Atât apărătorii cât şi criticii capitalismului par a-şi îndrepta dezbaterile într-o direcţie greşită. Ambele părţi se concentrează, consider, prea mult, pe consecinţele capitalismului. Pe de-o parte, conservatorii si neoliberalii arată creşterea imensă a nivelului de viaţă al populaţiei, creştere petrecută în ultimii 200 de ani, şi în special în ultimii 100. Aceştia argumentează că, fără organizarea capitalistă, astăzi omenirea ar fi trăit în aceeaşi stare ca în Europa anilor 1800 (speranţa de viaţă în jur de 40 de ani, mortalitate infantilă ridicată). Pe de altă parte, stânga critică  inegalitatea, alienarea individuală, tendinţa către abuz a capitaliştilor asupra angajaţilor, colonialismul, imperialismul economic şi cultural, sărăcia absolută din anumite părţi ale lumii,  degradarea mediului, exploatarea iraţională a resurselor … Continuă să citești →