Carta Europeană a Bunurilor Comune

TEMA: Bunurile Comune

Problema

  • Există o nevoie presantă de a apăra comunitatea europeană de acea logică economică generalizată, producătoare de crize şi suferinţe sociale.
  • O comunitate europeană autentică nu e posibilă decât prin garantarea constituţională a bunurilor comune printr-un proces participativ direct.
  • Gravul dezechilibru al puterii mondiale, ce favorizează un sector corporatist imposibil de tras la răspundere în dauna instituţiilor publice, a dus la un transfer nesustenabil de autoritate de la sectorul public către cel privat, deşi acesta din urmă nu slujeşte interesele celor mulţi, ci profitul celor puţini.
  • Astăzi, interesul privat şi cel de stat par să conveargă înspre unul şi acelaşi ţel de îngrădire a bunurilor comune, limitând spaţiile comune şi transformând cetăţenii în consumatori individuali, într-un proces continuu şi aparent irezistibil de comodificare a naturii, culturii şi tradiţiilor.
  • Din ce în ce mai substanţialul deficit democratic european este imposibil de remediat printr-o cedare interguvernamentală a suveranităţii statale pentru că actuala structură a puterii, conivenţa dintre sectoarele public şi privat, dintre actorii statali şi pieţe, nu permit funcţionarilor aleşi să reprezinte interesele populaţiei.
  • Prin această Cartă, noi, popoarele Europei, ne asumăm direct responsabilitatea pentru construirea unei comunităţi europene care să ne aparţină la nivel local, naţional şi supranaţional.

Viziunea

  • Bunurile comune trebuie să fie redescoperite şi apreciate la justa lor valoare, ca bunuri sau servicii colective la care oamenii trebuie să aibă acces pentru a-şi putea satisface în mod echilibrat nevoile fundamentale.
  • Toate resursele naturale şi sociale pe care oamenii, în diversele lor contexte, le creează, recunosc şi reclamă ca atare trebuie să fie guvernate de logica accesului şi nu de cea a excluderii, de cea a relaţiilor calitative, nu cantitative, ceea ce plasează bunurile comune în centrul oricărei organizări politice.
  • E imperativ ca bunurile comune să nu fie înţelese doar ca resurse vii, cum sunt pădurile, biodiversitatea, apa, gheţarii, fundul mărilor, ţărmurile, energia, cunoaşterea şi bunurile culturale, ci şi ca servicii publice organizate, precum şcolile, unităţile de asistenţă medicală şi transportul.
  • În orice dezbatere referitoare la bunurile comune trebuie să fie luate în calcul interesul şi posibilitatea viitoarelor generaţii de a avea acces egal la acestea.
  • Toate bunurile comune, indiferent dacă sunt proprietate publică sau privată, vor fi administrate după un model ce respinge principiul profitului, axându-se pe valori precum grija, reproducerea şi sustenabilitatea.
  • Dat fiind că bunurile comune nu sunt o simplă marfă, ci o instituţie socială dinamică, aflată în permanentă schimbare, Carta va cuprinde un repertoar actualizat periodic al bunurilor comune din întreaga Europă.
  • Pe principiul caracterului ireversibil al protecţiei legale acordate ecosistemelor, acest Repertoar trebuie să facă parte integrantă din procesul constituţional, urmând ca, într-un final, să capete şi el statut constituţional, ca patrimoniu european încredinţat generaţiilor viitoare.

Cererile

  • Ca şi în cazul exproprierii proprietăţilor private, privatizarea şi liberalizarea serviciilor publice către actori privaţi nu trebuie să fie permisă decât în cazul existenţei unui interes public dovedit, legal exprimat şi supus supravegherii judiciare a curţilor naţionale şi europene.
  • În cazul excepţional în care astfel de privatizări au loc, trebuie să existe compensaţii integrale pentru refacerea patrimoniului afectat, recunoscute ca atare şi garantate ex ante facto.
  • Oricărei persoane care doreşte să protejeze bunurile comune printr-o interdicţie judecătorească trebuie să îi fie asigurat accesul liber la tribunal.
  • Numai protecţia directă, constituţională a bunurilor comune poate garanta un echilibru corect între sectorul privat şi cel public.
  • Pentru ca această Cartă a Bunurilor Comune să pornească de la nişte baze juste şi întemeiate trebuie instituit un moratoriu imediat asupra tuturor privatizărilor şi liberalizărilor ce afectează în prezent aceste bunuri.
  • Uniunea ar trebui să emită o Directivă către toate statele sale membre, în vederea protejării bunurilor comune în sensul celor stipulate mai sus.
  • Prin cele de faţă solicităm Comisiei europene să transforme această populară iniţiativă cetăţenească într-o nouă formă legitimă şi democratică de lege constituţională europeană. Comisia trebuie să ia toate măsurile necesare pentru ca Parlamentul European ce urmează să fie ales în 2014 să aibă capacitatea de a înfiinţa o Adunare Constituantă care să adopte o Constituţie a Bunurilor Comune.

 

Temele SocialAtac sînt sprijinite de Fundaţia Friedrich Ebert România
Opiniile exprimate de autori nu reprezintă cu necesitate poziţia
 

Comentariile nu sunt permise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.