Alegeri Prezidențiale 2014 -live

11/3/2014

11.00

BEC. REZULTATE OFICIALE în 99% din secţii

sursa

Biroul Electoral Central a numărat voturile din aproape 99% din secţiile de votare. Conform numărătorii anunţate la ora 11.00, cifrele se prezintă în felul următor:

Victor Ponta – 40,33%

Klaus Iohannis – 30,44%

Calin Popescu Tariceanu – 5,40%

Elena Udrea – 5,18%

Monica Macovei – 4,46%

Kelemen Hunor – 3,50%

Dan Diaconescu – 3,99%

Corneliu Vadim Tudor – 3,66%

Teodor Melescanu – 1,10%

Szilagyi Zsolt – 0,56%

Gheorghe Funar – 0,48%

William Brînză – 0,45

Constantin Rotaru – 0,30%

Mircea Amaritei – 0,08%

23:30. Prezența la vot la primul tur 2014: 52, 31%. Prezența la vot la primul tur 2009: 54, 37%. Hai că ne-am entuziasmat degeaba.

23:12 Un reprezentant al sitului extremist de dreapta înlinie dreaptă este vocea Monicăi Macovei la TVR. S-ar putea ca următorul val de fascism în România să se nască în seara asta.

22:17 Peste 300 de persoane protesteză în față la MAE.

21:24 Nu e în regulă ce se întîmplă în diaspora cu oamenii care stau la cozi să voteze. Dar este același număr de locuri de votare (294) ca în 2009. La referendumul din 2012 de suspendare a președintelui au fost 301. Deci merită să introducem puțin calm. Asta nu absolvă cu nimic MAE (și atunci și acum) de responsabilitate. Ceea ce a schimbat dinamica votului se pare că a fost introducerea declarațiilor pe proprie răspundere a căror completare a încetinit votul.

21:00. Exit polluri:

SOCIOPOL: Ponta – 40%, Iohannis – 31%

IRES: Ponta – 41,50% , Iohannis – 31,2%, Tăriceanu – 5,3%, Udrea – 5,1%, Macovei – 4,5%

CSCI: Ponta – 40% , Iohannis – 31%, Tăriceanu – 6%, Macovei – 5%, Udrea – 5%

CSOP: Ponta – 38%, Iohannis – 32%, Macovei – 6%, Tăriceanu – 6%, Udrea – 6%

20:30 Andrei Sandu, pe facebook: Londra. 3 urne. Mii de oameni. Sunt la coada de 4 ore, estimez încă vreo 2. Tocmai am fost informați ca secția se va închide negreșit la ora 21.00. Eu voi intra pana atunci, nu și sute de oameni din spatele meu. De fapt, oricine a ajuns aici după ora 15.00 nu are, în principiu, șanse să intre să voteze. Bătaie de joc ce se întâmplă în diaspora.

19:40 Comunitatea Uniți Salvăm cheamă la protest.

Ne vedem pe Strada Aleea Alexandru nr.31 (clădirea Eminescu), Sector 1, București, la sediul Biroului Electoral nr. 48, care se ocupă de votul în străinătate. La 20.30.

Suntem solidari cu diaspora. Vrem prelungirea votului până când toți cetățenii români care stau acum la cozi votează. Este inadmisibil să nu permiți propriei populații să voteze, în condițiile în care prezența la vot este deja redusă. Sunt mii de oameni care așteaptă acum să voteze. Marea Britanie, Paris, Veneția, Madrid, Stuttgart suntem alături de voi! Puneți pe pagina de event imagini, videouri sau orice materiale aveți de la fața locului.

E dreptul tău să votezi. E dreptul tău să dispui de această alegere așa cum dorești și e caz penal atunci când nu o poți face. Când incompetența autorităților se traduce în prea puține hârtii xeroxate, prea puține liste suplimentare, statul a eșuat. Ieșim în stradă, nu stăm la coadă pentru democrație. Ne-o facem singuri. Hai cu noi!

Dacă vreți să votați și nu aveți cum, găsiți aici declarația necesară: https://fbcdn-sphotos-h-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xpa1/v/t1.0-9/10365806_811667282207654_6141414040696886586_n.jpg?oh=ca6812c028105d494b26d1c0a4574be1&oe=54F79F29&__gda__=1424241809_074855e69beb3de0a2dbfe806aaf7774.

19:30 Ne apropiem de finalul zilei de vot. Costi Rogozanu a făcut mai devreme un top 3 al violenței campaniei pro-vot.

18:15 Din păcate, mulți din cei de la Casa Jurnalistului au activat azi ca observatori electorali pentru candidatul Monica Macovei, nu ca reporteri. Nu e nimic rău în asta, doar că sunt meserii diferite, n-ar trebui confundate.

18:07 Voxeurop ridică miza alegerilor: „Choisir entre la Chine et les Etats Unis”. Se pare că opoziția UE vs Rusia a devenit mult prea ambiguă și derutantă. Dar atunci de ce să nu o dăm și mai tranșant: Unicef vs. ISIS, libertate vs. teroare, Mandela vs. Mandela. Clar.

17:35 În București (cel puțin) se pare că e o problemă cu tipizatele prin care votantul/a declară pe proprie răspundere că nu a mai votat în altă parte. Acestea lipsesc și oamenii sunt trimiși la alte secții unde încă mai există. Modul de votare trebuie clar schimbat, e complet rudimentar.

17:30 Manchester City a bătut pe United cu 1-0 după ce a ratat vreo 50 de ocazii. Pardon. Revenind la vot, sunt impresionante cozile de oameni din diaspora care așteaptă să voteze. M.A.E. a fost iar luat prin surprindere. Este evident că nu există o statistică oficială cât de cât credibilă privind numărul de români în străinătate și că se operează cu cifre fără nici o legătură cu realitatea.

15:30 Un comentariu inspirat făcut de Alexandru Țârdea: “Campania pro vot promovată de bastionul neoliberalismului, websiteul Gândul (băieții ăștia erau atât de buni încât n-au rezistat, pe print, competiției de pe economia de piață, pe care tot ei o ridică în slăvi drept cale unică de urmat), a fost cea mai jegoasă formă de discurs de excludere camuflat ca acțiune civică. Rezultatele se văd astăzi, pe net, când băiețași din aceeași generație cu mine ne îndeamnă să ieșim la vot pentru ca nu cumva să ne decidă viitorul analfabeții și săracii.

Pe baza unei méconnaissance (în sensul dat de Pierre Bourdieu conceptului), băieții și fetele de douăzeci și ceva de ani se autoidentifică drept ăia citiți, educați și inteligenți. Astfel, am ajuns la situația hilară în care noul proletariat, adică cei care își vând forța de muncă diferitelor corporații sau firme mari din România, să fie cei mai abili propagatori ai unui discurs de dreapta care exclude întregi categorii sociale de la exercitarea unui drept fundamental, motivând că reprezentanții acestora nu sunt legitimați să întreprindă acest demers din cauza unor lipsuri precum educația și banii.

Stați liniștiți, tineri educați, indiferent dacă săracii și analfabeții votează sau nu, capitalismul fără capitaliști din România va continua să se reproducă în aceeași manieră ca și până acum, iar voi vă veți primi la timp cele 15 milioane pe lună, care vă conferă, tot în baza unei méconnaissance, statutul middle class care vă fundamentează acțiunile de violență simbolică.”

13:28 Două declarații notabile. Monica Macovei: Astăzi votăm pentru visul nostru, dreptate. Și fiecare dintre voi, când mergeți la vot, gândiți-vă ce înseamnă DNA pentru voi: un vis sau un coșmar? Nu opriți visul, votați visul!”. Se pare că nu mai e Mandela, e Martin Luther King astăzi. Iar primarul Constanței Radu Mazăre a fost sincer ca de obicei: “Sper să iasă cel care ştie dorinţele noastre despre port”, referindu-se desigur la portul Constanta. 

12:50 Costi Rogozanu despre fanaticii acestor alegeri.

Alegerile vin la pachet cu fanatici.

  • există fanaticii plătiţi, desigur, în cazul partidelor marisau al candidaţilor cu resurse mari. Activi mai ales online, sînt deja o prezenţă acceptată, îi vezi rapid după argumentele repetate cu obstinaţie la indicaţii centralizate. Fanatismul contracost, mimat, domină din ce în ce mai evident spectacolul alegerilor.
  • fanaticul antibăsist. L-au ţinut în viaţă cei de la Antena 3. Sigur, mai există un nucleu real de ură împotriva preşedintelui, efect mediatic, dar şi efectul demonizărilor asupra unor categorii sociale impuse chiar de preşedinte. Dar această ură a fost injectată cu diverşi excitanţi antenişti sau chiar ex-băsişti. Mulţi dintre cei care au ţinut cu Băsescu preferă acum explicaţia “l-a stricat Udrea”.
  • fanaticul macoveist. S-ar zice că e o nouă categorie. E de fapt vechea categorie “băsistă”, condimentată cu figuri noi oengistice şi corporate. Au fost cei mai violenţi online. Idei puţine şi fixe. E interesant cum s-a împărţit nucleul dur băsescian. Macovei a luat fanaticii din pasiune, Elena Udrea a rămas cu un mini-aparat de partid, cu cheltuielile şi cu trădările oportuniştilor tip Preda, Papahagi et comp. Zgomotul s-a dus la macovei, sugătorii de bani, la Udrea.
  • fanaticul “românist” – sînt şi de ăştia care răspîndesc fără odihnă ideile puţine şi fixe ale echipei de campanie Ponta: casele lui Iohannis, faptul că n-are copii etc. Echipa Ponta a acţionat deosebit de violent prin reclamă online şi acuzaţii preluate apoi la televiziuni prietene.
  • Tăriceanu, Iohannis nu atrag fanatici. Tăriceanu se lasă pe valul antenist. Iohannis aşteaptă în turul 2 probabil la sprijinul votanţilor DNA sau cum şi-or mai spune
  • fanatismul DNA şi anti-DNA a creat cele mai distorsionate imagini mediatice. Sigur, DNA trebuie să lucreze, dar de ce e livrat numai cu politici dure de dreapta la pachet? Numai această observaţie e de ajuns pentru fanatici de rit nou să turbeze că-s pesedist, hah.

12:00 Cei de la Casa Jurnalistului fac reportaje live despre alegeri. Până acum predomină glumițele cu bătrâni care nu știu să voteze și vignietele orientaliste din provincie. Să sperăm că mai târziu o să apară și ceva mai substanțial, având în vedere că inițiativa era foarte promițătoare.

11:40 O selecție foarte interesantă de fotografii din trecut cu actualii candidați realizată de Mediafax.

11:15 Tot astăzi se organizează alegeri parlamentare în regiunea Donbass (adică în Donetsk și Luhansk). Aceste alegeri nu sunt recunoscute de statul Ucrainian. La scrutinul din 26 octombrie, în mare parte din regiune nu au fost deschise secții de votare.

11:00 BEC a anunțat prezența la vot pentru ora 10:00: 6,54%, puțin peste procentul de la aceeași oră din 2009.

09:50 Un articol din New York Times despre alegerile din România. Focalizarea pe servicii secrete și spioni se potrivește ca o mănușă mediei occidentale, articolul fiind exemplar în acest sens. Paralela cu Ceaușescu și Securitatea e inevitabilă.

09:40 Cum am menționat în preambul, DNA-ul a fost foarte prezent în această campanie. Într-un interviu în L’Express, preluat de Hotnews, șefa DNA Laura Codruța Kovesi face propriile declarații de campanie. Cine știe, unii chiar votează DNA:)

09:30 De încălzire: un documentar în două părți despre alegerile prezidențiale post-decembriste. Interesant.

Preambul

Alegerile de astăzi marchează despărțirea de președinția lui Traian Băsescu. Dar despărțirea nu e ușoară. Viitorul fost președinte a fost foarte prezent în campanie, nu doar prin susținerea activă a unuia dintre candidați – Elena Udrea – ci și prin criticile acerbe aduse celorlalți. Mai mult, Băsescu a ținut capul de afiș prin sugestia (nedovedită) că Victor Ponta a fost ofițer acoperit SIE. Războiul început cu fostul șef al SIE, Teodor Meleșcanu, un alt candidat, care ar fi ajutat la mușamalizarea cazului Ponta, s-a transformat întro luptă pe față cu serviciile secrete. Deși în timpul mandatelor sale Băsescu a fost un artizan al creșterii în influență și putere a serviciilor secrete, la final acesta cere o mai bună supraveghere civilă a acestora. Implicarea serviciilor în jocuri politice, posibile manevrele de culise, sentimentul că jocul adevărat se face “prin spate” au dominat această campanie, altfel destul de anemică și săracă în confruntări de substanță. În locul dezbaterii dintre și despre candidați, președintele Băsescu a reușit să impună tema serviciilor secrete și a viitorului acestora drept centrală.

O altă temă care a fost importantă în această campanie a fost la rându-i exterioară competiției electorale. Cazurile de corupție investigate de DNA, care au vizat personaje aflate la vârful clasei politice (ce-i drept, cu precădere afiliate mai degrabă PSD-ului), au ținut capul de afiș și au generat o serie de luări de poziție. Mai multe voci au acuzat un posibil caz de politizare a DNA, care ar fi speculat momentul campaniei pentru a da drumul acestor dosare. Oricum ar fi, conjuncția dintre interesele de afaceri și cele politice este de netăgăduit, statul fiind complet captiv acestora. Însă reafirmarea acestei relații structurale într-o cheie partizan și simplificator anti-corupție a însemnat vânt în pupă pentru candidatul prezidențial Monica Macovei. Nu numai că aceasta era deja profilată drept artizanul anti-corupției din România (o personalizare nejustificată a unor relații instituționale), dar programul ei specifica în mod clar relația cauzală dintre stat și corupție. Statul este, nici mai mult nici mai puțin, sursa corupției în viziunea Macovei. Pe această relație cauzală s-a grefat apoi o explicație socială: corupția produce sărăcie iar săracii tind să voteze cu corupții. Astfel, lupta anti-corupție nu presupune doar reformarea neoliberală a statului ci și, o dată cu ea, reformarea civilizațională și morală a săracilor. Lupta anti-corupție (în mare măsură justificată, deși aceasta fiind doar un eufemism nu întodeauna foarte fericit pentru niște procese mai ample și mai structurale) s-a transformat rapid în luptă anti-săraci și anti-necivilizați. Această luptă a depășit rapid cadrul strict al unei candidaturi particulare și s-a revărsat mai larg în social. Campaniile de mobilizare la vot, precum și isteriile din sfera publică a rețelelor de socializare au dovedit acest lucru. Virulența angajamentului ideologic de clasă a acestor manifestări a depășit cu mult intensitatea campaniei electorale.

Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, unul dintre candidații cu șanse reale la locul doi, Klaus Iohannis, a avut la rându-i probleme cu justiția, de alt tip ce-i drept. Acuzat de incompatibilitate, judecarea și verdictul în cazul său încă trenează la Înalta Curte de Casație și Justiție. Rezolvarea acestui caz se pare că se va produce după încheierea alegerilor, ceea ce poate anunța de pe acum, o nouă serie de situații cheie. Așadar, sistemul de justiție, cu toate ambiguitățile, paradoxurile și contradicțiile sale, a fost mai prezent decât candidații în campanie.

Pe acest fundal, puțină lume a mai fost interesată de ceea ce propun sau spun candidații. Aceștia, la rândul lor, nu au fost prea interesați nici să își expună ideile, nici să le combată pe cele ale contracandidaților. Confruntarea s-a purtat în marginea temelor enunțate mai sus. CriticAtac a făcut o lectură comparativă a ofertei electorale în cadrul unei teme speciale despre alegeri și a propus la rându-i un program alternativ, o Somație, către candidați și public. Ce s-a putut observa imediat este că programele sunt foarte similare și că în ciuda unor diferențe punctuale, multe insuficient reliefate pentru a fi relevante, acestea nu ies cu nimic din cadrul deja existent al unor politici neoliberale, de austeritate și de subordonare față de capitalismul global.

E inutil astfel a pretinde că există o opțiune în aceste alegeri, nu numai, așa cum s-a spus, pentru o perspectivă de stânga, ci ca atare. Refuzul acestei alegeri forțate e probabil singurul gest politic ce poate fi făcut în acest moment.

 

Foto: Laurențiu Ridichie

 

Comentariile sunt închise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.