Jocurile foamei: de ce unii mănîncă din gunoaie şi alţii nu?

Motto: “Şi în via ta să nu culegi strugurii rămaşi, nici boabele ce cad în via ta să nu le aduni; lasă-le pe acestea săracului şi străinului, că Eu sunt Domnul Dumnezeul tău.” Levitic 19:20
____

Am citit un reportaj-denunţ al unei “jurnaliste”. „Jurnalista”, cetăţean de categoria superioară, în loc să empatizeze cu nişte amărîţi de angajaţi pe salariu minim îi denunţă: vezi doamne, oamenii care fac curăţenie la mall, în loc să arunce resturile de mîncare le “sustrag”. Scurt denunţ“ practicile angajaţilor KGC Facility Services din Băneasa Shopping City care în loc să arunce deşeurile/resturile de mâncare în tomberon, le sustrag pentru a le consuma sau pentru a le duce acasă familiei sau animalelor”.
Sper că să nu-şi piardă joburile.

Haideţi cinic fără morală. Să citim cifre:

Salarii şi consum pe mîncare

• Să vedem cum este stratificată salarial România: 44% dintre angajaţii români au venituri sub 1.000 de lei net pe lună; 70% dintre salariaţii din România câştigă sub 1.700 de lei lună şi doar 5% iau peste 4.000 de lei net pe lună.

• Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică 42% din totalul cheltuielilor unei gospodării din ţara noastră se duc pe alimente. (2015 nu s-a schimbat mult)

• Veniturile totale într-o gospodărie au ajuns, în cel de-al doilea trimestru din an, la aproape 2500 de lei, adică puţin peste 900 de lei de persoană. Din aceşti bani, 42% se dau pe alimente, adică în jur de 400 de lei pe lună. (2015 nu s-a schimbat mult)

• La nivel european, situaţia este însă cu totul alta. Un polonez alocă pentru mâncare circa 92 de euro, adică 22% din venitul lunar de 380 de euro. Britanicii sunt şi mai norocoşi. Plătesc pentru mâncare 140 de euro pe lună, în timp ce salariul minim este 1.200 de euro. Şi la francezi doar 13% din venitul lunar este cheltuit pe alimente. (2015 nu s-a schimbat mult)

• În Romania 52,2 % dintre copii prezentă risc de sărăcie sau excluziune socială. Studiu alarmant UNICEF: 8% dintre minorii din România trăiesc într-o sărăcie lucie.

• în România opt minori dintr-o sută trăiesc la nivelul de „sărăcie severă“, cu mai puţin de 15 lei pe zi, potrivit UNICEF, care a mai identificat, ca probleme ale copiilor şi adolescenţilor, excluziunea socială şi cele din domeniul educaţiei, al sănătăţii şi al ocupării forţei de muncă. Din totalul minorilor care dispun de mai puţin de 15 lei pe zi, 35% aparţin etniei rrome, au mai precizat reprezentanţii UNICEF.

• Nu primesc hrană suficientă şi adecvată – 1 din 8 copii merge uneori sau întotdeauna la culcare flămînd, în creştere cu 2% faţă de 2012. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flamanzi s-a dublat la 4% faţa de 2012;

Masă şi venit: copil, elev, student, parlamentar

• Copil de grădiniţă

Un copil de grădiniţă plăteşte 13 lei/ zi. Copilul are o alocaţie de 84 RON pe lună.
Masa: un lapte dimineaţa cu un biscuit. La prînz o ciorbă, un felul 2 şi ceva dulce .

• Elev

Un meniu complet în cantinele școlare bucureștene costă de la 10 la 20 lei. Elevul are o alocaţie de 84 RON pe lună. În Bucureşti mai sînt burse între 200-400 RON.

• Student

Un meniu complet în cantinele studenţeşti bucureștene costă de la 12 la 20 RON (se poate şi mai mult). Studentul poate avea o bursă între 300 şi 500 RON (poate între timp s-au mai mărit)

• Cantina socială

Aici e mai complicat pentru că e foarte birocratizat şi restricţionat. Presa nu ne dă informaţii. Pe nimeni nu interesează.
Dau exemplul Cantinei Sociale a Municipiului Sibiu. “Capacitatea cantinei este de 200 de locuri, însă, totalul de persoane care pot mânca aici este stabilit, în funcție de bugetul alocat. Cifrele se pot schimba la orice rectificare de buget, operațiune făcută trimestrial. În ceea ce privește alocația de hrană, aceasta a ajuns la 12 lei de asistat. Cei care mănâncă aici sunt trimiși de la Primăria Sibiu, prin Serviciul de Asistență Socială, pe bază de tabel. Aici vin: familii cu mulți copii, familii sau persoane beneficiare de ajutor social, persoane fără un loc de muncă sau alte venituri. Pot beneficia de cantină și pensionarii cu venituri. Însă ei plătesc lunar, 30% din venit, însă fără a depăși valoarea mesei pe zi”.

• Un parlamentar

Cât plătesc aleșii pe mâncare în restaurantul din Casa Poporului:
– pui cu mazare: 4.69 lei
– pulpă de porc cu sos picant: 6.17 lei
– antricot de vită la tavă: 8.68 lei
– chiftele marinate: 4.32 lei
– limbă cu măsline: 6.71 lei
– ciolan afumat: 3.48 lei
-cabanos la grătar: 3.22 lei
– mâncare de mazăre: 2.84 lei
– mâncare de spanac: 1.77 lei

Practic, un parlamentar plăteşte pentru un prânz pînă în 10 lei: mai puţin decît un copil de creşă, grădiniţă, elev sau student.

Veniturile parlamentarului român:
Indemnizaţie: 5.401 – 15.825 de lei
Transport: 1.400 de lei pe lună
Cazare: 4.000 de lei
Suma forfetară: aproximativ 10.000 de lei.

Concluzie

Fără concluzii. Ce pot spune din experienţa directă e că numărul celor care caută în gunoaie şi mănîncă din ce rămîne de la cei 5-10% e în creştere. Datele puţine pe care le avem ne arată că sărăcia loveşte dur în pături sociale tot mari. Adică cu cît eşti mai sus, mai aproape de cele 5% salarial, plăteşti mai puţin pe mîncare şi eşti afectat mai puţin. Ruptura e tot mai mare şi e tot mai greu să înţelegi pe cei din stratul salarial de 45 %. Da: Jocurile foamei. Ce urnează? Criminalizarea acestora: cine mănîncă din tomberon e pasibil cu amendă sau cu muncă în folosul societăţii. Deocamdată.

PS: Le dau o idee: gunoiul e privat, deci e furt daca te atingi… auuu

 
  • Vladimir Andrei

    Foarte bun articolul!