Român – rom – țigan

Problema romă este o problemă europeană” – am auzit foarte des această afirmație anul trecut în legătură cu expulzarea cetăţenilor români de etnie romă din Franţa. Desigur, concepţia nu este una nouă, dar în loc să ne aducem aminte de acest lucru, este şi mai important să conştientizăm faptul că semnificaţiile ei sunt contextuale. Din anii nouăzeci, și sub influenţa organizaţiilor rome, minoritatea romă s-a definit (și) ca minoritate europeană şi transnaţională. Referindu-se la această idee – printr-un limbaj al drepturilor omului tot mai cristalizat – mai multe organizaţii internaţionale, printre care şi instituţiile Uniunii Europene au adresat, poate înainte de toate statelor aflate în faza de pre-aderare (în mod special României) diferite recomandări privind integrarea, drepturile minorităţilor, respectiv combaterea rasismului şi discriminării. În ultimul timp, în ceea ce priveşte ţara noastră ca membru nou al Uniunii, această afirmaţie a căpătat o semnificaţie specifică alături de expresia delimitativă ”românii nu sunt romi” (prin care ni se transmitea mesajul că nu toţi romii sunt români, iar astfel problema romilor nu este doar problema României, ci a întregii Europe). Avansând ideea dezvoltată mai încolo, observ aici că acest discurs are o funcţie contextuală, care trece dincolo de bătălia lingvistică a (auto) denumirii, şi îşi găseşte locul său bine delimitat în ierarhia constituirii diferențelor.

 

Și mai recent, cu scopul de a clarifica lucrurile odată pentru totdeauna, cele două poziţii de mai sus au culminat în formula romii sunt ţigani.” În septembrie 2010 deputatul PDL-ist Silviu Prigoană a depus o propunere legislativă la Senatul României intitulată „terminologia oficială a denumirii etniei ţiganilor.” În articolul său unic textul (în timp ce, culmea, denotă o sensibilitate de gen chiar foarte rară în limbajul politic!) prescrie: „în documentele emise de instituţiile din România cu referire la persoane de etnie romă/şigănească denumirea utilizată va fi de ţigan/ ţigancă. Atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului este interzisă.” La rândul său nici această politică a re-denumirii nu este o noutate, dar în contextul prezent are o semnificaţie şi funcţie diferită faţă de politica din anii 1990 sau 2000.

 

În ianuarie 1995, prin Memorandumul H03/169 trimis preşedintelui Ion Iliescu, ministerul de externe liberal al guvernului Văcăroiu a propus ca în vederea evitării confuziei datorate „posibilei identificări a românilor în general cu membrii acestei etnii” se propune ca organele oficiale române să folosească în continuare termenul de „ţigan” în conformitate cu termenii folosiţi în alte state, cum ar fi zigeneuner, gitanes, zingaro. Un argument adus în favoarea acestei decizii a demonstrat că pe atunci nu atât denumirea de rom versus ţigan a constituit “problema” (aşa cum ar fi sugerat textul Memorandumului), ci ea a fost defapt complexul de auto-definire a românilor resimţit faţă de unguri ca într-o oglindă strâmbă: conform textului, această confuzie „a fost iniţiată şi întreţinută în asociere … cu unele ‘teorii istorice’ care prezintă pe români ca trăgându-se din ţiganii aduşi de romani în timpul ocupaţiei Daciei.” În România anilor 1990 practica simbolică de delimitare faţă de ţigani a fost dublată de pogromurile anti-ţigănești (şi în această privinţă regiunile cu majoritate maghiară nu au fost diferite faţă de cele cu majoritate română). În această perioadă, ca şi efect pozitiv putem nota faptul că politica de nivel înalt a recunoscut romii ca o minoritate naţională (ca şi aducere aminte, în acea perioadă elita maghiară din România era preocupată să-și caute auto-definiții cu o demnitate presupus mai pronunțată, spre exemplu prin conceptul de “naţiune parteneră”).

 

În februarie 2000 ministerul de externe al Convenţiei Democratice, Petre Roman a trimis un Memorandum (D2/ 1094) la ultimul premier al Convenţiei, în care observă că asociaţii pentru drepturile omului şi romilor interne şi internaţionale duc o campanie veritabilă împotriva deciziei din 1995 al Guvernului. Drept urmare, spune Memorandumul,propunem folosirea, cu precădere, a termenului rrom în corespondenţa MAE, în paralel cu formulele alternative menţionate mai sus (Roma/Gypsies, Roms/Tsiganes, Roma and Sinti) în corespondenţă cu organizaţiile internaţionale care le utilizează.” Argumentele acestui text s-au adaptat la discursul de reconciliere Convenționist prin faptul că au făcut referire atât la nevoia relaţiilor de parteneriat cu organizaţiile romilor, cât şi la necesitatea unei negocieri purtate la nivel naţional şi internaţional. În România anilor 2000 “problema romă” a fost definită şi “soluţionată” în contextul aderării la Uniune. În primul deceniu, euforia de după aderare faţă de instituţiile publice înfiinţate, faţă de legile elaborate, sau față de politicile publice şi posturile special create pentru romi în diferite spaţii ale vieţii publice aproape că a înăbuşit iniţiativa (fără succes) din noiembrie 2007 de a (re)schimba denumirea etniei rome în țigan.

Totuşi, în 2008 a urmat discursul anti-ţigănesc de tip Berlusconi, la care ministrul român de externe de atunci a răspuns cu sugestia de a trimite romii care aduc ruşine ţării românilor în deşertul egiptean. Supapele s-au deschis, şi după evenimentele din Franţa din 2010 politica de stat care cocheta cu rasismul s-a strecurat tot mai explicit în viaţa publică: actualul ministru de externe a considerat infracţionalitatea romilor ca problemă fiziologică, iar preşedintele, ca recidivist cunoscut, ieşind oarecum din postura lui oficială, afirma că furtul este ocupaţia tradiţională a romilor, şi chiar declara-se că introducerea în România a denumirii de rom” a fost o greşeală.

 

Ura faţă de străini şi romi din afara ţării a (re)încălzit repede tradiţia autohtonă de anti-ţiganism, iar cele două atitudini s-au regăsit una pe cealaltă în stigmatul „infracţionalităţii rome”. Recurgerea la instrumentul vechi (adică punerea în vigoare a denumirii “oficiale” a etniei de la care majoritatea trebuie să se delimiteze pentru a-şi regăsi demnitatea) a primit a nouă semnificaţie chiar prin suprapunerea atitudinilor anti-rome din afara şi din înauntrul României. În contextul aderării la spaţiul Schengen, respectiv al crizei economice, câteva state-membre europene vechi au avertizat România iarăşi prin ţiganii” săi: nu numai că i-au expulzat acasă, dar prin confuzia creată între „român” şi „rom” simbolic au rănit onoarea românilor. Statul român a răspuns la această jignire prin ţiganii” săi: problema romă este problemă europeană”, şi oricum “românii nu sunt romi”, ba chiar nici romii nu sunt romi, ci ţigani. În discuţiile asupra dreptului la liberă circulaţie, politica de denumire a aplicat şi eticheta “ţigan = nomad”, sugerând că în timp ce cetăţenii europeni onorabili şi moderni îşi exercită dreptul la liberă circulaţie, romii se pot bucura cel mult de o primire romantică susţinută de fanteziile romantice legate de ţiganii nomazi (sau de „primitivism”).

Europa s-a lansat într-o campanie care promitea să facă dreptate, dar brusc s-a şi oprit la jumătatea drumului. Ne puteam întreba: ce şanse de căştig avea o minoritate definită prin sărăcie, marginalitate şi prin lipsa “propriului stat” în faţa unui stat onorabil precum Franţa considerată (până nu demult) drept ţara drepturilor omului? Activiştii romi dedicaţi promovării unei politici etno-culturale se puteau bucura văzând eşecul ordinii drepturilor universale ale omului şi al cetăţeniei civice în faţa lipsei statului şi reprezentării politice proprii? Sau totuşi nu este vorba despre un astfel de eşec? Ci mai degrabă de criza Uniunii Europene şi a statelor membre  incapabile de a-şi lăsa în urmă trecutul lor etnopolitic?

 

Imediat după propunerea lui Prigoană, Guvernul a cerut oficial punctul de vedere al mai multor instituţii publice, printre care şi Academiei Române, care – făcând apel la argumente lingvistico-ştiinţifice – a dat opinie favorabilă proiectului de lege. De altfel toate celelalte instituţii solicitate (de ex. Ministerul de Externe, Ministerul Culturii, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării) l-au respins. UDMR-ul (care apare câteodată ca îngerul păzitor al tuturor minorităţilor) şi Partida Romilor nu şi-au exprimat punctul de vedere, cu toate că Nicolae Păun, singurul deputat rom în Parlamentul României a dezaprobat propunerea într-un comunicat de presă, spunând că, cuvântul “ţigan” are un caracter peiorativ şi în Dicţionarul explicativ al limbii române. În octombrie 2010 Consiliul Legislativ a respins în mod clar proiectul de lege al lui Prigoană. A recunoscut că de la primul Congres Internaţional al Romilor (1971) folosirea termenului de „rom” a devenit tot mai uzuală (acesta fiind un termen generic care acoperă diversitatea grupurilor). Avizul său negativ se bazează pe argumentele legate de necesitatea asigurării drepturilor fundamentale ale omului şi al tratamentului egal: face apel la reglementările Uniunii Europene care „resping orice formă de teorie ce încearcă să acrediteze ideea existenţei de rase umane distincte”, respectiv care sugerează că o anumită grupare ar putea fi definită în mod discriminatoriu faţă de majoritate. Totodată, concluzionează textul, datorită faptului că propunerea legislativă a fost elaborată fără consultarea reprezentanţilor etniei rome, procedural ea nu este în acord nici cu  acele norme europene care, în legătură cu dreptul la propria identitate, consacrează şi dreptul la auto-definire. Şi, adaugă: „această chestiune este minoră ce nu rezolvă problema integrării populaţiei de etnie romă.” Cu toate acestea, Guvernul României a declarat la începutul lunii decembrie că va adopta proiectul de lege al lui Prigoană pe baza punctului de vedere ştiinţific” al Academiei Române.

 

În ceea ce priveşte declaraţiile şi protestele ONG-urilor rome, acestea, evident, nu s-au oprit la constatarea tehnică a faptului că proiectul de lege în cauză contravine normelor europene. Ele au adus critici dure asupra practicilor statului român care denotă rasism şi discriminare instituţională. Dar din dezbaterea din ultimele două luni care s-a desfăşurat pe mai multe planuri în paralel, s-au răzbătut şi alte lucruri. În interiorul mişcării romilor tradiţionaliştii” şi „moderniştii”, politicienii etno-culturali şi cei preocupaţi de problemele sociale, civilii şi politicienii, suporterii ideii particularităţii etnice şi cei ai drepturilor universale ale omului s-au tras la răspundere reciproc. În acest nou context îngreunat şi de tensiunile din jurul accesării fondurilor europene, căţiva reprezentanţi ai grupurilor tradiţionale” de romi consideră că termenul de ţigan” denotă etnicitatea autentică, iar cuvântul “rom” se referă la o identitate artificială asumată de diferite persoane cu scopul de a trăi bine pe piaţa proiectelor.  Pe la mijlocul lunii decembrie, probabil aflat şi sub presiune externă, preşedintele Băsescu a făcut o declaraţie care a pus capăt (cel puţin temporar) şirului de presupunerii, intuiţii, şi negocieri secretuoase: a declarat presei că proiectul de lege a fost o greşeală, şi că el nu ar promulga o astfel de lege.

 

Dar foarte mulţi cred că povestea nu a luat sfârşit, că ea poate fi reluată oricând, dacă nu de altceva, atunci măcar de dragul ei: ca o ameninţare. Ea este un joc serios: în jurul sărbătorilor de iarnă, poate pentru a linişti populaţia ţării, în contextul sărăcirii în masă şi al posibilităţii ca România să fie exclusă de la următoarea fază al europenizării, statul i-a convins pe cei pe care i-a putut că criza permanentă a puterii de stat, pierderea credibilităţii clasei politice, şi româno-fobia Europei vor fi rezolvate dacă schimbăm denumirea de „rom” în cel de „ţigan” (astfel arătând, cât de naivă este această etnie dacă s-a gândit că va putea deveni “rom”, astfel furând demnitatea românilor).  

 

Toate acestea s-au petrecut deci într-o tentativă disperată de a recăpăta onoarea şi demnitatea presupus a fi furate cândva, undeva, de către cineva, sau de a soluţiona criza identitară resimţită în jurul ideii de european autentic”. Ele s-au întâmplat într-un context european în care cei mai mulţi vor să se delimiteze de romii/ţiganii care reprezintă alteritatea absolută”, cât şi în contextul unei Uniuni în care România este considerată în continuare un stat membru de rangul doi. Iar „românul” (sau chiar maghiarul din Secuime care se teme de „ţiganizare”) aşteaptă glorificarea lui de la diferenţierea sa faţă de ţigan”. Categoria de „ţigan” are o funcţie culturală dublă: ţiganul nu este doar ţapul ispăşitor din cauza căruia românul primeşte atâta mustrare de la cei tari şi mari ai Europei, sau din cauza căruia Europa civilizată nu poate trăi în pace, sau din cauza căruia Ţinutul Secuiesc rămâne o regiune subdezvoltată. Dacă ar fi doar ţapul ispăşitor, l-am înzestra cu multe puteri (deşi malefice). De aceea avem nevoie ca el să fie definit drept o categorie care se află la scara cea mai inferioară a alterităţii (cel slab care poate fi călcat în picioare pentru că îşi merită soarta): în comparaţie cu, sau scăpând de el, “românul”, “secuiul”, etc. se poate simţi acceptat, onorabil şi demn, în timp ce “europeanul” poate răsufla uşurat pentru că a scăpat de noul străin, de românul ţigan, de ţiganul român, sau de sărăcia balcanică.

 

Pentru câţiva activişti romi acest şir de evenimente constituie o provocare de a iniţia o consultare cetăţenească asupra modurilor în care cineva se autodefineşte ca ţigan sau rom în diferite locuri. Şi asta este, totuşi, o încercare riscantă: nu este deloc clar dacă un astfel de proiect întra-devăr poare conferi o legitimitate mai mare politicii denumirii, mai ales dacă dreptul la auto-definre şi practicile cotidiene de identificare sunt supuse manipulărilor politice.

 

Cam toată lumea ştie (politicieni, activişti, cercetători şi ziarişti, cu toate că fiecare ştie altfel  şi urmăreşte altceva prin această cunoaştere) că dezbaterea „rom versus ţigan” a avut altă conotaţie şi semnificaţie în anii 1990 decât după 2000 (printre altele, şi ca urmare a schimbărilor petrecute în contextul economic, politic şi discursiv atât la nivel internaţional cât şi cel naţional). Şi are cu totul altă semnificaţie atunci, când – într-o situaţie oarecum lipsită de presiuni – oamenii trăiesc cu libertatea lor de a se autodefini; respectiv atunci, când luarea unei poziţii faţă de o denumire sau alta se întâmplă într-un moment în care majoritatea vrea să ridice cuvântul “ţigan” cu sensuri peiorative la nivelul unui anti-ţigănism legitim (în timp ce adaugă în mod cinic că nici cuvântul “ţiganşi nici expresia de „ţiganizare” nu au conotaţii peiorative). Şi toate astea cu scopul de a intimida, de a ţine în şah, de a controla, şi de ce nu, de a alunga minoritatea nedorită în pădurea apropriată, sau în satul vecin, sau chiar mai departe, într-o altă ţară, dar numai atunci atât de departe, când majoritatea îşi găseşte pe altcineva faţă de care să se simtă mai bun, mai alb, sau mai puternic.

 

Articolul în limba maghiară a fost publicat pe commmunity.hu

 

86 răspunsuri la Român – rom – țigan

  1. giku spune:

    Marturisesc ca nu inteleg ce inseamna sa te autodefinesti intr-o alta limba decat cea natala. Dicolo de alte aspecte, cuvantul “rom” este un neologism si ni se cere adoptarea lui in locul unui termen care exista in limba romana cel putin din secolul al XIV-lea. Nu vad nici un temei pentru a-mi modifica limba dupa dorinta unei etnii. Cine le spune chinezilor “han”, chiar daca ei isi spun asa? Sau germanilor deutsch?

    Confuzia rom/roman exista si este cat se poate de raspandita; pe mine ma deranjeaza sa fiu considerat rom, dar ma deranjeaza si sa fiu considerat slav (si asta se intampla des); ma deranjeaza si cand mi se spune ca capitala tarii mele este Budapesta. Ma deranjeaza orice confuzie, intr-un grad mai mic sau mai mare, pentru ca vreau sa fiu cunoscut drept ceea ce sunt, chiar daca ceea ce sunt nu e prea valorizant. Eu nu vreau sa fiu un altul si imi inchipui ca nu-s singurul.

    • zahar spune:

      De unde stiti ca etnonimul “rom” este un neologism? In perioada interbelica exista deja o “Uniune Generala a Romilor din Romania”, termenul nu este deci o inventie post-1989. Termenul tigan a fost folosit pana dupa dezrobire pentru a denumi ocategorie sociala, conotatia lui etnica era secundara (a tigani insemna a robi). In categoria aceasta au fost absorbiti de-a lungul timpului si robii tatari din Moldova dar si destui rumani si vecini (tarani dependenti) prin casatorie sau prin tiganire “voluntara” (pentru a scapa de obligatiile feudale, a plati datorii etc). Dupa dezrobire, intentia autoritatilor a fost aceea de a-i asimila pe fostii robi, de a-i face romani. Sa nu uitam ca si temnul roman este un “neologism” si ca multa vreme dupa unirea principatelor, eram cunoscuti in Europa drep valahi. (expresia valah/olah imputzit din discursul vecinilor nostri era destul de familiara in secolul al XIX-lea…). A durat mult pana sa fim considerati romani, si chiar nu stiu daca locuitorii Romei sau altii care se considerau urmasii romanilor s-au simtit ofensati de faptul ca o populatie balcanica, semi-orientala uzurpa mostenirea romana. Confuziile sunt deranjante, dar sunt temporare. Acceptarea faptului ca “tiganii” doresc sa fie cunoscuti drept romi nu e un efort chiar asa de mare… Eschimosii au dorit sa fie inuiti 9eschimos inseamna mancator de carne cruda…) iar boshimanilor le place sa fie khoi-san. Ei si? N-a murit nimeni din asta!

      • giku spune:

        ‘neologism’ nu inseamna cuvant intrat in limba ieri, eventual dupa ’89. Chiar daca se folosea si intrea razboaie est tot un neologism, cu atat mai mult cu cat nu a intrat in limba vorbita practic niciodata.

        da, roman a capatat sens pozitiov (fata de ‘ruman’) recent; ei, si? eu daca imi spune cineva ca sunt ‘olah imputit’ partea cu imputitul ma deranjeaza, nu partea cu olahul. daca-mi spune numai ca-s olah, valah, blah, tsintsar ma lasa rece.

        “Acceptarea faptului ca “tiganii” doresc sa fie cunoscuti drept romi nu e un efort chiar asa de mare” – eu am acceptat cu foarte mare usurinta si de foarte multa vreme ca o parte dintre tigani doresc sa fie numiti romi. ceea ce nu admit eu, ‘rom’ fiind un cuvant rom, este de ce pe un tigan trebuie sa-l strigi in limba lui si nu in a ta. daca ei spun ca ‘rom’ inseamna in tiganeste ‘om, barbat’ eu sunt dispus sa ii numesc in romaneste oameni (in sens de barbati); pot sa le rezerv ca nume traducerea romaneasca a termenului ‘rom’, dar nu termenul insusi.

      • murdoc spune:

        independent de problema discutata [care mi-e perfect indiferenta] demonstratia e dubioasa: faptul ca au existat [si vor exista] numeroase “confuzii” nu e un argument pt a le multiplica, daca le putem ocoli.

        de altfel totul e “temporar”, nu doar confuziile. proaspata demnitate a lui “rom” se va toci rapid, probabil va deveni in cativa ani peiorativ, la fel ca odiosul “tigan” [a se urmari evolutia termenului "gay" - exista studii excelente].

      • costy spune:

        bai tu puti a tigan ca toate ciorile imputite care ne bantuie prin toata romania

    • Salomeea Romanescu spune:

      Stimata doamna,
      Va felicit pentru sinteza cu har facuta SI MAI ALES PENTRU CONCLUZIA JUSTA LA CARE ATI AJUNS…REFERITOARE LA LEGATURA DINTRE SCHIMBAREA DENUMIRII SI POSIBILUL CURENT ANTIGANESC CARE SE VA DECLANSA NUMAI CA SA ASCUNDA DE FAPT ADEVARUL DESPRE CONTROLUL PLANETAR CARUIA SUNTEM CU TOTII SUPUSI, ROMANI, RROMI, MAGHIARI SI ALTE POPOARE SAU GRUPURI SOCIALE CARE sunt incurajate sa se lupte intre ele in loc sa se uneasca, sa fie solidari pe vreme de rastriste (criza declansata chiar de cei care ne controleaza) astfel incat impreuna sa gasim solutia care sa ne salveze din starea de sca;vi in care cu totii ne complacem.Divide et impera a fost si va mai fi valabil o vreme pana cand umanitatea va intelege ca suntem un organism si ca acest sistem este integrat si nu poate functiona daca un organ( in cazul nostru etnie, grup social, natiune) nu este integrat ci se incearca sa se excluda din sistem. Organismul nu poate functiona la parametri normali iar organul care sufera din cauza izolarii va afecta buna functionare a intregului organism…ca un efect de bumerang.
      Pe scurt, cine ne-a divizat in grupuri etnice, natiuni care se lupta intre ele pentru accesul la resurse limitate a fost genial..dar desigur un geniu al raului. Numai iubirea, altruismul, empatia vor fi cuvintele cheie ale unei noi paradigme a sistemului international..Mi-ar placea sa cred ca acaesta dezbatere rom/tigan va lumina mintea unui numar suficient de persoane suficient pentru a afce saltul cantitativ spre o noua epoca, era a omenirii, cea a relatiilro de cooperare si atractie intre entitati diferite pentru a putea detrona geniul raului si a-l inlocui cu frumusetea binencuvantata care este legea atractiei universale, legea iubirii care va afce sa nu mai existe exclusi si opresori in sistem in termeni gramscieni, societate politica si societate civila. Societatea civila unita ar trebui sa prezinte un proiect umanist planetar care sa ne permita sa ne dezvoltam, sa evoluam in directia cea buna , ca indivizi si dar si comuninate umana. Trebuie sa ne ridicam nivelul vibrational altfel nu vom mai putea supravietui valului energetic mult asteptat, ce se face curand simtit.
      La nivel conceptual cred ca identitatea multipla ne va reconcilia in efortul de a construi o civilizatie planetara amalagamata: Poti fi in acelasi timp rrom, roman, euroepan si cetatean al lumii. Patriot nu este cel care isi iubeste patria si cel care iubeste intreaga planeta ca pe o tara iar el sa se considere cetatean al lumii. Rromii au fost trimisi in lume tocmai cu acest mesaj de pace, de armonie dar datorita imaturitatii oamenilor planetei acest mesaj a fost denaturat iar acestor adevarati cetateni ai lumii li s-a oferit posibilitatea sa constientizeze unitatea planetei , unitatea omenirii si nevoia lucrului in comun la o civilizatie planetara avand la baza valori noi ( ecologiste, feminsite, spirituale) care sa duca la saltul calitativ axiologic amintit. este nevoei sa depasim axa orizontala a discursului politic dreapta- stanga si sa ne cladim viitorul civilizatieie planetare multiculturale ponnd de la valori care se afla pe o axa verticala..care sa ne uneasca pe toti in caliatte de fiinte spirituale umane.

      • TinTin le crétin spune:

        wow super

      • dan spune:

        ,, Rromii au fost trimisi in lume tocmai cu acest mesaj de pace, de armonie …”
        Stimata doamna , am citat din comentariul dvs . acest pasaj pentru ca sunt nedumerit asupra felului in care ,,rromii” inteleg sa transmita mesajul de pace , de armonie . Cersetoria , furtul , inselaciunea , manelismul , exhibarea prostului gust , dispretul pentru lege , agresarea verbala si fizica a celor de langa ei , sa fie toate astea insumate , o cale potrivita de exprimare a mesajului de pace , de armonie ? Sau , cel mai probabil , dvs traiti in alta lume si nu percepeti adevarata dimensiune a problemei ?

  2. Herr Man spune:

    Să dăm minorităţii rrome cât mai multe burse doctorale, să le oferim o televiziune în limba lor (alta decât OTV), autonomie politică şi dreptul căsătoriei între cetăţeni de acelaşi sex ca în ţările occidentale lipsite de prejudecăţi. Vom schimba astfel percepţia Europei asupra fenomenului şi vom atrage mai multe fonduri comunitare. Vor ieşi astfel din pădurea vecinului pentru a intra în cea a Europei reunite.

  3. Stimata Doamna Eniko,vedeti dumneavoastra,statele ca Romania,care pun problema existentei „statului unitar” par a fi depasite de realitati.Pentru ca faceti parte din minoritatea maghiara si actualmente sint unele aspecte care diferentiaza politica ungara de cea romanesca,trebuie sa spun cu amaraciune ca ungurii au inteles cu mult mai bine imposibilitatea existentei „statului unitar”(chiar daca Jobbik joaca un rol ,din pacate,important pe scena politica maghiara) in etapa actuala si faptul ca el nu mai poate exista niciodata.Daca urmariti,Basescu vine mereu cu ideea de „stat unitar” cu ideea de act al unirii,de romanism si asa mai departe.Sint notiuni invechite si care nu se mai suprapun realitatii.In momentul actual este un atuu diplomatic,intelegerea imposibilitatii de a aborda o discutie legata de un eventual „stat unitar” si cel mai important este sa ne ancoarm in realitate,sa intelegem acest tavalug al globalizarii,sa intelegem ce aduce el si sa gasim pirghiile pentru a-l valorifica si nu a exacerba diferentele intre etnii.
    Victor Orban are si el ca si Basescu o atitudine de cele ami multe ori potrivnica si dovedeste ca nu intelege sau este impotriva fenomenului.Cel mai bun manager este cel care valorifica calitatile subordonatilor(si ei pot fi orice etnie) si nu speculeaza defectele lor – asta este opinia mea.Sa terminam pentru moment cu „ideea basesciana” de „stat unitar”,sa ne ancoram in realitate si sa dovedim ratiune si inteligenta in a cistiga dintr-un proces ireversibil.

  4. lucid spune:

    BTW, Vincze Eniko: maghiarii – autoritatzile, mass-media, in general cetatzenii – cum le spun tziganilor lor? Asa, de curiozitate.

    • zahar spune:

      De ce o intrebati pe Eniko Vincze ce spune mass-media, autoritatile, “in general cetatenii” maghiari sau din Ungaria? Nu va puteti informa singur? Ce e cu atitudinea asta cincizecista? Doar pentru ca e maghiara? Subtextul intrebarii era ceva de genul: “e unguroaica si isi permite sa vorbeasca despre “tiganii” nostri. Treaba noastra!” Mai cititi si textul, nu va legati de apartenenta autorului. Daca ar fi chemat-0 Floarea Iancu, otodoxa si patrioata? Presa, autoritatile si “in general cetatenii” maghiari pot fi la fel de cretini ca si cei romani. In discutia asupra imbecilitatii unora, ce importanta are etnia celui care ridica problema?

    • consilierul spune:

      Ce intrebare stupida!

  5. stefana spune:

    Ma intreb e discriminare daca se va trece pe pasaport,buletin-cetatean roman de etnie roma.tigan cum e mai potrivit,sa mai gaseasca un cuvant in istoria lor care sa nu inceapa cu rrrrrrrrrrrrrrr

  6. Vincze Eniko spune:

    Multumesc pentru comentarii. Unora confuzia li se pare dubioasa, altora demonstratia ei. In fine: ceea ce am incercat sa demonstrez, este sa privim semnificatiile unei dispute aparent culturale in contextul lor social-politic (si sa recunoastem functiile social-politice ale simbolurilor/denumirii etc); si sa observam ca natura relationala si situativa a identificarii, in contextul globalizarii/europenizarii actuale, se manifesta in alte si noi valente decat cele care ne-au fost cunoscute pe plan local/national. Faptul ca multe dintre comentarii se refera la (auto)pozitionarea etnica a vorbitorilor sau celor despre care vorbim (exprimand nevoia de a ne defini si de a le impune altora sa se defineasca in “limba mea”, in “limba ta”, sau in “limba lui”), denota ca cei mai multi dintre noi nu putem scapa de clasificarile etnice in care am fost socializati sa ne percepem. Pentru linistirea celor care presupun ca fiind “maghiara” mai degraba ar fi trebuit sa ma pronunt despre “tiganii” ungurilor decat despre “tiganii” romanilor: chiar daca ideea nu a fost suficient de dezvoltata, va reamintesc trimiterile textului la existenta anti-tiganismului unguresc/secuiesc din Romania.

  7. lucid spune:

    Usor cu political-corectzia pe scari. Nu am intrebat degeaba cum definesc buclucasa etnie maghiarii. In august pe terasa hotelului budapestan Gellert am asistat la un splendid spectacol in care s-a cantat – evident – si Kalman. Si am auzit cu urechile mele celebra arie din Contesa Maritza “Komm, tzigan….”, fara ca nimeni din audientza internatzionala sa se scandalizeze. Si nu e vorba numai de Kalman, ar fi caraghios sa political-corectam “Komm, rroma” sau Printzesa rromanes-ilor”, si ce facem cu Strauss batranul, il “corectam” si pe el in “Rroma-uerbaron”? Notziunea de tzigan are in Europa centrala si o speciala conotatzie culturala, de la operetele amnintite la tziganii lui Puskin si Tziganiada lui Budai-Deleanu. Ce facem, castram creatziile artistice numai pentru ca asa vor niste oengisti care traiesc si inca bine din “politzie spirituala” stipendiatzi generos de propovaduitorii (in special de peste ocean) suspect de inocentzi ai corectziei politice dusa pana la ridicol? In concluzie: pe tziganii-tzigani i-atzi intrebat cum vor sa li se spuna? Ia punetzi de un referendum ca sa ne lamurim.

    • consilierul spune:

      Argumentul asta cu ONGisti care traiesc bine din stipendii este limbaj de lemn in Romania. Il folosesc toti talibanii locali si toti intelectualii crestini ai neamului. Gaseste ceva mai interesant totusi. Poate un bun inceput ar fi sa mergi mai rar la Opereta :) ) Get updated!

  8. Gopo spune:

    And here we go again cu cliseele puerile despre minoritatea roma/rroma/tiganeasca (am vrut sa acopar toate posibilitatile). De vina pentru esecurile multora dintre apartenentii la etnia in chestiune sunt vinovati romanii, maghiarii, cehii, francezii, italienii si in general absolut oricine altcineva in afara de tiganii insisi.

    Cat despre povestea roma/tigan, e o falsa problema, inventata pentru a genera discutii lungi si inutile, tactica obisnuita a gaurilor negre ONG-iste, degraba inghititoare de fonduri si cu tot soiul de denumiri care de care mai pompoase sau ridicole. In loc de a se ocupa de problemele reale (infractionalitate masiva, cersetorie, exploatarea minorilor si femeilor), sfintele ONG-uri bat campii pe la tembelizor si terorizeaza cetatenii onesti cu nesfarsite “campanii”, “barometre”, “rasistometre” si alte prostii de acest gen. Argumentul cu conotatia peiorativa a termenului tigan e de-a dreptul comic : conotatia e produsa de realitatile zilnice ale societatii, nu de vreo capacitate misterioasa a limbajului, iar rebotezarea etniei in roma/rroma nu le va schimba nici macar cu o fractiune de micron. Daca violatorul Popescu isi schimba numele in Ionescu, nimeni nu va uita in mod magic peste noapte faptele lui Popescu – si nici parerea despre Popescu/Ionescu.

  9. Am auzit si o alta varianta si anume ca acesti tigani, ar fi cei mai patrioti romani, pentru ca ei fura de afara si aduc in tara,indiferent ce aduc,de la masini,la bani,aur si alte lucruri marind avutia nationala a Romaniei.Poate fi vorba de asa ceva? Hai sa devenim cu totii tigani,sa mergem peste vestul bogat,sa ii jupuim si sa revenim cu banii in tara,asa cum fac tiganii,FMI-ul,BM-ul,BCE-ul si altii.Ce ar fi?Problema tiganilor se pune mereu legat de cei amariti,dar niciodata de cei care au furat din tara,care au fost folositi de cei care au condus,pentru a destabiliza tara,pentru a intra in afaceri cu ei si a ascunde fonduri,pentru a face cumetrii cu ei(vezi familia Basescu).Din timpul lui Iliescu,acesti tigani au fost alesi in functii incredibile pentru etnia lor,sa ne aducem aminte de Nitu – seful Politiei Capitalei,de Voicu – seful IGP,deci tocmai posturrile unde trebuiau sa nu fie ei,tocmai acelea le-au fost date si asta sub obladuirea unei conduceri a Romaniei, care dorea sa fie democrata cu tigani si mai putin democrata cu cei care munceau sau invatau.Hai sa vedem cine si prin ce mijloace le-a gasit locul acestor tigani in societatea romanesca si apoi sa definim ceea ce trebuie facut.
    Dupa mine, numai Ceausescu le-a gasit locul si i-a pus acolo unde economia romanesca ii cerea,la gunoi ,la ecarisaj,la vidanjari,la curatatul stazilor si alte actvitati utile societati din acea vreme,si de care lor nu le era rusine.A facut din ei si lautari care ne-au incintat la o petrecere fara a fi manelistisi, in general i-a folosit acolo unde era locul lor.Culmea este ca ei erau fericiti si nu aveau cum sa dezechilibreze social, o societate care nu numai ca ii accepta,dar ii vedea ca utili si nimeni nu dorea sa faca muncile lor, care se dadeau din generatie in generatie.Hai sa le explicam ca pot pune emblema de BMW pe un tomberon pe care sa il impinga pe strazi pentru a face curat si a fi util tarii in care traiesc.

  10. Bogdan spune:

    Foarte bun textul. Eu i-as ruga pe lucid, gopo si adrian c. sa se lamureasca de ce sunt atat de inversunati cu inamicii: corect politicii si tiganii. Ma intreb de ce furia lor merge impotriva unor categorii…

    • Gopo spune:

      Nu e nici o furie si eu n-am “inamici”. Tiganii sunt proprii lor inamici, le ajunge.

      Evident, nu vor recunoaste vreodata asa ceva. Altii sunt de vina …

      • A pune lucrurile in ordine nu trebuie neaparat sa insemne furie si nici respingerea unor adevaruri,dar eu cred ca acum nimeni nu mai este la locul lui, iar tigani sint pe deasupra oameni care incearca sa se duca pe locul altuia fara sa incerce sa isi creeze locul lor,unde le sta cel mai bine si unde pot emana personalitate.Deocamdata ei sint in incercari care ne defavorizeaza pe noi,romanii.Ce ar zice ei daca ar sta in tara si ar muncii,iar noi am merge in occident sa furam? Ce ar zice ei daca noi am stringe bani si ne-am scoate de la puscarie unul pe celalalt pentru viol,furt,spart case si altele.Eu nu am auzit si nici vazut tigan care sa reclame un viol,o spargere de casa,o tilharie sia sa mai departe? De ce? Poate ca nu se poate in acelasi timp sa fi si victima si agresor !!

  11. DeMolinari spune:

    @Murdoc
    “demonstratia e dubioasa: faptul ca au existat [si vor exista] numeroase “confuzii” nu e un argument pt a le multiplica, daca le putem ocoli.”
    Daca admitem ca o parte din elita ­­®roma/tiganeasca urmareste programatic, din ratiuni prin excelenta financiare, sa intretina aceasta confuzie, va trebui sa admitem si faptul ca respectiva minoritate a minoritatii (sic!) se sustrage consistent definitiei clasice a tiganismului: acestia “nu fura precum tiganii” (din buzunare, din cotetul vecinilor, din garsonierele babelor sclerozate), ci “fura precum romanii” (din fondurile europene si / sau guvernamentale). Fiindca, nu-i asa, “o stim cu totii”: in vreme ce tiganii sunt in stare cel mult de furtisag si gainarii (comise cu sau fara violenta), romanul practica doar furt de inalta calificare (comis cu sau fara violenta). Ori, noi nu putem accepta cu inima usoara ca exista exemplare tuciurii care pot egala maiestria autentic mioritica de a fura la cel mai inalt nivel: “pentru numele lui Dumnezeu, sunt doar niste nenorociti de tigani! Asa ceva e inadmisibil!” – asta e inainte de toate o chestiune de mandrie nationala, iar nu de mandrie rasiala, asa cum gurile rele, straine de fiinta nationala, incearca sa acrediteze. In alta ordine de idei, stim bine ca oportunismul si ipocrizia sunt determinate genetic si ca, in consecinta, nu pot fi considerate insusiri native ale tiganilor.

    Tiganilor pe care-i stiu eu – si nu stiu putini, si stiu si buni si rai – li se falfaie daca in hartoaga oficiala sunt numiti romi sau tigani; ei se stiu tigani. De la cativa dintre ei, care si-au luat inima in dinti si mi-au raspuns la o intrebare atat de complicata, am aflat ca cel mai mult ii deranjeaza cand romanii isi scuipa cu amabilitate, unii altora, clasicul “bai, ce tigan esti”. Atunci -si doar atunci- se produce acel declic rational care ii avertizeaza – sau mai degraba le reaminteste – ca ceva nu-i in regula cu faptul de “a fi tigan”.

    Intre timp, pe mine continua sa ma sidereze faptul ca rasa mioritica alba, superioara, muncitoare si inteligenta nu reuseste sa se debaraseze (dar deloc!) de traditionalul furtisag, dar si cel al propriei caciuli, ambele ilustrate din belsug atat de romi cat si de romani.

    <>

    Dumneata, Murdoc, pari a fi la fel de convins precum unii dintre antevorbitori ca “a fi tigan” e o stare determinata prin nastere, de care nu se poate nicicum scapa. N-as fi banuit ca in spatele miserupismului clamat se ascunde un copilas blond (musai cu ochi albastri), agatat cu frica de fustele unei natiuni oarecare din fundul Europei. E o dezamagire de calibru.

    • giku spune:

      cel mai stupid comentariu de pe criticatac de pana acum ii apartine lui demolinari.

      • DeMolinari spune:

        D-le Giku, eu mi-am ridicat intotdeauna boneta in fata unei argumentatii zdrobitoare precum cea de mai sus. M-ati mitraliat fara drept de apel si acum sunt la un pas de depresie.
        Indraznesc totusi sa exprim o nedumerire legata de una din afirmatiile de mai sus: va deranjeaza la fel de mult – sau, mai bine zis, in acelasi mod – atunci cand sunteti considerat slav sau tigan? E mai rau sa fii considerat tigan decat slav? Este de preferat sa fii considerat slav? E tot aia? Daca ati emigra in US v-ar deranja sa fiti confundat cu un american? Ce anume credeti ca va ancoreaza definitiv in starea de a fi roman? Ce soi de granite? Ce tip de locuire? Va multumesc de pe-acum pentru raspunsul spumos.

    • murdoc spune:

      draga domnule [dna?] cum sa va raspund? recunosc, problema romilor [tiganilor] imi e indiferenta: sunt destul de marxist ca sa inteleg toate aiurelile astea legate de [auto]perceptia minoritatilor, cultelor religioase etc – ca pe deturnari de la problemele reale ale stangii extreme. pt ca problema nu ma intereseaza – nu o cunosc, deci mai abtin de la comentarii.

      ceea ce ma irita, totusi, tangential, e ideologizarea a l’americaine: obsesia cretina [imho] pt corectii ipocrite la nivelul limbajului, genul de masuri care fac incantarea micilor profesorasi din marile universitati anglosaxone. cam atat.

      • DeMolinari spune:

        “Stanga extrema” este o gogorita. Speram intr-un dialog mai putin utopic.

      • Ovidiu spune:

        mi se pare amuzant cum esti foarte grijuliu cu formulele de politete, dar denunti “obsesia cretina [imho] pt corectii ipocrite la nivelul limbajului” (“imho” nu stiu ce e). dincolo de remarca la indemana ca paradoxul de fata poate fi descris ca ipocrizie, sunt curios de ce tu folosesti adjectivul “ipocrit” cand te referi la corectiile de limbaj. vioiai sa zici ca rasismul e ceva cu care toti ne nastem?

        la fel, stefana pare sa faca aluzie la acelasi rasism implicit cand zice mai jos: “eu am vorbit sincer fara sa ma ascund de false ipoteze politice doctrinare pe care le rumegati aici”.

        e evident ca rasismul e ceva invatat (asa cum spune si un personaj din filmul pe care i l-am recomandat mai jos Stefanei) si nu ceva cu care ne nastem.

        • murdoc spune:

          nu stiu cum ne “nastem”, ovidiu. tind sa exclud “natura” [sau "individul"] din rationamente, in favoarea “socialului” [care mi se pare singura realitate]. deci indiferent daca suntem sau nu “rasisti din nastere”, problema poate fi corectata [like anythin else] prin conditionare ulterioara.

          dar corectitudinea politica mi se pare [cel putin in majoritatea cazurilor] ipocrita pt ca tinde sa lucreze in straturile cele mai superficiale/vizibile ale societatii [ma refer la limbaj] ignorand restul. e ca o magie imitativa: copiem cuvintele celor care, eventual, si-au rezolvat o problema sociala [in cazul asta - rasismul] si hopa, ne imaginam ca problema e rezolvata si pt noi.

          de fapt, e foarte posibil sa produca efectul opus, la fel ca orice limbaj de lemn sau cenzura. minciunile irita.

          cat despre politete, regula mi se pare simpla: injuram [cu eleganta, daca se poate] idei, grupuri, personalitati politice etc – dar niciodata interlocutorul.

          • Ovidiu spune:

            eu sunt de parere ca daca nici macar o concesie atat de mica nu poti face, sa folosesti cuvantul rom in loc de tigan, problema poate ca nu e atat de superficiala. asa cum pe mine ma deranjeaza apelativele peiorative, cred ca si altii pot fi deranjati de ele.

            in legatura cu politetea, daca faci aluzie la replica mea data Stefanei, aceasta nu poate fi catalogata drept injuratura. pe langa asta, principul tau suna cam dubios: daca e sa injuri, injura pe la spate?!

          • murdoc spune:

            ovidiu, ideea mi se pare cam circulara: discutam pro/contra o problema [adoptarea termenului "rom"] iar tu imi ceri sa accept, ca o concesie, tocmai adoptarea acestui termen.

            anyway, aproape 10 ani [ca orice pustan esteuropean entuziasmat fara rezerve, dupa '90, de visul american] am adoptat la pachet toate tampeniile care veneau din directia aia, am folosit toate cuvintele “corecte”, am bifat chomsky si sontag, am nimerit chiar si la un mars gay [lol] in bucuresti. toate astea mi se par cam fumate, acum.

            revenind la politete: d’accord, politetea e, in sine, o forma de ipocrizie. ma tem insa ca asta e o ipocrizie necesara.

          • zahar spune:

            Ma minunez de fiecare data cand se discuta despre corectitudinea politica. Cei mai multi dintre cei care vehiculeaza sintagma, si slava domnului, toata lumea a auzit de ea, se leaga iremediabil de chestiunea limbajului. Ca, auzi tu colo, nu-i mai poti zice unei grasane ca e grasana, ca nu e corect politica. Du-te tu, serios?! Si nici chiorului ca e chior… Si alte asemenea, tiganului tre’ sa-i zici rom, negroteiului afro-american, poponarului gay…
            Desigur, termenul nu putea avea o reputatie mai buna, de vreme ce nu e cunoscut decat prin asa-zisele “fortari ale limbajului”, iar de o astfel de propaganda facuta corectitudinii politice se leaga intim neo-conservatorismul nord-american post-Reagan. Cu apetitul nostru redus pentru “fleacuri marxiste” de genul relativismului cultural sau a multiculturalismului, era de asteptat ca in discursul autohton, corectitudinea politica sa apara la fel de idioata pe cat s-au straduit detractorii ei s-o prezinte.
            Ce este corectitudinea politica? A fi corect”politic” inseamna a fi onest cu ideologia pe care ti-o asumi, mai ales in spatiul public. Cu exceptia fascismului si nazismului, toate ideologiile care-si au radacina in Iluminism (da, chestia aia cu toti sunt egali de la natura, contractul social etc) inclusiv neo-liberalismul sau conservatorismul recunosc principiul egalitatii sanselor. O societate corecta politic este o societate care face tot ceea ce este legal necesar pentru a asigura acest lucru. Iar daca o denumire peiorativa poate impidica egalitatea sanselor, respectiva societate impune utilizarea in spatiul public a unui termen cel putin neutru. In spatiul privat n-ai decat sa-i consideri pe toti cioroi, sau dupa caz tigani. Nu si in spatiul public, ca e al tuturor, inclusiv a celor pe care-i dispretuiesti pentru ca nu-s blonzi cu ochii albastri.

          • murdoc spune:

            zahar, sunt cateva contradictii in commentul tau. “relativismul cultural” nu prea e, istoric sau ideatic, legat de iluminism. marxismul, in ce-l priveste, poate fi – sau nu – legat de relativism, dar cu cat e mai aproape de relativism e mai departe de iluminism. tensiunea fundamentala dintre kant si hegel [si, evident, dintre nietzsche si ambii] are consecinte pana azi.

            ar fi si alte cracks in ce zici, dar revin la problema care ne intereseaza acum: “o societate corecta politic” nu este o societate care “face tot ceea ce este legal necesar” [altfel devine kafkiana, sau amerikana - ca orice societate excesiv legalista] ci o societate care face tot ce este posibil pt membrii ei. respectiv isi refuza excesul de legi, daca observa ca sunt forme goale de continut.

          • TinTin le crétin spune:

            @Murdoc : Dude … let me guess acu bifezi Malatesta si Bakunin …

            acu putem sa ne ascundem dupa deste si sa aruncam cu nume in stinga si dreapta (obicei destul de neopiliticos pe care il ai matale) chestia asta e tot destul de evidenta, oameni care se considera “de stinga” au scris porcarii inimaginabile aici. INtrebarea e relativ simpla … esti deacord cu ce zic Stefana sau Adrian Cosereanu?

            in alta ordine de idei povestea cu Huck Fin e intersanta, ce te-a deranjat pe tine de fapt ? ideea lu’ nenea cela sa “update” cartea sau faptul ca peste 100 de dobitoci din diversele districte scolare care au scos cartea pur si simplu din circuit?

  12. DeMolinari spune:

    @D-l Giku
    “eu daca imi spune cineva ca sunt ‘olah imputit’ partea cu imputitul ma deranjeaza, nu partea cu olahul.”
    Va scapa din vedere (probabil inconstient) faptul ca “tigan imputit” este, practic, un pleonasm. In cazul tiganului, “partea cu imputitul” care v-ar deranja pe Dvs s-a cuibarit definitiv in semantica termenului.

    (uitasem sa adaug in comentariul anterior, imi cer scuze)

  13. stefana spune:

    Bun e discriminare insa voi nu v-ati saturati sa va simtiti murdari,inferiori,primitivi,marginali,etc in europa doar pt ca fratii nostri iubiti tiganiiiiii isi fac de cap? eu da?am vzt cum ne vad elitele* lor,se victimizeaza si astia la fel ca maghiarii ,atunci la ce bun sa-i aparam mereu ca si cum ar fi un copil nedorit,mai bine fara.radical si discriminator,trebuie taiat in carne vie si gataaaaaaa sa-i punem la loc unde au fost si unde sunt de fapt,la coltz….daca tot a venit vorba din cauza lor nu avem noi libera trece in usa,na cam zis si asta:))))

    • Ovidiu spune:

      daca e ceva pentru care ar trebui sa te simti murdara, inferioara si primitiva e pentru parerile expuse aici.

    • zahar spune:

      Ceea ce probabi; deranjeaza pe multi la confuzoa intre romi si romani nu este atat faptul ca romanii sunt luati drept “tigani’ din cauza coincidentei dintre etnonime… Acesta e un deranj aparent. Majoritatea etnicilor romani care au emigrat in Vest au facut-o din ratiuni economice (deci saraci) si sunt in general slab educati (atentie, nu generalizez, am spus marea majoritate, deci exista si o minoritate inalt calificata). Comportamentul aceastei mari majoritati a emigrantilor romani a fost in nenumarate cazuri foarte asemanator cu cel pe care in geneneral il atribuiti romilor. Ceea ce va deranjeaza de fapt este asemnarea de fond intre cele doua grupuri etnice (reala sau perceputa): infractionalitatea nu are gene sau culoare etnica, este in mare rezultatul saraciei, marginalizarii sistemice si a nivelului scazut de educatie. Daca va simtiti inferioara si murdara in Europa, nu dati vina pe “tigani”, mai ganditi-va si la romani.

  14. Lucian Butaru spune:

    Nu ar strica puțină corectitudine politică în România. Măcar ar ascunde prostia unor comentatori… Ei ar fi marii beneficiari ai acestor politici; deoarece nimic nu e mai grotesc decât un astfel de individ care se simte superior, care ne împărtășește viziunea-i despre lume și care, probabil, s-ar îngrozi dacă cineva ar avea nebunia să i-o pună în practică.

    • murdoc spune:

      apropos de prostia [sau macar - agresivitatea] unor comentatori, n-am senzatia ca “stefana” [daca la ea va referiti] se gaseste intr-o pozitie mai delicata decat, lets say, “consilierul” sau alti cativa partizani ai PC de pe-aici [nu, nu va includ in categoria respectiva. nu e un atac, doar o observatie amuzata].

      • DeMolinari spune:

        Probabil ca delicatetea antevorbitorului meu lasa loc de interpretari amuzate. Nu e cazul, asa ca o s-o spun mai clar: stefana s-ar numara printre primii expulzati / gazati / cremati daca acest arianism de dupe blocuri ar fi obiectivat intr-o buna zi. Comentariul dansei este o pledoarie in favoarea propriei expulzari in Sahara. Acum, Murdoc, poti reface lista celor care se afla intr-o pozitie delicata.

        • murdoc spune:

          trecand peste faptul ca “expulzati / gazati / cremati” si “arianism” se regasesc doar in commentul tau – nu in al ei, mi se pare la fel de agresiva o replica gen “daca e ceva pentru care ar trebui sa te simti murdara, inferioara si primitiva e pentru parerile expuse aici” [mai sunt si altele, asemanatoare]. care in plus include un atac la persoana [ei].

          deh, e greu sa pastram masura cand vantul dreptatii [corectitudinii, mai exact] ne umfla vela :)

          • DeMolinari spune:

            “trecand peste faptul ca “expulzati / gazati / cremati” si “arianism” se regasesc doar in commentul tau”
            Murdoc, nu-mi irosi timpul, o fac eu destul. Daca ai o alta interpretare (musai rationala si domestica) a crampeiului redat mai jos, continuam, daca nu, devine problematic; cred ca ar trebui fie sa renunti la thread, fie la maniera. Fara a mai aminti ca eventualele atacuri / obraznicii ale altor comentatori (mereu sunt altii, iar nu noi insine, ai observat?) nu se premiaza la fel precum indemnurile mai mult sau mai putin fatise (dar mereu guturale) la genocid.

            “radical si discriminator,trebuie taiat in carne vie si gataaaaaaa sa-i punem la loc unde au fost si unde sunt de fapt,la coltz”

          • murdoc spune:

            > …aceeasi fronda teatrala a kamaradului despre care s-ar putea crede ca viziteaza Phenianul trimestrial

            draga demolinari, ti-am explicat deja destul de clar: daca ai probleme in a intelege/accepta stanga radicala [care, desigur, nu are nici o legatura cu.. phenianul, lol] atunci evident discutam degeaba [si, implicit, commentezi inutil pe criticatac].

            anyway vad ca: 1. raspunsul tau e agresiv si “la persoana” 2. de fapt nu e raspuns ci deraiere. ok, te las sa deraiezi in continuare, dar singur, all the way to phenian, genocid, nostradamus si tot asa.

          • Ovidiu spune:

            Nu sunt de acord ca replica mea e la fel de agresiva cu cea a Stefanei. E adevarat ca nu am menajat-o, dar asta e altceva.

  15. DeMolinari spune:

    Voi avea prilejul sa ma familiarizez cu notiunile “stangii radicale” pe topicurile care o discuta. Pe acesta pari pregatit mai degraba a face apologia extremei drepte. Sigur, asta e doar o observatie amicala, ca de la tovaras la tovaras, in pauza dintre doua icre negre.

    • DeMolinari spune:

      Adevarul este ca nu numai PSD-ul paraziteaza spectrul politic (la stanga), sau PNL-ul si PDL-ul la (centru) dreapta. Daca WC Tudor n-ar fi ocupat si el, la fel de abuziv, vreme de doua decenii, locul unei extreme dreapta autentice, dumneata, Murdoc, n-ai mai fi fost azi nevoit sa mimezi, cu atata stangacie, preocuparea pentru soarta stangii radicale romanesti.

      • murdoc spune:

        corect, demolinari: stilul tau, perfect lipsit de argument, bazat exclusiv pe halucinatie & atac la persoana, aminteste de WC Tudor. sau de cineva educat ideologic pe mIRC.

        dar e pacat: cenzura lui huck finn [eveniment inspirat parca din fahrenheitul lui bradbury] merita o discutie reala.

        • DeMolinari spune:

          Ei bine, am facut eforturi sa inteleg legatura dintre alunecarile (evidente) in ridicol ale colegilor de PC de peste ocean si pozitia lipsita de echivoc pe care ma situez aici. Spre rusinea mea recunosc ca n-am reusit, da’ uite, de dragul stilului meu perfect (sic!), fortez o interpretare: as paria ca din cauza formelor perverse de cenzura la care s-a ajuns peste ocean ai ajuns dumneata, Murdoc, sa fii convins ca si definitia ®romului ar sfarsi, in scurt timp, sa fie imbibata de aromele pestilentiale -cu caracter exclusiv mioritic- care paraziteaza 75% din semantica “tiganului” si a tiganiei. Tigan – tiganie. Roman – Romanie. La trecutu-ti mare, mare viitor. Biscuim, Maria Ta :)

          • murdoc spune:

            vezi ca se poate? catinel, facem bolsevic din dumneata, demolinari :)

            urmatorul pas ar fi sa formulezi, dialectic, propriul tau raspuns [sau antiteza] pt teza pe care [simplut, dar in esenta corect] mi-o atribui.

            spirala logica, ametitoare, ne va conduce finalmente catre abominabila Sinteza.. [pauza de publicitate]

  16. stefana spune:

    ma intreb asa de sub maldarul de gunopi aruncat pe mine de prostie,nazism,a scuze am uitat sa dau drumul la gaz ,declar Mein Kampf-ul STEFANA a fost lansat in declaratie de presa aici la CA :) ))
    eu am vorbit sincer fara sa ma ascund de false ipoteze politice doctrinare pe care le rumegati aici
    cine e cu mine sa se inscrie in Mein Kampf STEFANA sincer…am adeziuni sau nu?

  17. stefana spune:

    am gresit scuze nu prea folosesc cuvantul

  18. Cateva consideratii “capitaliste”:

    1. Acceptarea termenului rrom este din pacate in dezavantajul Romaniei. De ce ? Pentru brand.
    Grecii stiu asta foarte bine. De aceea nu au acceptat ca un brand istoric si regional , Macedonia, sa fie confundat cu o alta tara. Iar macedonenii traiesc in continuare in FYROM…
    Pentru greci, pastrarea controlului asupra brandului Macedonia, inseamna un control asupra memoriei istorice, de unde se alimenteaza turismul, afacerile, etc…
    Brandul e fie pozitiv, fie negativ. Poate sa inspire incredere, fascinatie si in aceiasi masura repulsie sau batjocura… De exemplu: calitate “nemteasca”, republica “bananiera”, democratie “sud-americana”, sau infometat “ca un somalez”, hot “ca un tigan”….
    In cultura populara europeana exista o aversiune fata de tigani, la fel cum exista si o oarecare fascinatie… In final ambele se leaga de o perceptie exotica a acestei etnii.
    E usor de intuit ca intre rrom si Romania, “land of the rroma” conexiunea se va face rapid. De unde si perceptia sovina si rasista, larg raspandita, cum ca Romania este rezervorul de tigani care deverseaza mase de infractori colorati, in idilica si ingrijita lor Uniune .
    In plan economic pierderile sunt incalculabile. Nu poti sa faci afaceri acolo unde nu exista incredere… Iar in plan politic a fost si este usor sa fim luati in vizor de retorica sovina si rasista din ce in ce mai la moda la dragutii de europeni…
    Masele se raporteaza la celalalt prin stereotipuri. Iar prin termenul rrom, noi ne-am mai lipit un stereotip negativ pe frunta… ca fraierii.
    Trebuie sa fii un pic romantic sa nu iti dai seama de aspectele astea… Ce a castigat Romania din acceptarea termenului rrom? Nimic. In schimb a pierdut? Categoric da. Cum se comporta alte natii respectabile europene, cand e vorba de interesul national? Pai fara printzipuri si fara moral, altfel se simte la buzunar… Atunci de ce sa fim noi romanii mai fraieri si mai blanzi? Ne permitem? Eu zic ca nu…
    De le-ar fi zis sinti ar fi fost mai bine.

    2. In cativa ani termenul rrom va ajunge la fel de uzat, iar semantica va fi tot aia, de tigan, cu toate conotatiile ei peiorative… Asa ca prin introducerea noii denumiri polically correct, nu se va rezolva nimic, in afara de a inventa o noua forma fara fond si de a cauza si pagube aditionale de imagine Romaniei …

    3. Dau dreptate tuturor care spune ca tiganii sunt tratati cam nashpa in Romania, chiar pe scara larga. In realitate doar o minoritate vizibila si exotica in randul etniei tiganilor ne fura atentia si proiecteaza o imagine asupra tuturor…
    Pe de alta parte, in Europa, unde orice roman cinstit gaseste ceva de muncit, tiganii cersesc la scara … faptul ca nici acolo, unde societatea ofera conditii de munca si non-discriminare , tiganii nu se integreaza , face din problema lor una europeana.

    Ca de obicei comentariul nu a avut de aface cu continutul articolului :)

    Guitz!

    • zahar spune:

      Nu cred ca putem transpune totul in logica profitului. Sunt de acord ca schimbarea denumirii nu rezolva problemele integrarii. Dar:
      1. Nu a fost initiativa Romaniei. Chiar daca noi am dori sa le zicem, de exemplu “diavoli impielitati” si sa-i trecem ca atare in statistici, statele UE le vor spune in continuare Roma. Nu le putem spune Sinti, asa isi spun doar romii din Germania si putini de prin Danemarca sau Olanda. Romii din Centrul si Estul Europei isi spun romi, cei din Orientul Apropiat isi zic Dom, iar cei din Caucaz Lom. Hai sa le zicem “diavoli impielitati”… Care crezi ca va fi reactia Europei sovine si rasiste? Garantez ca una cat se poate de corecta politic (not that it’s anything wrong with that).
      2. Nu cred ca un “bun capitalist” rateaza o ocazie in afaceri doar pentru ca respectiva oportunitate e undeva prin “Land of Roma”. Un intreprinzator bun face afaceri si in Afganistan. Intr-un top 10 al motivelor care alunga investitorii chestia cu romii e probabil pe locul 12.
      3. Te cam contrazici: “[...] In cultura populara europeana exista o aversiune fata de tigani[...] perceptia sovina si rasista, larg raspandita [...]” iar apoi zici ca: “[...] tiganii cersesc la scara … faptul ca nici acolo, unde societatea ofera conditii de munca si non-discriminare , tiganii nu se integreaza”. Pai, ori ii discrimineaza, ori nu-i discrimineaza? Chiar crezi in imaginea asta “idilica” asupra Occidentului? And no discrimination too? Ever?
      Povestea (ne)integrarii romilor e prea lunga ca s-o expun aici… Ca sa muncesti trebuie sa ai o calificare, pentru asta e nevoie de acces la educatie etc, o comunitate exclusa sute de ani stie mai putin cu ce se mananca astea iar cu maturoaie, copai de lemn si caldari au cam dat-o in bara, ca sa nu mai zic de plimbatul ursului. Povestea e in aparenta intotdeauna simpla: saracii sunt lenesi, de-aia n-au, tiganii, chiar mai mult, sunt infractori de la natura… Hai s-o lasam mai moale cu generalizarile…
      Integrarea tine in mare masura de statutul simbolic al comunitatilor (cea care se integreaza, si cea care, chipurile, integreaza). Da un search pe dex online la cuvatul tigan, gandeste-te putin la semantica termenilor, apoi la intreaga “cultura” si simbolistica termenului “tigan”. Numele nu schimba fondul integrarii, dar mai schimba ceva din inegalitatea simbolica.
      4. Brandul Romaniei saracu’ de el… Sa fim seriosi! Si fara “tigani” s-ar descurca lamentabil…
      5. Formularea “Rromi” e o porcarie…

      • lucid spune:

        Statistica, bate-o vina! Daca facem proportzia pe etnii constatam ca in toate tzarile in care tziganii sunt o minoritate semnificativa – Bulgaria (aici multzi s-au musulmanizat si se dau la recensamant drept “turci” asa cum la noi se dau drept “romani”), Romania, Serbia(Kosovo included)&Bosnia, Ungaria, Slovacia – aceasta (proportzia etnica) este puternic rasturnata cand e vorba de infractori, a-sociali, cersetori, pomanagii la ajutoare sociale, fugitzi de la scoala, ne-utilizatori ai apei si sapunului – ce sa zic de pasta de dintzi. Oare de ce? Ia sa aud explicatziile sociologice political corecte.

        • zahar spune:

          Sa vad intai statistica! explicatiile sociologice n-au cum sa fie decat “corecte sociologic”. N-ai sa auzi sociologi vorbind de genetica si alte porcarii de genul la care faci referire… Dar vreau statisticile!!!

          • lucid spune:

            Du-te intr-o zi de “vorbitor” la penitenciarul Rahova – de la capul tramvaiului 32 iei maxi-taxiul 407 pentru cca 2 km – si vei vedea “statistica” pe viu.

  19. Dan C. spune:

    e ciudat ca acesta a fost unul din puţinele articole de pe criticatac ce a dus la comentarii precum cele ale stefanei, lucid sau Adrian Cosoreanu: “acesti tigani au fost alesi in functii incredibile pentru etnia lor,” “ne-utilizatori ai apei si sapunului – ce sa zic de pasta de dintzi.” alte lucruri:

    1) impresia că reutilizarea termenului de ţigan în limba română i-ar împiedica pe străini să ajungă la confuzii între “Romania” şi “Roma,” ca şi cum toţi străinii ar vorbi româneşte: termenul de Roma e folosit în Engleza, din câte ştiu, încă din a doua jumătate a secolului XIX, mi se pare destul de greu să-i convingi şi pe ei să renunţe la el
    2)impresia mai largă cum că opinia despre România e influenţată de o pură confuzie lingvistică (va imaginaţi ce probleme au cei din Roma din acest punct de vedere: nu numai confuzia cu rromii, dar şi cea cu românii???)
    3)impresia quasi-marxizantă (“stânga radicală”, cum s-a spus) cum că în mod necesar political correctness ar muta accentul de pe class politics pe identity politics (the retreat from class ); ca şi cum dacă atingi problema utilizării termenului “rrom” ai pune în umbră problemele sociale ce determină situaţia acestei minorităţi; într-un fel obscur şi viclean laşi problema condiţiei sociale la o parte, găsind drept cauză “problema identităţii.”
    mi se pare pur şi simplu foarte exagerat: vorbind de “rromi” şi nu de “ţigani” nu înseamnă că treci de la class politics la identity politics. nimeni nu spune că e doar o problemă de recunoaştere identitară (ar fi idiot să afirmi asta), nimeni nu cred că vrea să scape din vedere cauzele sociale ale acestei marginalizări. dar ca întotdeauna marginalizarea socială este legitimată printr-un anumit tip de discurs (în cazul acesta “ţigănia” ca naturalizare a unui construct social); a scapă de acest discurs (sau a încerca să scapi de el) nu presupune deloc considerarea categoriilor identitare [de "(auto)percepţie] ca fiind determinante. înseamnă pur şi simplu a lucra pe două fronturi, încercând în acelaşi timp să sapi la discursul legitimant ce însoţeşte o forma de inegalitate (una din multele). e doar o mică parte din (să speram) un proiect mai larg.
    4) mi se pare un lucru de bun-simţ ca, atunci când ştii că cineva poate fi jignit de cuvântul “ţigan,” să nu îl foloseşti. mai ales când ai o soluţie mai elegantă.

    • lucid spune:

      Mama ei de cultura!
      1. In italiana roman se spune RUMENO, nici o posibilitate de confuzie cu ROMANO – referitor la capitala Italiei
      2. In engleza si american-english se foloseste GYPSY. “Roma” e folosit doar in broken-english-ul oengistilor est-europeni care mananca si ei o paine neputand exercita o activitate utila societatzii.

      • zahar spune:

        In tarile in care engleza este limba oficiala, NUMELE OFICIAL AL GRUPULUI ETNIC ESTE “ROMA”. In marea Britanie, de prin anii ’70 s-a renuntat la numele care era in circulatie inca de prin anii 1880: “ROMANIES” (de la numele limbii, “Romani”). Gypsy este varianta informala. Uneori mai intalnesti Roma/Gypsies, dar tot mai rar. Mai informati-va oameni buni inainte de a scrie. Mama ei de cultura!

    • Conditia sociala se creaza,nu este un dat de la Dumnezeu.Cit au lucrat tiganii astia ca sa isi creeze o conditie sociala pe care le-au mutat-o unde au vrut,pervesri ca Iliescu si alti politicieni?Ce proiect crezi ca s-ar preta la o etnie care nu isi recunoaste valoarea si valorile,care se spuraestimeaza si crede ca este smechera,din motive pe care noi nu le acceptam.daca este o etnie si doreste imagine sa si-o faureasca,dar deocamdata ne-o faureste pe a noastra si nu a lor si asta este problema.

  20. Vincze Eniko spune:

    Dan, buna sinteza ta, care arata ca defapt nu e de mirare ca prin aceasta tema se starnesc atatea feluri de reactii/atitudini. Tendinta de a percepe “minoritatea roma” in termenii opozitiei binare “problema sociala” versus “problema culturala” nu functioneaza doar la nivelul perceptiilor cotidiene, fiind reprodusa de unele cercetari din domeniu, ci este cristalizata si in discursul public si politicile publice consacrate in Romania de dupa 1989. Si cum bine observi faptul ca marginalizarea sociala si clasificarea culturala se produc si se legitimeaza reciproc, iata inca doua observatii pe marginea acestuia: (1) revendicarea dreptului la auto-identificare ca rom este sustinuta printre altele prin dorinta de a rupe asocierea intre rom si statut social/saracie/tiganie (idee expusa si in articolul meu); (2) teama de “tiganizare” manipulata de politica de stat si folosita in vederea delimitarii de la categoria sociala etnicizata si nu doar simbolic, ci si prin practica de izgonire din “spatiul propriu” a fost discutata in articol meu in contextul europenizarii, acum doresc sa mai amintesc aici un context clujean de mare actualitate: segregarea rezidentiala a romilor prin actele administrative ale autoritatilor locale. Daca doriti sa aflati mai multe despre ce se intampla in Cluj in acest sens in zilele noastre,
    (1) participati va rog la dezbaterea publica organizata de CAtedra de Asistenta Sociala, Asociatia Amare Prhala si Fundatia Desire despre relocarea romilor si consecintele ei sociale, ce va avea loc in 17 ianuarie 2011, ora 16.00-19.30 in AMfiteatrul Facultatii de Sociologie şi Asistenţă Socială de la Universitatea Babes-Bolyai;
    (2) cititi Apelul pentru solidaritate si actiune impotriva planului primariei clujene “locuinte sociale” in Pata Rat, si daca sunteti de acord cu el, sprijiniti-ne demersul prin semnatura voastra; Apelul poate fi citit pe
    http://www.facebook.com/#!/notes/eniko-vincze/vino-alaturi-de-noi-daca-doresti-sa-semnezi-scrie-ne-pe-eni_personalyahoocom/193489253999835
    daca nu esti utilizator facebook, dar vrei sa primesti/semnezi Apelul, scrie-mi te rog pe eni_personal@yahoo.com

  21. porcu capitalist spune:

    Confuzia intre romi si romani este foarte frecventa. Am intalnit-o de foarte multe ori in strainatate, la fel cum am intalnit-o la straini ajunsi in Romania, care se mirau ca nu suntem atat de colorati, precum aparem pe strazile lor la cersit.
    Daca unii dintre cei ce se exprima pe criticatac se plimba mai ales prin nush ce sfere academice si intelectuale, unde exista un nivel minim de cultura general, ei aflati ca pentru masele de muritori de rand si adoratori ai culturii consumismului, confuzia asta e foarte frecventa.
    In plus, aceasta suprapunere simbolica e intarita cand mass-media arata infractori rromi de cetatenie romana. Deoarece e corect (mai ales politically) sa nu faca discriminari pe baza de etnie, acestia sunt raportati ca romani. De unde intarirea confuziei intre tigani si romani, in contextul utilizarii denumirii rom si a identificarii simbolice a Romaniei ca spatiu de origine a romilor.

    Argumentele privind folosirea termenului rom de prin nu stiu ce alte vremuri sunt teribil de superficiale. Nu mai inventati genealogii pentru termenul asta artificial… In cultura populara ei sunt preponderenti cunoscuti ca tigani, zingaro, gypsy, gitanos, cikan, Zigeuner, gitan, bohemiens… numai rom nu.
    Iar denumirea nu e neaparat purtatoare de conotatii negative . Pablo de Sarasate a scris Zigeunerweisen, recent, Shakira de exemplu a lansat hitul “I’m a Gipsy”, Gipsy Kings clameaza in alt cantec “Gitano Soy”…
    Exista si alte cazuri de etnii al caror nume a fost incarcat de conotatii negative, (de exemplu irlandezii in primele generatii de migratie in SUA erau asociati cu aceleasi pacate cu ale tiganilor) si au depasit aceasta faza… pana spre mijlocul sec 19 in US era o rusine sa afirmi ca esti irlandez… iar acum the irish pride e de-a dreptul un brand puternic

    Impunerea la nivel european a denumirii rrom este artificiala… de ce nu se standardizeaza denumirile si pentru alte natii? Ce se rezolva cu tabuizarea termenului tigan?
    Nimic! Se trage o cortina peste adevaratele probleme si discriminari ale acestor oameni, iar in numele corectitudinii politice ne facem ca rezolvam de o problema….
    Va dau vesti proaste: problemele nu se rezolva , din pix, cu denumiri administrative. In cultura populara tot denumirea de tigan va ramane, dincolo de orice solutii “originale” ale birocratilor, politicienilor si ONGistilor.
    Ca sa o spunem mai vulgar: cu mentalitatile nu prea ai cum sa te iei la tranta, cu masuri percepute de oameni de la bun inceput ca fiind artificiale. Doamna Vincze, care vad ca are o abordare mai antropologica, sigur s-a intalnit cu dilema asta.
    Pur si simplu exilarea unui termen din limba oficiala si vorbita e ridicola, nerealista si lipsita de pragmatism.
    Impunand o denumire artificiala”rom” nu faci decat sa legitimezi conotatiile peirative ale termenului tigan. Adica, daca trebuie folosim rom, atunci cand ne exprimam cuminte, inseamna ca avem liber de a folosi termenul tigan ca injuratura. Asta e perceptia si vom avea in continuare 2 discursuri, unul oficial in care ne facem ca suntem corecti si unul real, uzual in care vor ramane adanc inradacinate prejudectati. Asta e pur si simplu fatarnicie sociala.

    Solutia e sa ataci prejudecatile construite in jurul tiganilor, sa impui politici eficiente de non-discriminare, sa urmaresti politici realiste si mai ales eficiente de affirmative action (nu doar de forma) , sa aloci mai multe resurse catre educatie. Nu in ultimul rand sa ai curajul sa impui standarde de comportament public si sa combati fara rabat fenomene infractionale.

    @zahar: Un capitalist roman face mult mai greu afaceri acolo unde brandul negativ de tara ii pune piedici, mai ales in sectoare unde brandul e important. Daca te crezi asa capabil, ia fa un experiment si incearca sa vinzi un produs romanesc in EU, sa vezi cum te privesc oamenii… De exemplu incearca sa vinzi un sistem de securitate… :) … ma rog cu teoria e simplu, cu practica e mai complicat…
    Noi avem nevoie cu disperare de o noua perceptie a Romaniei si de scaparea de stereotipuri negative…denumirea rom este realmente una din pietrele atarnate de picioare…

    Tiganii care cersesc dincolo, nu au ajuns in situatia asta fiindca nimeni nu i-a angajat sau nu avrut sa ii angajeze… Toate semintiile pamantului ajung in Occidentul bogat, unii cu mai multa sau mai putina educatie, bunastare sau stigma de rasa (africani de exemplu)…. Doar tiganii cersesc in masa… Si asta nu are de a face cu conditia lor… stiai de exemplu ca inclusiv in America, exista in annumite politii metropolitane departamente dedicate criminalitatii etnice, cu precadere retelelor in jurul tiganilor?
    ONGistii trebuie sa recunoasca si responsabilitatea acestor oameni, nu doar statutul de eterna victima…

  22. zahar spune:

    Iti inteleg optica. Dar ar tebui sa ma consider vinovat ca nu am avut aceleasi experiente ca tine? In mediile in care m-am invartit, cele care dupa tine pacatuiesc prin gradul mai mare de cultura, confuzia asta care isterizeaza atata lume n-a fost niciodata o problema. E drept, m-am simtit prost ca sunt roman in aeroporturi, parcari, plaje, supermarketuri, dar nu din cauza “maselor” de cersetori tigani, ci mai degraba din cauza romanilor, a celor de acelasi “neam” cu mine. Nu am ajuns insa la acelasi grad de frustrare ca si tine (sau altii). E drept, nu incerc sa vand ‘sisteme de securitate’ in Occident, dar probabil daca n-as reusi s-o fac, n-as zice ca nu-mi iese din pricina tiganilor. Asa se vorbea si despre evrei acum vreo 80 de ani, totul incepe cu generalizari si cu frustrare. Poate de-aceea batalia asta in jurul unui nume nu e chiar un fleac. Cand vrei sa scapi de un grup etnic/religios/”rasial” trebuie musai sa-l dezumanizezi.
    Nimeni nu inventeaza ‘genealogii’ pentru un termen care nu este nici mai mult, nici mai putin artificial decat orice alt termen pe care o populatie il foloseste petru a se auto-defini. Fiecare grup etnic din Europa are probabil vreo denumire peiorativa in “cultura populara” a vecinilor. Ei si? In ce consta artificialitatea unui etnonim? Trebuie sa fie decis in urma unui referendum pentru a nu fi considerat artificial?
    Agitatia starnita de articol, mai ales argumentele celor care deplang utilizarea termenului rom si solicita schimbarea lui sunt in primul rand ridicole, dar poate si mai mult, de-a dreptul futile. Denumirea este consacrata, este folosita oficial in institutiile UE si in toate tarile membre. Sunt de acord ca “avem nevoie cu disperare de o noua perceptie a Romaniei si de scaparea de stereotipuri negative”. Poate ca tu faci ceva in acest sens. Dar cati dintre ROMANI o fac? Chiar e nevoie de tapi ispasitori pentru a ne legitima neajunsurile? De ce cred ca nu avem destula “corectitudine politica” ? Pentru ca mi-e frica de “bunele intentii” ale multora dintre conationalii mei… Sunt “bine intentionati”, stiu sa deplanga si sa se lamenteze dar arata cu degetul spre cine nu trebuie.

    • porcu capitalist spune:

      zahar draga, vina ta (eu i-as spune mai degraba greseala) nu e ca nu ai avut aceleasi experiente, ci ca nu esti dispus sa accepti ca viata reala nu are loc doar in saloane literare si cercuri academice… viata bate nu doar filmul, ci si teoria …iar in cercurile intelighentiei viata e mai degraba motiv de barfa si bloggareala decat de preocupare, actiune si curaj…
      marxistilor roz, asa cum spunea murdoc, le place teribil sa construiasca teorii sociale din turnuri de fildes…
      Frustrarea mea vine nu de la dificultatile concurentiale care reies din prejudecati ale parteneri de afaceri vis-a-vis de brandul de kko pe care il are romanica… nici nu ma simt rusinat ca sunt roman atunci cand calatoresc si nu plec capul jos..frustrarea mea vine din cauza ca niste oameni cu se pare multa cultura nu au si mai multa minte si pragmatism.
      Argumentele lor au de a face mai mult cu gargareala superficiala.
      Daca ai citit mai bine, atat eu cat si altii care au comentarii mai acide au deplans tocmai musamalizarea problemelor reale ale acestor oameni sub presul corectitudinii politice.
      Tot nu ati reusit sa raspunzi la problema dublului limbaj si a validarii termenului tigan ca injuratura .
      Va irositi energiile in corectitudine politica, in timp ce viata trece ca buldozerul peste toate constructiile simbolice artificiale si neroade.
      Spune tu, cu ce a ajutat impunerea denumirii rrom situatia tiganilor pusi in fata amprentarii in Italia sau expulzarii abuzive in Franta?
      Faptul de a pune la indoiala eficienta unor masuri si a unor politici mi se pare elementar intr-un sistem democratic. Argumentul cum ca daca termenul a fost preluat in UE atunci acolo e cimentat nu face decat sa ingroape in continuare probleme reale ale acestei etnii.
      Orice decizie poate fi schimbata.
      Iar daca aveti curajul trebuie sa lasati fandoseala de salon si corectitudinea politica si sa ziceti lucrurilor pe nume.

  23. O discutie cam plicticoasa. Daca unii tigani se simt jigniti de termenul acesta, el ar trebui evitat – e vorba de decenta. Confuzia rrom – roman nu m-a deranjat niciodata. Si fara asta, vecinii nostri ne confunda cu tiganii. Si ce daca? Nu am avut niciodata complexe de genul asta. E normal ca in documente oficiale sa se gaseasca o denumire fara conotatii negative. Evreilor nu le place sa li se spuna jidani, nu? si totusi, in vorbirea colocviala asa li se spune. Vorba tiganului/rromului
    Jek dilo kerel but dile…
    si
    Jelem, jelem lungone dromentza
    Malakilem baxtale romentza…

  24. murdoc spune:

    > Daca unii tigani se simt jigniti de termenul acesta, el ar trebui evitat – e vorba de decenta.

    seamana mai tare cu bagatu gunoiului sub covor. o problema sociala se rezolva – nu i se schimba numele. in politica procesele nu sunt neaparat liniare: o masura superficiala e, in general, mai daunatoare decat absenta oricarei masuri. traim intr-o epoca plina de burghezi mici-mici care se cred virtuosi si “implicati” pt ca vorbesc mult cu prietenii lor, folosind numai cuvintele aprobate, p-orma beau cuba libre si asculta etno shit gen mariza sau manuchao. marxismul roz e probabil mai daunator decat fascismul.

    > Evreilor nu le place sa li se spuna jidani, nu?

    desigur. tocmai din acest motiv li se spune “evrei” de secole. “jidani” a fost, in tot acest timp, peiorativ. e acelasi raport ca intre “tigan” si “cioara” [nu "rom" si "tigan"].

    de altfel comparatia cu evreii e foarte buna. arata cum acelasi termen ["evreu"] poate oscila de-a lungul istoriei – capatand pe rand conotatii neutre, peiorative, agresive, admirative etc – in functie de atitudinea celor care-l utilizeaza, si de atitudinea celor care sunt denumiti. “esenta” isi produce si reproduce permanent denominatia, nu invers.

    > Chiar e nevoie de tapi ispasitori pentru a ne legitima neajunsurile?

    nimeni nu legitimeaza nimic. romanii au, ca si tiganii, problemele lor [desi nu neaparat aceleasi]. mi s-ar parea la fel de stupida incercarea de-a reface imaginea romanilor in lume – schimbandu-le numele in vlahi sau whatever.

  25. Pingback: Ianuarie, luna “tiganeasca” « MaghiaRomania

  26. Attirom spune:

    In realitate se numesc MOGHYORRS dar Sorroms (jidanul- tigan-ungur) a tinut neaparat sa le dea numele romanilor in sperantza ca asa tribul sau pune mana pe Romania,visul lor de sute de ani

  27. Attirom spune:

    Pentru Murdoc. Mister in primul rand denumirile oricare ar fi ele sunt date pentru a indentifica lucrurile(obiecte,animale,institutii,natiuni,persoane………) intre ele. Este evident ca aceasta INVENTIE lingvistica aparuta peste noapte are ca tinta desprestigierea Romaniei pe ori ce cale inclusiv prin crearea unor confuzii de natura sa impiedice o viziune mai clara despre Romania,la fel ca filmele pe care le produc unii despre Romania dar in ele arata numai triburi tiganesti (noi care stim despre ce este vorba cunoastem diferenta dar cei neavizati…….)
    Deci Murdoc trebuie sa tii cont de faptul ca aceste schimbari de titulatura venita asa din senin si propusa de minoritatea din Spania care nu are nici o legatura cu aceasta denumire,mai mult de atat ei nici nu au auzit de aceasta denumire,ei isi spun KALE. Deci un proiect de lege europeana care ne afecteaza prin confuzie si care e o surpriza pentru faptul ca acum 18 ani a aparut ca un furuncul pe fata Europei.,ca afecteaza mai mult Roamnia,pentru ca a fost plasat aici.
    Lucratura aceasta este perpetuata de Sorros si de guvernul tarii care are fonduri de stat destinate pentru defaimarea Romaniei,si uite cum in felul acesta “jurnalisti” cum e Vincze se pun si scriu nonstop ce stiu ei mai bine impotriva Romaniei.
    Iar romanii chiar cred in chestiile astea cu drepturile si mai stiu eu ce…….. sa fim seriosi……… drepturi nu mai avem de mult,avem doar dreptul sa platim taxe.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>