Şefa ştirilor TVR despre cum le dăm părinţilor săraci să bea prin cîrciumi. Cum arată dreapta violentă

Un discurs de tăiat în carne vie în “statul asistenţial”, a fost servit ieri la întîlnirea dreptei de la Hilton, de şefa ştirilor TVR, Rodica Culcer. Discursul şochează prin violenţa sa, prin angajarea totală la “minimizarea şi eficientizarea statului” a jurnalistei cu pricina, sub masca adeziunii la mişcări vestice de revizuire a welfare state.

Am apărat-o pe Rodica Culcer atunci cînd a fost pusă sub presiune de diverşi politicieni. Am înţeles chiar şi sinecura îndelungată petrecută de domnia sa în TVR, la adăpostul unor legi pe care acum le contestă vehement – că doar într-un welfare state poţi lua bani pe nimic şi dacă eşti de-a dreptul libertarian şi strigi către alţii “la muncă”. Spuneam că am apărat-o atunci cînd a fost nedreptăţită, dar asta nu înseamnă că o voi proteja acum cînd este evident o propagandistă fără scrupule pentru ideile derapate ale puterii. Mai mult, aceste idei sînt expuse sub o formă agresivă şi dintr-o functie care ar fi trebuit să fie neutră sau care ar trebui măcar să implice reţinere.

Doamna Culcer a fost ieri activist de teren băsescian. Nici un scrupul în emiterea celebrei filozofii “la muncă, nu la întins mîna”. Poate asta ar fi trebuit să zic şi eu cînd Tăriceanu îi făcea programul la ştiri.

Rodica Culcer şi ministrul Elena Udrea

Dar să luăm discursul şefei ştirilor TVR pe bucăţi. Pentru că este o mostră de cum se radicalizează dreapta, de pe o zi pe alta, după ureche şi cu o violenţă din ce în ce mai publică, din ce în ce mai puţin fardată. Spune Culcer:

Televiziunea română a prezentat acum două seri la reportajele jurnalului cazul unei familii, să zicem familii, unui cuplu din judeţul Brăila, care trăia absolut la marginea societăţii, care avea trei copii, nu lucrau nicăieri, au născut un copil în decembrie şi copilul a murit în luna ianuarie de mizeri şi de lipsă de grijă din partea familiei fără să apuce să fie înregistrat la primărie. Deci acel copil în acte nici nu exista. Această familie primea ajutor social de la primărie. Ei erau finanţaţi. Banii erau băuţi de tînărul tată. Tînărul tată era un om cu două mîini, două picioare şi perfect apt de muncă, dar care nu muncea. Nu este singurul caz. Ştim foarte bine. O astfel de ştire putem s-o facem în mai multe feluri, dacă tot vorbim de ştiri şi de televiziuni. Putem să spunem “o victimă a sărăciei şi a mizeriei în România”, putem să spunem “un om care nu vrea să muncească şi pe care sistemul nu l-a obligat să muncească”. Că nu i-a fost niciodată destul de foame încît să ştie că este obligat să se ducă şi să muncească. Deci sînt două prezentări. Ştiţi foarte bine cine o să se repeadă asupra primei citiri a acestui caz, care este o victimă a mizeriei şi a sărăciei din României să moară de foame nu-i aşa? Mor copiii neînregistraţi pentru că le dăm bani părinţilor să bea la cîrciumi.

Deci un ajutor social mizer pentru o familie cu trei copii şi cu părinţi care nu muncesc e de fapt o încurajare la băutură şi la iresponsabilitate. Am găsit rar o expresie mai pur vulgară a gîndirii publice dominante în România de azi.

Ca să nu mai vorbim că pe parcursul întregii întîlniri a fost camuflată adevărata întrebare: ce facem cu dreptul la muncă? De unde joburi? dacă tot ne trimiteţi la muncă, daţi-ne şi o idee unde se poate munci onorabil, în condiţii sigure, cu un minimum de drepturi asigurate. Nu, asta nu s-a spus timp de trei ore pentru că e mai importantă austeritatea şi asigurarea foamei care pune în mişcare mîna de lucru ieftină şi complet supusă.

Să mai luăm un citat în care Rodica Culcer devine de-a dreptul activistă. Încearcă să conceapă strategii pentru urnirea “academicilor” către susţinerea măsurilor nepopulare. Culcer se plînge cu subiect şi predicat că nu vin specialiştii să susţină cu convingere la TVR măsurile guvernului Boc.

Nu este suficient nici acest lucru. Important este să se creeze şi un sprijin din partea elitelor academice. Acest sprijin deocamdată nu există. Vorbeam cu un personaj foarte influent în materie de economie în Romania şi care mi-a spus “marea trădare în materie de discurs economic şi de susţinere a reformelor pe care guvernul le-a făcut cu unele dificultăţi dar le-a făcut a venit din partea profesorilor de ştiinţe economice care au tăcut”. Marea majoritate au tăcut. Unde sînt oamenii pe care atunci cînd, să spunem, eu ca ziarist, ca producător de emisiuni, vreau să-i chem să facă legătura între lipsa de demnitate, lipsa de responsabilitate şi crearea unei subclase, pot să vină şi să-mi argumenteze cu convingere. Vă spun din proprie experienţă că este foarte greu. N-aş vrea să spun că partida este pierdută ci vrea să închei citîndul pe Kolakowski care spunea, pornind de la ideea că totuşi cei care susţin dreapta se află într-o minoritate şi trebuie să organizeze o contraofensivă. Deocamdată victoria este a stîngii. Nimeni nu face legătura dintre preţul mare al benzinei şi ei spun că TVA –ul este mare, de ce?, pentru că trebuie să plătim pensiile şi salariile bugetarilor. Ei, uite, asta e o conexiune pe care nimeni nu vrea s-o mai facă. S-a instalat o anumită corectitudine politică care e de stînga. Nu numai la noi. Şi în altă pare e la fel. Să revin la citatul din Kolakowski: nici o victorie nu e definitivă, deci nici victoria unei anumite ideologii a iresponsabilităţii şi nici o înfrîngere nu este ireversibilă. Aceasta este ce face viaţa ca să merite să fie trăită.

Să mai spun că e absolut revoltător ca un şef al postului public să fie iritat de TVA-ul care plăteşte pensii şi salarii şi nu de un preţ de bază al benzinei extrem de mare? Interesant e că Culcer et comp. vin să se completeze perfect cu explicaţiile “duşmanului” mogul Dinu Patriciu pentru scumpirea benzinei. Îmi place cum radicalismul de dreapta funcţionează ca un turnesol în astfel de momente cheie: alianţa cu mogulii întru perceperea realităţii este devastatoare şi totală. Iar joaca de-a războiul Băsescu versus moguli se arată imediat demascată ca fiind o simplă convenţie între două tabere care gîndesc profund asemănător.

Nu acesta este discursul normal al unui şef al ştirilor publice. Nu e primul derapaj, evident (Culcer a fost activist total în timpul prezidenţialelor, dar nici nu are de gînd să iasă din campanie, se pare), dar îmi plac aceste întîlniri ideologice ale dreptei, în care se adună ca să se aprobe şi să se confirme unul pe altul – pentru că ele arată cît de gravă este ruptura nu cu realitatea, ci cu bunul simţ. Pe de o parte discrus al victimizării, despre cît de minoritari sînt, de cealaltă parte teorii emise senin despre cum ajutorul social înseamnă bani de băutură.

Mai are rost să vă spun că această întîlnire organizată pentru slăvirea statului minimalist a fost transmisă în direct într-o ediţie specială pe TVR?

jaundice in newborns
pizzahut coupon codes
ohio christian university
kim zolciak wedding
taco salad recipe

 

Comentariile nu sunt permise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.