Ferentari Party la Centrul National al Dansului

La initiativa scriitorului Adrian Schiop, Centrul National al Dansului Bucuresti gazduieste Bronx-ul nostru balcanic, in cadrul unei petreceri-concert sustinute de vedete ale cartierului Ferentari,

miercuri 22.12.2010, de la ora 21.00.

“E lovitura, e nebunie, / tot ce facem noi se cheama supersmecherie, / e nebunie fara masura, / tot ce facem noi se cheama superlovitura”, spune intr-o piesa Florin Minune.

Cine vrea sa fie la curent cu noile trenduri si cu ce se intampla pe scena contemporana a unui loc foarte viu si foarte special trebuie sa vina la acest party. Fiindca in Ferentari, cartierul aflat la doar doua statii de Unirii, scena muzicala arata cu totul altfel decat in restul orasului – aici rege nu e nici Busta Rhimes, nici 2Pac, ci ‘Salam si Adrian’, cum sunt alintati; avangarda muzicala inseamna Mihaita Piticu, iar underground Gicuta din Aparatori. Aici restaurantele sunt putine si goale, in timp ce strazile, vara, zumzaie de oameni si “combinatii” pana la 1 noaptea, de zici ca esti la Costinesti. Aici muzica nu se aude din restaurante, ci din apartamentul de vizavi, din mobilul vecinului de scaun de pe autobuzul 141 sau din casetofoanele masinilor lasate cu portiera deschisa langa magazinul alimentar unde lumea isi bea berea. O mai auzi live, din gurile baietilor care, dupa ce se satura de caterinca, o dau pe jam session; unul bate ritmul pe coapse, altul il scoate direct din gura si cel mai smecher isi face tovarasii sa rada improvizand versuri foarte contemporane pe cantece lautaresti foarte vechi. Si tot aici, ii poti asculta si vedea gratis pe oricare din regii muzicii rome, la nunti si la botezuri tinute in curti cu portile larg deschise sau in corturi amplasate direct in strada, in fata casei. O fi viata mai grea in cartierul asta decat in restul orasului, dar oamenii stiu sa se bucure de ea si vara isi intind paturile colorate direct pe trotuarul de asfalt din fata casei, romani si romi la un loc… Si, da, o fi avand Ferentariul mai multe probleme sociale decat alte cartiere, ca peste tot unde exista saracie – dar in materie de convietuire interetnica e S Klasse. Aici, in locul unde, asa cum se mandresc locuitorii sai, ‘se invata prima data smecheria’ a fost de mult cool ‘te janes jekh cira romani’, ‘s-o rupi pe tiganeste’.

Ei bine, cum orice petrecere cu fala se face cu mai multi cantareti, si bairamul nostru vine cu trei lautari – care, printre altele, se mai produc la ‘Zetarilor’, singurul bar cu program de club din cartier (unde club nu inseamna DJ si sintetizator, ci exclusiv live). Nascut si crescut la Piata Ferentari, Florin Armeanu e fanul dedicat al lui Dan Armeanca, ale carui casete, cand era pusti, le-a tocit ascultandu-le la un casetofon cumparat ‘din piata la Rahova’; la petreceri a inceput sa cante chiar mai repede, pe la 12 – 13 ani. La peste 50 de ani, Florica Banateanu rupe inima din noi cu vechi cantece de petrecere si melodii lautaresti, pe care le-a auzit prima data la crasmele muncitoresti din cartier; pe cateva dintre ele, inainte de ’89, a reusit sa se strecoare in emisiunile de folclor, atat de bine pazite, ale Televiziunii Romane. Mezinul grupului e Fane de la Clejani, fratele mai mic al lui Nicusor Manole din Mahala Rai Banda. El a venit sa cucereasca Bucurestiul acum patru ani, la 19 ani, cand s-a insurat cu o fata din cartier; chiar daca slabiciunea lui e ‘lautareasca veche’, s-a specializat ‘pe ce cer baietii si lumea: Sorinel, Salam, Copilul de Aur, d’astea noi’. In afara de evenimentele din cartier sau prin restaurantele bucurestene, baietii au mai cantat si ‘pentru fratii nostri din Austria, Spania si Italia’. Alaturi de ei, vor canta, la acordeon, Petrica Dinte si Marian Gostineanu. La clape, se va produce maestrul Cornel Bobea, cunoscut si ca organizator de orchestre.

Impreuna cu Adrian Schiop, scriitorul ardelean cu chirie in Ferentari, a organizat acest eveniment gazduit de CNDB.

Invitat special: Dan Draghici, legenda vie a cartierului, omul care a cantat de mic copil alaturi de lautarii de frunte ai genului.

Warm-up: Cristi de pe Salaj si Florin Spoitoru.

Intrare libera, bar in interior.

Parteneri – restaurant B&B (Serban Voda 163) si Reteaua Nationala a Tinerilor Romi.

Adrian Schiop
linkuri

dan draghici:

baietii de la zetarilor:

 

25 răspunsuri la Ferentari Party la Centrul National al Dansului

  1. nbsh spune:

    uite ca ne-am gasit si sponsorii miscarii lautaresti si mai putin muncitoresti. chiar fara numar.

  2. Ana P. spune:

    Mi se pare destul de trist faptul ca astfel de anunturi apar pe aceasta platforma.
    Intr-o societate in care fiecare doreste sa fie Altfel, iata ca apare si Adrian Schiop cu noua moda: aducerea romilor din ferentari catre centru pt a sarbatori alaturi de intelectualitatea romaneasca post-moderna, precum si alaturi de cele mai cool si open-minded personaje din oras. Asta pt ca daca faceau un party in Ferentari nu mai venea nici jumate din lumea misto care va veni la Centrul Dansului intr-o miercuri seara.
    Cu asa un start, in maxim un an se va instaura un nou trend al petrecerilor cu manele in locurile misto/fara prejudecati (in seara respectiva) din Bucuresti….si al intelectualitatii post-moderne care danseaza pe versurile lor. Asta imi aminteste de pseudo-anarhistul (autodeclarat anarhist) de Razvan Ion de la Pavilionul Unicredit care, in lupta lui anticapitalista, si-a facut galerie in banca (cum n-a mai vazut nici mama anarhistilor). Dar asta e trecut cu vederea, iar intelectualitatea de stanga merge acolo cu placere…la galeria homofobului si rasistului Razvaniaca. Care probabil va veni si el la petrecerea lui Schiop…pt ca stim sigur ca prietenii comuni i-au trimis deja invitatia.
    De ce homofob…ia sa ne uitam aici: http://www.ziare.com/unicredit/stiri-unicredit/marlanul-e-la-putere-concluzie-dupa-lansarea-cartii-destin-valah-video-772797 (incepand cu minutul 5.30 Razvan Ion va citi din cartea ultra rasista a lui Majuru…urmand sa ne spuna si el despre acei nespalati care il deranjau pe el cand era mic si civilizat).
    Cativa dintre initiatorii acestui blog, tocmai au participat acum cateva zile la o dezabatere in pavilionul xenofobului (autodeclarat anarhist). Oare nu stiati unde mergeti? Daca nu, acum stiti! Filmul de mai sus vorbeste de la sine, fiind doar unul dintre multele exemple….no comment.

    Iar Ferentary Party…care nici nu e in ferentari…este doar o noua gura de rahat pe care o inghititi si pe care o promovati pe acest site, de la care ne asteptam sa fie putin mai critic si mai ager in realizarea de conexiuni intre vorba si fapta…intre oameni, idei politice si atitudine politica. Cat despre romii din Ferentari…speram ca nu ii veti vizita si in cartierul lor data viitoare.
    Iar texte de genul – Dacă vrei să-i ajuţi pe cei oprimaţi, trebuie să te apropii măcar puţin de acea lume. Ascultă-le muzica, ca să înţelegi insecuritatea profundă a vieţii lor. – cad in derizoriu deja, cand ne gandim ca aceasta introducere nu are absolut nici in clin nici in maneca cu ideea petreceri, cu faptul ca romii saraci din Ferentari nu vor veni sa bea pana dimineata la petrecere lui Schiop si sa isi spuna suprarile. Ca sa nu mai vorbim despre superioritatea stereotipica ce se desprinde din aceasta replica – noi ne coboram pana la Centrul Dansului, iar reprezentantii celor oprimati vor veni sa ne vorbeasca. Asta e tare de tot. Penibil!!!

    • adrian schiop spune:

      apa p: in parte, aveti dreptate – dar de undeva trebuie inceput, nu? poate nu e cel mai bun fel de a incepe – dar poate ca intelectualii aia postmoderni or sa si faca curaj si or sa se duca si la zetarilor sa i asculte pe baieti si acolo o sa intre in vorba cu oamenii si o sa si schimbe parerea despre ferentari, o sa vada ca nu au de ce sa se teama, fiindca nimeni nu se ia de tine daca stai in banca ta – din contra, oamenii s curiosi, se baga n vorba, iti mai cer cate o tigara etc. m am intors beat pula noaptea in cartier si niciodata n am avut probleme, m am plimbat noaptea prin zabrauti, popa tunsu sau aleea livezilor, despre care se zice ca s cele mai periculoase, si niciodata nu s a legat nimeni de mine. ferentariul are parte de o imagine complet gresita. cei de aici zic ca in anii 90 intrai la costum si diplomat aici si ieseai la chiloti – nu stiu daca asa a fost, ce stiu sigur e ca acum nu e asa. s a schimbat si saracia in romania, nu mai e ce a fost. or, mi ar placea ca barul ala de la zetarilor sa devina un loc de asta mai de fitze stangiste, ‘un loc-cult’, gen – dar probabil imi fac vise.

      si as vrea ca la chefurile intelectualilor postmoderni sa se auda manele – doar ca asta nu se intampla, nu vii se pare? stanga asta urbana e de acord cu toate, minus manele si cocalari, acolo se rupe sistematic filmul:). dati mi exemplu de un club simandicos de centru al inteligentsiei sau de unul stangist care a inclus manele pe playlist. va spun eu cum e: muzica lautareasca (care i partial muzeu) e vazuta ca ‘autentica’, manelele (care s muzica gipsy vie, contemporana), mai bine nu.

      nici mie nu mi place razvan ion, mai ales de la scrisoarea asta deschisa
      http://www.hipmag.ro/2010/07/02/scrisoare-deschisa-catre-ministrul-culturii-pavilion-unicredit/
      care e o colectie de ineptii arogante de la un cap la altul.
      dar nu e ok ce faceti, fiindca il acuzati de chestii ascunzandu va dupa un nick. nu se face.

    • florin poenaru spune:

      @ana p. cred ca amestecati planurile si asta nu ajuta deloc discutiei. n-am inteles ce treaba are pavilion unicredit cu petrecerea lui schiop de la CNDB. e un fel de discreditare generala prin alaturare -strategia de succes a intelectualilor hegemonici post-89. altfel zis, nu duceti la capat, cu argumente, nici una dintre temele pe care le lansati. nu vreau sa intelegeti din asta ca nu rezonez cu interventia dumneavoastra. din contra, cred ca este foarte valida si foarte justa -numai ca e foarte neclara. las la o partea acum discutia despre pavilion, si o sa va intreb cate ceva despre petrecerea lui Schiop: nu inteleg de ce este rau o petrecere cu manele in centrul bucurestiului? apoi, de ce suprapuneti complet Ferentari cu tigani? e mai divers, nu vreti sa aflati cum? de ce e mai ok ca “stangistii” sa mearga in ferentari sa vada cum e acolo, dar cei din ferentari, domne fereste, n-au voie sa vina intr-o seara la o institutie publica a statului roman? cum ar veni, exista categorii de cetateni care au dreptul sa vina in “centru”, in timp ce altii sunt condamnati perpetuu la periferie? frumoasa logica. daca cineva sparge aceasta repartizare, hopa e stangist-hipster si mai stiu eu cum, si nu are decat intentii ascunse sau mediatice. In fine, inchei: nu vi se pare un gest cu adevarat radical sa aduci “cartierul” in centru, decat sa ceri oamenilor “de bine” sa mearga in cartier (in Ferentari) ca intr-un fel de safari urban, povestibil apoi prietenilor cool pentru exotismul si “pericolul” lui? Altfel, eu sper sa veniti la petrecere miercuri seara ca sa nu cred ca ceea ce v-a motivat critica este de fapt o tiganofobie atat de raspandita la noi. In plus, am putea discuta despre situatia de la pavilion (cu a carei critica facuta de dvs rezonez).

    • bartelby spune:

      Haoleu… Poate ca s-au apropiat de cei “oprimati”. Ia mai cerceteaza.
      Bine punctat: trebuie inceput undeva si amestecat oamenii. Segregarea asta imbecila ar trebui sa inceteze. Si nu va incepe nimic de la atitudini tembele de chibit gen ALS & “aristocratia” de provincie din RO care sta cu fundul pe divanul Dilemei. Si nici carcotasii de serviciu nu vor schimba ceva.

      • Radical chic roumain spune:

        Este cel putin surprinzatoare aparitia acestui anunt pe Critic Atac. Si mai surprinzatoare sunt reactiile de mai sus. Din partea unora e vorba ori de duplicitarism, ori de confuzie, ori de cine stie ce altceva. Mi se pare mai mult decat ironic, asta ca sa nu zic altceva, ca iarasi avem de-a face cu raspunsuri de genul „asta e ce spun si anti-comunistii.” E plictisitor de-a dreptul, atunci cand nu dovedeste ca „intelectualii,” auto-declarati drept misionari, propagandisti (nu-i nimic rau in asta, vine cu misionarismul, nu?), detinatori de „teorie,” etc. etc., reactioneaza cat se poate de visceral, fin, bineinteles, dar a-teoretic (sic). Cateodata am impresia ca se vrea doar sa se rescrie Ideologia Germana, mai periferic si in secolul 21 insa. Nasol, deci! Cool insa pentru cei care n-au timp, nu vor sau le este pur si simplu lene sa citeasca dar au totusi gusturi pentru asa ceva.
        Comparatia cu Pavilionul UC e buna pana la un punct. Violenta comentariului Anei P. E oarecum gratuita dar punctul e nevralgic. Hai sa vedem:
        - O deconstructie, in buna traditie a abuzului de „teorie”: http://www.criticatac.ro/2737/ras-lacrimi-si-priviri-coloniale/ in care totul apare ca ideologic. Citit in cheia celei mai dure critici a ideologiei, in care TOTUL este pentru si trebuie demistificat de intelectualul supra-dotat, cum ar putea fi altfel? Raspunsul din DV e la fel de standard. Absolut nimic deosebit aici, asta fara sa punem la indoiala inteligenta, munca depusa sau bunavointa autorilor. De ambele parti! „Dezbaterea” e plictisitoare si previzibila, MAI ALES din punct de vedere teoretic.
        - Un text care putea foarte bine sa fie scris acum 50 sau 150 de ani, si care a fost scris, de foarte multe ori chiar, acum 50 sau 150 de ani: http://www.criticatac.ro/3325/rezistenta-nu-e-de-ajuns-first-we-take-manhattan/ Problema centrala: relatiile de productie = sursa inegalitatilor, baza pe care se inalta suprastructura postcoloniala. Asta lasand la o parte eventualele incompatibilitati „teoretice.” Plictisitor si pe inutil. Bine scris, dar who cares?
        - Un text sincer despre intelectuali si practica: http://www.criticatac.ro/3474/%E2%80%9Canticapitalism%E2%80%9D-si-anticapitalism/ Atentie la referinte spre sfarsitul textului dar si la presupusul privilegiu de care beneficiaza intelectualli.
        Comparand cu:
        - Un text mizerabil, plin de minciuni si distorsionari din partea unui „jurnalist” cu ceva gir „intelectual”: http://www.romanialibera.ro/util/timp-liber/biblioteca-anarhistilor-195134.html
        - Aceasta invitatie la un altfel de cool: http://www.criticatac.ro/3493/ferentari-party-la-centrul-national-al-dansului/#comment-2562
        Nu inteleg, postcolonial chic vorbind, de ce ar putea subalternul sa vorbeasca tocmai daca il aducem in centru aici unde ne este noua bine ca sa ii fie si lui (sic iarasi, vezi mai jos comentariul de ALS, as pune aceeasi intrebarei si referitor la femei)?
        Tot postcolonial vorbind, e caraghios sa crezi ca e mai putin burghez sa „aduci Ferentariul in centru” decat sa faci „safari” in Ferentari. Si apropo, cine-s vanatorii astia de Ferentari? O fi vreo moda printre „intelectuali.” Sa nu fim atat de stupizi incat sa esentializam „Ferentariul” pe care il aducem mai aproape. Tema aducerii „salbaticului” in centru ca exponat e la fel de veche ca cea a periferializarii acestuia. Vin impreuna chiar, si sa nu ne amagim ca party-ul asta e mai mult decat o expozitie. O sa fie o gramada de „artisti” si „intelectuali,” fac pariu. Nimic rau in asta, dar sa fim scutiti macar de bazaconiile despre emancipare.
        E cel putin ciudat sa sponsorizezi un eveniment care oricat de bine intentionat ar fi e la fel de problematic ca alde viata de rahat adusa la Cannes. Ma bufneste rasul cand aud de potentialul emancipator al acestui eveniment. Chiar atat de naiva sa fie profunzimea „teoretica”?
        Postcolonial vorbind sper, pentru binele tuturor, pentru ultima oara, de ce poate subalternul din Ferentari, care oricum probabil nu e invitat la aceasta gala, sa vorbeasca? E un spatiu golit de ideologie cumva? Sau te pomenesti ca o punem de-un comunitas ad hoc? Minunat atunci!
        Marxist vorbind sper, pentru ultima oara in acest fel, ce facem atunci cu relatiile de productie, cu capitalismul si ideologia? Sau suspendam inegalitatile pentru un bairam de-o seara in singurul spatiu in care inegalitatile se suspenda, centrul?

        Ar fi bine ca „intelectualii de stanga” sa aiba in vedere propria pozitie de clasa. Greu, bineinteles, dar nici sa-ti legitimezi prin fel de fel de acrobatii teoretice pozitia pur burgheza, si pe alocuri mic-burgheza pentru altii, nu e tocmai in regula pentru cei auto-ridicati pe piedestalul „teoriei,” teorie care, fie vorba intre noi, nu ne-a dus niciodata mai departe de o elucubratie, doua, ex cathedra.

        • Clinci spune:

          Da, aveti dreptate. Evenimentul acesta este o “expozitie”, asa cum v-ati exprimat, un balci, o curiozitate la care se aduna “lumea buna” damboviteana, si care n-are nici cea mai mica legatura cu integrarea tiganilor in societatea… a cui?, a romanilor??? Whatever…
          Nivelul spectacular nu se compromite printr-o combinatie cu unul militant… Asadar, frumos eveniment, “lumea buna” se distreaza, se uita ca la urs, merg acasa si povestesc ca si cum ar fi fost intr-un “safari”… Nu-i nici o diferenta aici. Si discriminarea sau lupta impotriva ei nu are nimic de-a face…

      • als spune:

        ‘tembel’ esti tu, care nu esti in stare nici macar sa copiezi k lumea un nume celebru in lumea literara: (ti-am mai spus k) nu e ‘bartELby’, ci bartleby!
        huo, tu nu esti nici macar ‘aristocratie de provincie’, esti lumpenariat de birt de GARA de provincie! :)

    • als spune:

      mirific…
      ps as fi curios sa aflu cit de familiarizati si/sau toleranti sint manelistii din ferentari cu anumite orientari sexuale (marturisite de a. schiop in cartile sale & care-s moneda curenta in ‘lumea dansului’ :P )

      • adrian schiop spune:

        nimeni nu e perfect:). eu nu am curaj in ferentari sa spun ca mi plac (si) baietii – si nu ca as lua bataie, ci fiindca m ar discretita si oamenii ar incepe sa se fereasca de mine; asa s a intamplat la mine n sat de ex, cand am inceput sa mi bat gura cu treaba asta – homofobia mi se pare mai mare la tara decat in ferentari, daca e sa comparam; la tara NU exista homosexualitate, pur si simplu nu se pune problema ca exista asa ceva. in ferentari exista macar un fel de bisexualitate. stiu 2 tipi in ferentari kre o mai pun cu baietii. unul e singur si are curajul sa recunoasca ca o pune (si) cu baietii si face glume gay, iar tovarasii mai rad, se mai enerveaza – dar il lasa in pace; nu e inclus insa in nici o gasca, e prea freak ( sta cu maica sa desi nu mai e chiar tanar). e, cum se zice, ‘poponarul strazii’ si lumea l ia ca atare. altul, e casatorit, cu copii mari etc si are parte de respect – minus la treaba aia. omul e specialist in glume ambigue si caterinca si recunoaste ca in puscarie s a futut in cur, mai zice de unul altul ca l ar fute si baietii imi tot ziceau sa nu ma duc la el in casa ca o sa ma puna sa l fut, ca pe ei i a pacalit etc. deci e mai nuantata problema si da, e riscul sa ti o furi daca dai peste unul beat la care i se pune pata. deci discutia e mai complicata.

  3. nbsh spune:

    Tot hitler barosanu’ le “canta” mai bine: http://www.youtube.com/watch?v=uz-1uu1fbtA&feature=fvwk
    Pregatiti-va sa plangeti…de ras.

  4. andrei_insc spune:

    nu inteleg de ce se tot bat campii pe aici despre Ferentari, ca si cum Ferentari ar fi un fel de bastion al manelelor; cine umbla mult prin Bucuresti (si nu numai) stie ca manelele sint foarte populare in aproape toate cartierele si sint ascultate de foarte multi oameni care nu sint tigani iar in ce priveste Ferentari-ul, eu am fost de mai multe ori pe-acolo si am vorbit cu diversi oameni de-acolo si nu mi s-a parut nimic special, e un cartier ca oricare altul (poate cu mai multa saracie decat altele, e adevarat).
    Recunosc ca pe mine manelele ma lasa complet rece dar nu sint neaparat “impotriva” lor, cred ca sint o forma de divertisment ca oricare alta, presupun ca exista manele “bune” si manele “proaste”. E adevarat ca exista destui oameni care “au alergie” la manele, dar asta cred ca e o forma de intoleranta valabila si pt alte genuri (bunicii mei “au alergie” la muzica rock, rockerii “au alergie” la hip-hop etc.) Nu vad totusi ce e asa de “radical” in a aduce o forma de divertisment (banala si stereotipa in general, cum sint toate formele de divertisment) intr-un loc ce ar trebui sa fie dedicat experimentului si cautarii de noi forme artistice. Cred ca e o forma de psudo-radicalism pe care a descris-o bine “stingistul” Bourdieu in mai multe din cartile sale.

    • portocala organica spune:

      adevarat, citind comentariile, ies mai degraba in evidenta dihotomiile astea facile, periferie vs centru, ei vs noi, de parca n-ar avea nici o treaba una cu alta, de parca vechiul centru istoric din buricul targului n-ar fi si mahala cu manele. nu e o cultura exotica, de salbatici, e un gen muzical neaos ca oricare altul, tot de-ai nostri sunt, cine e interesat de asa ceva sa vina, cine nu, nu.

    • nbsh spune:

      daca ai incerca sa auzi despre ce e vorba intr-o manea n-ai mai ramane indiferent. “lautarii” si manelistii isi incep piesele live cu sintagma: si acum, pentru toti consumatorii, pentru barosani si femeile lor de cinci stele, sa le facem dusmanilor in ciuda, sa curga beutura, sa zboare banii(din buzunarele voastre, fraierilor) si alte reclame netelevizate. Iar noi trebuie sa privim de la “inaltimea” intelectului de intelectual si sa ne amuzam si sa-i alintam ca pe niste autisti, pentru ca si ei e oameni. Nu zice nimeni ca trebuie interzis un stil muzical, dar un trend nociv pentru o natie intreaga ar trebui macar bruiat daca nu cenzurat.
      Ipocrizia nu salveaza romania, doar o pastreaza un spital de schizo!

      • andrei_insc spune:

        @nbsh: aveti dreptate in ce priveste o parte a manelelor si a “manelistilor”, dar pt multi altii manelele sint doar o forma de divertisment, ei nu iau “in serios” chestiile alea cu “barosanii” si “sa zboare banii” etc. ; multe melodii sint doar niste cintece “de viata grea”, “de dragoste”, “de inima rea” etc. Cel putin eu asta am observat. Nu stiu daca exista niste studii sociologice mai serioase, de acolo am putea afla mai multe

      • als spune:

        hihi
        sincer, ma asteptam sa sara un stingist care sa ‘infiereze’ lyrics-urile manelelor ;)
        si uite-asa sari din pagina si ditamai dilema ‘underground’: romul manelist ‘tbuie aparat’ k minoritar (k da bine la corectitudinea politik ‘patrimoniu’ de stinga), dar pd alta parte cum putem tolera, tovarashi, felul cum cinta manelistu ‘binefacerile’ capitalizmului salbatic?! ce exemplu dam?
        asadar: sa-l ‘centralizam’, din ferentari, pt k e rom, sau sa-l marginalizam, ‘la centru’, pt k e manelist/salbatic capitalist? grea dilema :P

        • nbsh spune:

          n-ai inteles nic. treci la loc si fa-ti temele.
          Ai sarit imediat cu rasismul (tactica imprumutata de la social-democrati) ca sa desfiintezi un punct de vedere care n-are nici o legatura cu rasismul.
          Daca tu ai probleme de intelegere a conceptului de manelist, e problema ta. Dar eu nu confund manelistul cu tiganul (rom e o denumire artificiala – daca tiganul ar fi incercat sa se autodenumeasca “franc” ar fi luat-o rau pe cocoasa).
          Pe mine chiar manelismul romanilor ma deranjeaza, pentru ca devine majoritar deci va trebui sa ma adaptez. Am plecat de rromanica la munca in Italia si fugind de manelistii de aici am dat peste altii acolo. Rezultat: am revenit cu picioarele pe pamant si m-am intors spasit la rromanica sa rezist aici. Dar aici ce sa vad? Stangistii in loc sa lupte impotriva consumerismului manelist, dimpotriva, il incurajeaza sub pretextul ca e minoritar? Ma indoiesc ca asta e stanga. E doar dreapta homosexuala manelista deghizata ca sa moara dusmanu stangist de ciuda ;)

        • andrei_insc spune:

          nu cred ca e vorba de “rasism” si “capitalism” in ce priveste manelele ci de un fenomen social si de “cultura de masa” pe care eu ma straduiesc sa-l inteleg (ceea ce nu inseamna neaparat ca-l aprob si nici nu vreau sa-l justific); cat despre faptul ca cei care le canta sint “minoritari”, nu mi se pare relevant, pt ca cei care le asculta sint -cred- o majoritate in Ro (ceea ce nu inseamna ca “ar trebui sa acceptam vointa majoritatii” -asta cred ca ar fi un dezastru, mai ales in chestiuni culturale- ci doar ca e un fenomen pe care n-ar fi rau daca am incerca sa-l intelegem); iar cu acest “party” am explicat mai sus -intr-un alt comentariu- de ce nu sint de acord, mi se pare o timpenie ideea ca manelele ar fi “discriminate”, dimpotriva, cred ca sint prea intens promovate

  5. als spune:

    cei care PRODUC muzik numita ‘manele’ (interpretii, deci) sint 99% tigani, deci – dspr ce vbim aici?!
    ps nu ma intereseaza sensul metaforic al termenului de ‘manelist’, ci doar cel propriu!

    • nbsh spune:

      Poate aia de care ai auzit, dar din inaltimile intelectuale n-o sa cunosti viata cu adevarat. Ei bine, iti aduc la cunostinta ca sant si multi romani de la tara care au copiat succesurile manelistilor tigani si au creat manele si le canta ca si cum ar fi tigani. Deci e o greseala sa le spui tigani daca ei nu sant. Nu pot sa dau un procent, dar cu siguranta mai putin de 90% sant tigani. Iar consumatorii de manele sant mai mult romani decat tigani. Si manelismul cu “sa moara dusmanu de ciuda” suna a capra vecinului transformata in brand de tara…

  6. als spune:

    ‘succesurile’?! LOL

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>