PROTEST „Rom” vs. „tigan” – Constitutia ignorata de avizul celor doua comisii permanente ale Senatului

Redacția
Texte selectate sau scrise de echipa redacţională: Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Florin Poenaru.

ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei isi exprima profunda indignare fata de avizul favorabil dat astazi de comisiile permanente din Senat – Comisia pentru Drepturilor omului, culte si minoritati si Comisia pentru Egalitate de sanse -, proiectului de lege potrivit caruia denumirea de „rom” se va putea modifica cu aceea de „tigan” in tot ceea ce inseamna documentele oficiale ale statului roman.

Consideram ca acest aviz, ca si proiectul in sine, incalca drepturile constitutionale ale minoritatii rome din Romania. Constitutia Romaniei stabileste, prin articolul 6, alin.1, dreptul minoritatilor de pe teritoriul Romaniei de a-si exprima liber identitatea etnica, in toate formele ei: „Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase”.

Atat pe teritoriul altor state, cat si pe teritoriul Romaniei, aceasta etnie se autodenumeste ca fiind „roma”. „Rrom” este un cuvant vechi al limbii romani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenentei etnice a romilor, deci termenul corect stiintific. Termenul provine din cuvantul prakrit „dom” (cu d celebralizat), care insemna „om”. Evolutia fonetica a condus la transformarea cuvantului „dom”, cu „d” celebralizat, in cuvantul „rrom”, cu „r” nazalizat, motiv pentru care, in limba romani, scrierea se face cu dublu „r” (sursa – Kenrick, Donald, Rromii: din India la Mediterana, Col. Interface, Centre de recherches tsiganes Paris, Bucuresti: Editura Alternative, 1997, p. 27). De altfel, aceasta denumire a devenit oficiala la nivel international in 1971, la Primul Congres Mondial al Romilor, unde au fost stabilite si simbolul international (roata cu spite) si imnul Djelem Djelem.

Termenul „tigan” nu exista in limba romani si nu are nici o legatura cu autoidentificarea, ci este un cuvant peiorativ folosit de alteritate/ neromi pentru a-i identifica pe acestia (sursa – Romanothan – “Rom sau tigan?”, Delia Grigore, lingvist). Caracterul peiorativ este dat atat de etimologia acestui termen, cat si de modul lui de utilizare, asa cum este descris si in Dictionarul explicativ al Limbii Romane (DEX). Termenul de „tigan” provine din limba greaca medie, din „athinganos/ athinganoy”, semnificatiile cuvantului fiind urmatoarele: „pagan”, „eretic”, „de neatins” sau „impur”. Cuvantul este atestat pentru prima data in anul 1068, in scrierea unui calugar care ii definea pe „athinganos” ca fiind un grup de eretici, nomazi, cititori in stele si vrajitori si ii sfatuia pe crestini sa se fereasca de acestia (sursa: Delia Grigore, lingvist). DEX mentioneaza ca semnificatie a cuvantului tigan „Epitet dat unei persoane cu apucături rele”.

In ceea ce priveste istoria termenului de tigan pe teritorul tarii noastre, Ministerul Culturii, in opinia formulata pe marginea acestui proiect de lege, transmite ca „In Tarile Romane, inca de la prima atestare a romilor, din 1385, semnalata tot in documentele unei manastiri, Vodita, termenului atigan, care a devenit mai tarziu tigan desemna o stare sociala, aceea ce rob, nicidecum etnia”.

Totodata, ne exprimam dezamagirea si ingrijorarea fata de lipsa de acuratete si de ignoranta profunda a senatorilor care si-au motivat votul folosind argumente de tip „limbaj comun” in favoarea unui demers legislativ care impune un limbaj oficial sau care pur si simplu au dezinformat cu buna stiinta si au ignorat realitati, practici oficiale si recomandari la nivel international.

Astfel, liderul Senatorilor PNL, Puiu Hasotti a spus ca: „Nu se poate sustine ideea ca vrea Consiliul Europei sau ca vrea altcineva, devereme ce tari ale Consiliului Europei ii denumesc pe tigani tigani, si nu romi si nu cred ca au de gand sa dea o lege prin care sa-i numeasca altfel decat ii numesc acum” – sursa: Gandul. Senatorul nu a citit, desigur, niciun act oficial al tarilor la care se referea, de vreme ca sustine acest lucru. In ceea ce-l priveste pe senatorul PNL Emilian Francu, acesta pare hotarat sa le incalce oricand romilor drepturile: „un popor nu trebuie denumit asa cum vrea el, ci conform unei traditii istorice […] În Vâlcea, de unde sunt eu, când le-am spus unora romi s-au supărat”. (sursa: Financiarul.ro). Uluitor este argumentul senatorul independent Sever Cibu, care a afirmat că „sensul peiorativ al termenului de ţigan este dat de comportamentul acestei etnii” (sursa: Financiarul.ro) pentru a impune prin lege, in actele oficiale ale statului, termenul de tigan.

Totodata, nu intelegem avizul favorabil, bazat pe aceste argumente nefericite, al celor doua comisii sus-mentionate, din moment ce Consiliul Legislativ al Parlamentului a relevat deja, in avizul sau din 11 octombrie 2010, ca acest proiect incalca principiile de egalitate consacrate de dreptul international si de dreptul Uniunii Europene: „Punerea in aplicare a propunerii legislative analizate va conduce de o maniera subtila la ideea existentei unei populatii speciale, diferite de celelalte populatii conlocuitoare majoritare, populatie care prezinta trasaturi proprii ce-i confera un statut social / moral diferit si care trebuie sa aiba un tratament juridic / moral deosebit, nu conform principiilor de egalitate consacrate de dreptul international si dreptul Uniunii Europene” (Aviz nr. 1209 al Consiliului Legislativ).

In concluzie, ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei solicita Presedintelui Romaniei, Presedintelui Senatului, Presedintelui Camerei Deputatilor, precum si Avocatului Poporului ca, in cazul adoptarii acestui proiect de lege, sa sesizeze Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii lui, in temeiul Art. 146, alin. a)* din Constitutia Romaniei, precum si Art. 15, alin.1 din Legea 47/1992** privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Invitam si alte organizatii si persoane sa ne sustina demersul si sa trimita solicitari scrise catre institutiile mentionate pentru a sesiza Curtea Constitutionala.

*ART. 146 Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:
“a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei”

**ART. 15 Alin. 1 din Legea 47/1992
“Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei”.

zulily coupon code
global warming hoax
aston martin rapide
eastbay coupon codes
cave creek az

Articolul precedent
Articolul următor

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole