercetător la Academia Română, Institutul de Prognoză Economică şi director executiv al Centrului de Consultanță Energetică și Ambientala
Opiniile exprimate în articolele din cadrul acestei secțiuni aparțin autorilor și nu reprezintă cu necesitate poziția Friedrich-Ebert-Stiftung România.