Articole de Manuel Mireanu

Jandarmul Vienei: Iuliu Maniu şi mitul ‘revoluţiei comuniste’ din noiembrie 1918

Wir sind der Zukunft getreue Kämpfer Wir sind die Arbeiter_innen von Wien Introducere Au salvat românii Viena de comunism? Acest text face parte dintr-un studiu independent mai larg, care analizează confruntările violente dintre noiembrie și decembrie 1918 din Transilvania, precum și mizele lor politice.[1] Textul se concentrează îndeosebi pe aspectele militare și represive ale instaurării administrației române în provincie. Istoria violențelor din acele două luni este istoria reprimării unor grupuri politice de către altele, o istorie marțială, în care războiul a continuat de fapt încă multe luni după încheierea lui în vest; este, în fine, o istorie a pacificării unor tulburări și violente revoluționare. Fragmentul de față spune povestea politică a primelor zile din noiembrie 1918, … Continuarea

Publicat în Enter | Comentariile sunt închise pentru Jandarmul Vienei: Iuliu Maniu şi mitul ‘revoluţiei comuniste’ din noiembrie 1918

Anticomunism și naționalism în Războiul Româno-Ungar din 1919

Acest text face parte dintr-un studiu mai amplu pe care l-am scris în Iași, în cadrul proiectului Naratiuni Concurente organizat de 1+1 in colaborare cu tranzit.ro/ Iași și cofinanțat de AFCN. Varianta completă a textului se găsește la https://ceu.academia.edu/ManuelMireanu. De acum înainte, toate referințele la acest text vor fi notate ca (Mireanu, 2019). Introducere[1] În 1936, Arcul de Triumf din București, monumentul simbol al ‘Războiului pentru reîntregirea neamului’, a fost restaurat. Printre elementele adăugate, s-a aflat și o listă a localităților în care armata română a reputat victorii în Primul Război Mondial. Ultima dintre aceste localități este Budapesta. Cândva după 1945, inscripția cu numele capitalei Ungariei a fost dată jos. În 2013, un grup de cetățeni … Continuarea

Publicat în Enter | Comentariile sunt închise pentru Anticomunism și naționalism în Războiul Româno-Ungar din 1919

Marea Unire si discursul anticomunist

Introducere Argumentul acestui text este că anexarea teritoriilor de către România între 1918 și 1919 a fost legitimată de anticomunism.[1] Intervențiile armate din Basarabia, Bucovina și Transilvania au fost motivate de nevoia de a stârpi bolșevismul. Acesta a fost articulat ca o amenințare la securitatea externă și internă a României. Discursul anticomunist a evoluat de la panica stârnită de ‚anarhia’ creată de soldații ruși, până la frica de contagiune cu ‚psihoza’ revoluționară. Răspunsul la amenințarea comunistă a fost invariabil violent și militar. Ideile și problemele ridicate de comuniști nu au fost niciodată legitimate ca un proiect politic, ci ca o crimă și un fenomen patologic ce putea distruge societatea. În acest context, ceea ce numim astăzi … Continuarea

Publicat în Enter | Comentariile sunt închise pentru Marea Unire si discursul anticomunist

Lalele

Publicat în Insert | Comentariile sunt închise pentru Lalele

SRI și violența politică: când anarhiștii devin o problemă de securitate națională

Nu este nimic surprinzător în răspunsul laconic și ușor ironic al SRI la solicitările celor de la Active Watch de a desluși înțelesurile sintagmei de ‘eco-anarhism’ articulate de George Maior. Nici stilul condescendent cu care o solicitare legitimă este pusă la punct prin invocarea securității naționale drept pretext al precarității informațiilor oferite, și desigur nici pauperitatea conceptuală a definițiilor folosite în text într-un limbaj de lemn caracteristic. Este clar că instituțiile represive ale statului intră încet-încet în stare de alertă după săptămâni întregi de proteste stradale în întreaga țară. Este de la sine înțeles că aparatul de stat[1] se simte amenințat de zeci de mii de oameni care îi contestă zilnic legitimitatea și abilitatea de a-și … Continuarea

Publicat în Enter | 53 comentarii

Despre forțele de ordine

Lozinca strigată în piața universității ‚românia-stat polițienesc’ e minunată; e, in același timp, tautologică – orice stat contemporan e polițienesc. Acest text pleacă de la această observație și propune spre dezbatere următoarea chestiune: ce ne facem cu poliția? Există în imaginarul politic al gândirii asa-zis ‚de stânga’ din România o sărăcie a reflecțiilor și discuțiilor concrete pe marginea problemei forțelor de ordine din stat. Pe de o parte se deplânge violența excesivă și abuzivă îndreptată împotriva protestatarilor, pe de altă parte există încă voci care susțin legitimitatea și necesitatea unor structuri care să asigure ordinea și securitatea, atâta vreme cât se înscriu în limitele legii. Acest text propune o idee ceva mai radicală: poliția nu poate … Continuarea

Publicat în Enter | 23 comentarii