Şi totuşi, cu ce au greşit tinerii din ziua de azi?

Marin FlorianTemă: 18-35: Generația inutilă

Europa este extrem de preocupată de problematica şomajului în rândul tinerilor. Această chestiune devine din ce în ce mai presantă în condiţiile în care sistemele de pensii caută soluţii disperate de supravieţuire. Ce face România pentru a rezolva această problemă? Ei bine, mai nimic, deoarece şomajul tinerilor capătă cote alarmante şi în România. Cine ar trebuie să facă ceva în acest sens?
Păi, să începem cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstinice, care gestionează aproximativ 4,8 miliarde de euro din POSDRU 2007 – 2013. Ar fi bine cel puţin pentru economie dacă s-ar cheltui resursele financiare europene pentru diminuarea şomajului în rândul tinerilor, deoarece banii ar intra implicit în consum, însă gradul de absorbţie este în acest moment pe POSDRU de aproximativ 15%. Nu în ultimul rând, cu titlu de exemplu, la mijlocul anului 2012 numai 3410 tineri au participat la programe integrate finalizate cu diplome recunoscute pe piaţa muncii. Oare a cui este vina pentru această situaţie? Cu siguranţă nu a tinerilor.
Ministerul Educaţiei impune un sistem rigid, extrem de birocratic şi total rupt de realităţile pieţii muncii, iar universităţile, mizând pe autonomia universitară, au devenit un fel de stat în stat. 1 miliard de euro au fost alocaţi pentru sistemul educaţional, însă gradul de absorbţie mai sus menţionat relevă totul.
Continuăm cu Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret: deşi gestionează resurse publice care ar trebui să vizeze tineri, această instituţie publică s-a transformat în administrator de case de cultură ale studenţilor şi, în mare, afacerist într-ale imobiliarelor, date fiind ultimele scandaluri care zguduie această instituţie.
Şi totuşi, ce vină au tinerii? Se afirmă extrem de des că sunt generaţii pierdute, că nu au valori, că sunt leneşi, că nu sunt capabili să muncească. Cred că ar trebui să ne gândim că tinerii din România sunt beneficiari ai unor sisteme realizate de persoane care nu au legătură directă cu ei, de persoane care se pot regăsi printre cei care afirmă că tinerii sunt o generaţie pierdută. Oare tinerii trebuie să gândească un sistem educaţional care să le faciliteze accesul pe piaţa muncii sau tinerii trebuie să realizeze programe şi strategii ca să-şi asigure ulterior viitorul? Ei bine nu, acestea vin odată cu sistemele, cu programul politic, cu agenda publică. Din păcate, problematica tineretului nu s-a regăsit rostită de oficiali ai Guvernului şi, în afară de evenimente propagandistice aducătoare de imagine, nu s-a realizat mare lucru.
De 2 ani de zile comentăm situaţia tinerilor care nu au luat examenul de bacalaureat. Deşi se cunoaşte îndeaproape situaţia, nu a existat nici până în momentul de faţă un program de măsuri active care să vizeze asistarea acestor tineri. Preferăm să transferăm către bugetele de şomaj, în loc să utilizăm resursele europene pentru astfel de programe. Există nenumărate recomandări ale Parlamentului European cu privire la utilizarea Fondului Social European pentru rezolvarea problematicii tinerilor. Aceasta s-a regăsit pe agenda fiecărei şedinţe a Consiliului European din ianuarie 2012, însă, în afară de veşnicele dispute pe scaunul pe care România îl ocupă în cadrul acestui consiliu, nu am identificat nimic în legătură cu problematica tinerilor.
Într-o cercetare realizată în luna decembrie pe un eşantion de aproximativ 1210 persoane, 84% au afirmat că au avut o slujbă în afara ţării, iar 95% au fost plecaţi peste hotare la studii. Sunt ei vinovaţi că îşi doresc să înveţe şi că îşi doresc o viaţă mai bună? Au fost realizate oare studii care să identifice costurile pe care şomajul în rândul tinerilor le produce pentru bugetul de stat? Sunt multe întrebări şi prea puţine organizaţii care activează în mediul de tineret capabile să răspundă la ele.

 

Temele SocialAtac sînt sprijinite de Fundaţia Friedrich Ebert România
Opiniile exprimate de autori nu reprezintă cu necesitate poziţia FES
 

38 răspunsuri la Şi totuşi, cu ce au greşit tinerii din ziua de azi?

  1. Pingback: Temă: 18-35: Generația inutilă | Critic Atac

  2. Dan Vladimir spune:

    Somajul este o situatie pe care un sistem deja ineficient incearca sa o faca invizibila prin neglijare. Somerii tineri sunt de fapt nu cei care lucreaza si sunt dati afara, ci cei care nu lucreaza deloc din pricina putinelor locuri de munca. De aceea tinerii nu sunt someri, ci in cautare de job, in proba pentru un job, lucreaza la negru sau au un contract temporar. Este vorba de o generatie pe care cei maturi nu o recunosc ca atare, o generatie careia i se refuza dreptul de a fi somera.

  3. silviu lungu spune:

    @Marin Florian
    Puteti pune un link catre cercetarea pe care o pomeniti?
    “Într-o cercetare realizată în luna decembrie pe un eşantion de aproximativ 1210 persoane, 84% au afirmat că au avut o slujbă în afara ţării, iar 95% au fost plecaţi peste hotare la studii”

    Multumesc

  4. Marin Florian spune:

    Cercetarea se regaseste pe pagina anst ului . Ei au realizat cercetarea – barometrul care vizeaza tinerii! Acolo veti gasi cercetarea

    • kinn spune:

      Putin simt critic e necesar, totusi. 95% din tineri au fost plecati in strainatate pentru studii??? E absurd. In primul rand nu cred ca sunt 95% din tineri la studii, daramite sa fi studiat in strainatate. Aici e o greseala, probabil a ANST, dar si a dvs ca preluati cifre fara un gram de reflectie asupra lor. La fel si cu procentul de 84% din tineri care au avut o slujba temporara in afara tarii. Hai sa fim seriosi.

      • serban spune:

        Toata cercetarea este o harababura. In primul rand se vorbeste de barometrul de opinie publica pentru tineret dar in metodologie esantionul este descris ca fiind 18+. Eu prin esantion reprezentativ 18+ inteleg un esantion care descrie populatia adulta neinstitutionalizata a Romaniei, dar in fine… Apoi la intrebarea cu pricina, cel mai probabil procentele de da/nu sunt inversate (asa are totusi sens – 14% au lucrat in strainatate pentru un timp si 3% au studiat in strainatate). Dar si asa rezultatele sunt viciate, cata vreme orizontul de timp la respectiva intrebare nu este clar definit – ca inseamna in ultimii ani, doi ani, cinci, zece? Fiecare intelege ce vrea… Dar cel mai grav mi se pare ceea ce sesizati dvs – usurinta cu care cifre care nu au nici un sens sunt preluate, comentate si interpretate fara nici cea mai mica urma de simt critic. Si asta pe criticatac :)

    • ascsa spune:

      studiu facut de IRES? pffuuuu

  5. Ghita Bizonu' spune:

    Ce au gresit?
    Ca s-au nascut la momentu nepotrivit. In 1950 -70 erau locuri de munca …
    In 1941 ar fi fost incorporati si trimis la zalhanaua de onoare … idem 1914.
    Azi e “globalizare”

  6. vicuslusorum spune:

    Poate ar fi cazul ca printr-un exemplu personal sa intelegem tragicomedia generatiilor care nu au implinit inca 30 de ani in Romania. Sa intelegem, zic eu, mecanismele sociale de promovare a tinerele generatii pe “piata fortei de munca”.

    Cu riscul de a fi catalogat drept imbecil, lipsit de ambitie, mediocru, un tanar prost care a “ramas” in loc “sa plece la timp”, am sa pun pe tapet cazul meu personal, din care voi extrage numele, CNP-ul, persoanele de contact, doar pentru ca sunt pe un site cu multi cititori si nu vreau sa imi periclitez pozitia si-asa nesigura, atat a mea, cat si a altora.

    Sunt absolvent a doua facultati, ambele in zona stiintele sociale si a “umanioarelor” (sunt atatia ca mine, cu doua licente, nimic deosebit). Am ales prost cand am terminat liceul. Nu m-am visam nici contopist, nici corporatist, nici nimic in zona asta. Nu ma visam nimic clar de fapt, ca, de altfel, cei mai multi tineri care au absolvit liceul in ultimii zece ani. Povestea cu “vreau sa devin politist, coafeza, medic, pompier” inca din clasele primare nu are legatura cu ce “optezi” la 18 ani. Nici macar la 22-23, cand se presupune ca ai “absolvit” si te lovesti de limitele pietei libere. Doar parintii sunt cei mai in masura sa iti dea un sfat in cariera, daca nu iti pot pune o “pila” in vederea carierei. Sunt produsul intelectual al unui colegiu national de top din Bucuresti (o spun strict defensiv, sa ne intelegem) si nu am copiat la bacalaureat. Dupa cum nici nu m-am omorat cu invatatura, cum nu au facut nici cei mai multi colegi de-ai mei, desigur. M-au interesat doar notele, iarasi, ca pe cei mai multi si ma scaldam altfel in mediocritate. Sistemul imi permitea, eu il foloseam (sau invers?).

    In timpul facultatii, dupa primul an, fiind bugetat, ma gandeam: ia sa mai fac o facultate, si-asa am vazut cum stau lucrurile la cea de stat unde eram (adica situatia generala era intre prost si mediocru la nivel de calitate a actului academic), la examene nu intampinasem probleme, urma sa ma duc intr-un stagiu Erasmus prin Italia, ce mai?, de ce nu sa nu-mi sporesc sansele de a gasi un job bun pe piata dupa ce termin ambele facultati? (Recunoasteti mentalitatea?). Asa ca ma inscriu la alta facultate, de data asta cu multa literatura in ea, unde, conform legii, “e pe bani neica daca la prima iti plateste statul” (argumentul conform caruia universitatile private sunt proaste fiindca iti “cumperi” diploma – o schema de gandire care demasca in primul rand coruptia universitarilor – ar functiona doar daca cele de stat nu ar percepe taxe grase de la studentii lor, o practica de baza in decenul 2003-2013: sau ambele sisteme, public-privat, sunt ingemanate intr-un mare sistem pe care nu vrem sa il recunoastem ca pe monolitul sinistru care este?).

    De unde sa stiu ca urma sa traiesc o dubla prostire in fata acum 4-5 ani? In anul al treilea (ultimul an in sistem Bologna) am inceput sa lucrez la o firma obscura de PR. Imi placea, dar contractul de munca se lasa asteptat: mi se promisese un interval de 2 luni pana ce voi fi angajat. Cand au trecut 4 luni, am vorbit cu “sefa” (o individa care lucrase candva pe un post de conducere in Vodafone, acum devenita mic antreprenor), care mi-a spus ca e “an de criza”, “esti la inceput, trebuie sa mai inveti”, ba chiar “colegii tai nu comenteaza, tu de ce esti gica-contra?”. Era clar: ii placea sa lucram 8-9-10 ore pe zi, cei 4 cati eram, la negru pentru o perioada indefinita. Si toate acestea se intamplau intr-un birou cochet de pe bulevardul Nicolae Balcescu, unde chiria nu era deloc mica. Noi, “angajatii”, eram parte din “costuri”, iar salarile (putin peste minimul pe economie) tuturor la un loc nu depaseau pretul lunar al locatiei. Atunci am simtit ca este ceva putred in Romania capitalista. Cei care produc profitul ilicit (antreprenorul din povestea mea se lasa taxat rar de statul roman, poate doar in calitate de persoana fizica) sunt mai prost cotati pe piata decat locul inchiriat unde se face profitul. Sa nu deviem totusi in stangisme.
    Atunci m-am hotarat sa plec. Avem diplomele. Le tineam la piept ca un pioner de pe vremuri florile doamnei tovarase invatatoare. Aveam deja 23 de ani. Ma simtea batran pentru cata experienta de munca ar fi trebuit sa am in CV in acel moment (unii prieteni incepusera sa lucreze de la 20 de ani, in conditiile in care se presupune ca mergeau la facultate – nu prea mergeau, desigur: si-acum cand ii aud pe unii profesori universitari care se plang de studentii prost pregatiti si dezinteresati, ar trebui ca cineva sa le aduca aminte acestor negustori de diplome ca studentimea e la part-time job sau chiar full-time in timp ce ei sunt la curs).
    Si acum, lipsit de mijloace imediate, comit un salt mor(t)al, o greseala de om supus pe care piata il expulseaza in plin neant. Eu, fiul nimanui (cu “relatii”). Ma duc si dau examen in sistemul de invatamant preuniversitar. Da, devin bugetar, pe spinarea sectorului “privat”, de unde tocmai ma autoexilasem. Devin profesor in urma unui examen ridicol, in care 2/3 din subiecte ar putea fi rezolvate perfect de un absolvent de liceu inteligent si serios (dvs. v-ati lasa copilul sa fie educat de un profesor licentiat ale carui cunostinte de specialitate verificate prin examen national nu depasesc nivelul unui absolvent foarte bun de liceu teoretic?). Din pacate, treimea ramasa din examen tinea de zona predilecta a tuturor birocratilor care au maxim cativa ani de experienta la catedra din ministerul educatiei: pedagogia, metodica si psihopedagogie, toate trei tratate intr-un limbaj de lemn ca cel din documentele uzuale ale Uniunii Europene. Am ingerat cat am putut mai bine (cu migrene implicite) bizarele exprimari “pedagogice” si le-am reprodus cat mai bine in foaia de examen. Habar nu am cine corecteaza productiile profesorilor cand dau examen si dupa ce grila (totul este imbacsit de termeni vagi in grilele existente), dar cantitatea de subiectivism si samavolnicie nu poate fi decat apreciabila, judecand dupa cerintele dubioase si intentionat ambigue ale subiectelor propriu-zise.
    In fine, am luat undeva intre 7 si 8. Eram “titularizabil”, pozitia “pe viata” la care ravnesc multi profesori din Romania care nu au apucat perioada pre-1989 si nici mirabilul an 1990, cand intrai in sistem “titular” sau te puteai transfera de la o scoala la alta fara examen. Trebuie amintit un lucru: examenul de titularizare este in Romania, in ciuda apele puturoase in care se scalda la nivel epistemic, cel mai serios examen pe care il dau profesorii in tara noastra – miza sa o depaseste pe cea a definitivatului si a gradelor ulterioare. Notele sunt intentionat mici. Pe langa prostia profesorilor care iau sub 5, putem adauga felul corupt in care se administreaza intrarile si iesirile din sistemul public. Tinerii de varsta mea ajung profesori mai presus de toate in functie de numarul de posturi scoase la concurs. Cati profesori ies la pensie si cati profesori parasesc sistemul sunt datele cu care un tanar profesor se confrunta dur la examenul de titularizare. Cine raporteaza aceste date? Scolile gimnaziale, liceele etc. Dar se raporteaza corect? Nu am vazut nici un articol in presa, nici o dezbatere publica despre faptul ca in primavara fiecarui an apare o lista de posturi valabile in sistemul de invatamant, lista care “pierde” din posturi pana in iulie-august, cand se da examenul si au loc sedintele publice. Posturile continua sa existe, dar sunt pastrate pentru pensionarii prieteni cu conducerea scolilor, liceelor etc. sau pentru rudele celor din inspectorate si se dau la o ultima sesiune din luna septembrie. Ce vreau sa spun este ca tinerii care vor sa devina profesori nu au nici o sansa daca aceste posturi sunt “pastrate” pentru pilele directorilor si ale inspectorilor din Romania. Am sa va dau un exemplu rizibil: o colega ia nota 9,45 la examenul de titularizare. O asemenea nota spune doar ca omul respectiv a invatat, a “tocit”, nu neaparat ca este un profesor bun, dar efortul nu poate fi pus in discutie. In acel moment in municipiul Bucuresti erau doar 4 posturi titularizabile la materia ei. Cateva sutimi mai putin te arunca in randul “suplinitorilor”, prezentati la televizor ca pe un fel de substitut de profesor, ca pe un pseduprofesor, desi nota tampita il plaseaza intr-o zona roz pentru publicul care judeca dupa asa ceva. Colega de care am amintit ajunge profesoara titulara in cartierul Ferentari, fiindca doar acolo se mai gasea un post de titular. Ea a optat pentru o scoala ca aceea nu din pasiune fata de “educabili” (copiii Dvs.!), ci pentru a se transfera ca titular (deci, fara examen) in anul urmator la o scoala mai buna (care nu isi scoate posturile la concurs!). Spuneti-i romanului rasist de pe strada ca esti profesor in Ferentari: trebuie sa fii un idiot ca sa predai la o “scoala de tigani”. Trist este ca aceiasi impresie o au si cei din minister, dar si marea tagma a profesorilor titulari, peste jumatate dintre ei nefiind obligati sa dea un examen de titularizare in viata lor. La fel gandesc si corporatistii. “Ce cauti ma in cartierul ala de tigani borati?” – chestie pe care am auzit-o din partea unor oameni cu studii postuniversitare. Scolile bune si colegiile nationale scot rar spre deloc posturi la concurs – poate franturi de catedre (care intra la “completari de catedra”). Posturile “calde” nu se raporteaza la minister sau la inspectorat.
    Din fericire, eu am “nimerit” pe langa piata Alba Iulia, deci “select”. Eram “suplinitor”, deci un semiprofesor dupa parerea celor din sistem. Nota nu ma califica ca titular prin cartierele rau-famate ale Bucurestiului, singurele locuri unde directiunea nu are nici un interes sa “tina” posturile blocate ilegal pentru doamna x si y. Suplinitor, barbat, profesor, debutant: 835 de RON pe luna. Cu ore suplimentare, sporul de diriginte ajungi la 1000 de lei. Daca doar atat puteam, tanar din asta care nu se “tine de treaba”, membru al “generatiei Pro”, astia care “nu au facut scoala ca pe vremea noastra” ca sa citez cliseele colegilor mei cu privire la o intreaga generatie sub 30 de ani. Si acestea veneau din partea unei bresle in care 75-80% din profesori au peste 45 de ani: pentru cine nu stie, cancelarile romanesti sunt de fapt gerontocratii feminine. Tinerii nu vor sa vina in sistem decat din nevoie (cazul meu), asa ca sistemul este la firul ierbii o afacere intre oameni aflati spre finalul carierei. In orice scoala se repeta cu variatii mai mici sau mai mari (in general mici) acelasi fenomen: o minoritate ridicola de tineri sub 35 de ani (din randul careia, 10% sunt profesori la gimnaziu si liceu, restul fiind invatatoare), o majoritate zdrobitoare de pensionabili, pensionari si oameni care isi numara in pauza anii pana la pensie. Daca invatamanul romanesc produce “tampiti”, cum spunea presedintele tarii, atunci cei care ii “pastoresc” pe tampiti sunt exact colegii sai de generatie, cei care, desi au facut scoala “serioasa” din comunism, sunt responsabilii dezastrului din educatia romaneasca post-comunista. Nu discutam pregatirea lor academica sau ultimul examen serios pe care l-au dat: ne-am pierde in ceturile istoriei. Subiectele de dialog in cancelaria romaneasca (iarasi, pentru cine nu stie) oscileaza intre retete culinare, telenova turceasca de aseara, “copiii” lor care sunt de varsta mea, salariul mic, dureri de sold, reumatisme si, daca nu ati ghicit, mult visata “pensie”. Ca profesor tanar te simti ca intr-un azil in scoala romaneasca. Salariul este subiectul cel mai dureros: dupa 30 de ani de cariera, un profesor cu gradul I, cu vechime, sporuri (inclusiv de iradiere de la antena de telefonie de pe scoala), gradatie de merit, ore la seral (pe care nu le face) se afla pe statul de plata undeva intre 2000 si 2500 de RON. Acestea sunt cazuri exceptionale, media fiind undeva la 1600-1700 de lei pentru “venerabili”. Acesta este “pretul” a 18 de ore de munca pe saptamana. Frustrarea, cretinismul, conformismul si o proasta intelege a eticii muncii (profesorii se cred de regula utili si importanti social fiindca dau note, duc elevii la circ si participa la concursuri scolare ridicole) ii blocheaza pe cei cu voce contestatara de la a-si exprima opinia. Cei mai importanti oameni din scoala sunt directorii (cei care “invart” lucrurile, mereu afiliati politic primariei), unii profesori titulari, cu rol de conducere in sindicatul scolii, din Consiliul de Administratie (unde se hotaraste soarta suplinitorilor care iau continuitate, unde se blocheaza posturile care nu sunt scoase la concurs etc.) si administratorul scolii. Restul sunt flotanti, mana de lucru ieftina intr-un sistem din ce in ce mai golit de importanta educationala.
    De ce se trag sfori pentru salarii atat de mici? Nu stiu. De ce doamnele inspectoare, cu catedra blocata pe la un colegiu national, au genti Louis Vuitton si conduc SUV-uri Volvo desi veniturile mici nu le permit nici un concediu decent in Bulgaria? Stiu: dumnealor sunt sotiile unor oameni din politica romanesca, sotii de ofiteri sub acoperire, sotii de prosperi oameni de afaceri dar fara afaceri vizibile pentru orice prost ca mine.
    Intre timp, nici titular nu am ajuns, am schimbat cateva scoli si mi-am gasit altceva de munca. Fragranta cancelariei, parfumul de batran al sistemului romanesc mi-au ramas impregnate in nari. Povestea mea, a unui tanar care mai are cativa ani pana la 30 de ani, este una din altele. Chiar si tendentioasa, ea cuprinde un miez tare, consacrat de sistemul osificat in inutilitate si orbire sociala. Observati ca nu m-am legat de elevi si de pregatirea lor precara. Nu am discutat metode, imbunatiri, posibile remedii. Pentru acestea ii avem pe cei din minister si sirul lor de consilieri. Eu am descris functionarea defectuoasa a sistemului preuniversitar in municipiul Bucuresti dintr-o perspectiva sociologica. Cati isi asuma sa spuna adevarurile legate de asa ceva?

    • Rammstein spune:

      @vicu…
      frumos si corect descris…Tragic, e ca e asa!
      “si totuşi, cu ce au greşit tinerii din ziua de azi?” nu ei au gresit,aia dinainte,culmea e ca nici nu recunosc(ca i-au nascut in comunism(!),ca au creat comunismul,etc)!!Si mai tragic ca nu este “iesire”…

    • casandra spune:

      Felicitari pentru sinceritate. Situatia este teribila. si, ma tem, neluata in seama de decidentii sistemului. Ei respira in atmosfera rarefiata a marilor teme si interese. Reforma…reforma…reforma…
      Cele relatate de dumneavoastra ar putea deveni relevante si s-ar transforma intr-un instrument de decizie doar daca si la noi s-ar obisnui sa se examineze portretul statistic al ocupatiilor. In Franta, la fiecare cativa ani se elaboreaza un raport imens care curpinde “portretul ocupatiilor/meseriilor”. Se afla totul despre categorii profesionale: cadre didactice, medici, juristi, muncitori calificati, moase comunel, s.a.m.d. Se stie care este piramida varstelro in respectiva ocupatie, ventiturile salariale si salariul median, nivelul de educatie si specializare, profilul angajatorului, gradul de ocupare, mobilitate, etc.
      Se examineaza si evolutiile pe perioade mai mungi d etimp pentru a detecta tendintele. La noi, inca nu am reusit sa convingem nici decidentii, nici angajatorii, nici angajatii de utilitatea furnizarii datelor. O confunda cu “birocratia”.
      http://travail-emploi.gouv.fr/etudes-recherches-statistiques-de,76/etudes-et-recherches,77/publications-dares,98/syntheses,2212/2012-02-les-portraits-statistiques,15616.html
      Ignoranta ne va pierde, ma tem.
      Comentariul dumneavoastra ofera o frantura de “portret” al ocupatiei de cadru didactic. Sper sa mai citesc aici comentarii ale altor persoane cu experiente recente in cancelariile scolilor romanesti.

    • Ghita Bizonu' spune:

      Daca mai ai cativa ani pana la 30 de unde stii atunci cum tinea “un pioner de pe vremuri florile doamnei tovarase invatatoare”? Nu de alta dar am fost pionier si preferatul invatoarei mele (tanara si draguta!) dar nu prea i-am tinut la piept florile si nu prea ma incercau cine stie ce emotii (ma rog poa pe la 16 ani as fi fost ceva mai emotionat..am zis draguta!!) Presupui prea multe!
      Inca ceva : daca cei din generatia de sub 30 ar stii mai bine tabla inmultirii (a aritmetica) s-a r auzi mai putin despre “ehe noi invatam!”.
      Si nu prea inteleg ieremiada cu “Ca profesor tanar te simti ca intr-un azil in scoala romaneasca.” . Un individ multiscolit ar trebui sa stie ca “sistemul” si-a “facut plinul” de profesori in vremurile “de aur ale decreteilor” cenaed emae veeaeutee chiare feoaerete multi de scolarizat. Azi .. cu o natalitate reedusa drastic si cu 2 milioane de bajeniti (si mai exact “decreteii” adica cei aflatai la varsta “reproductiei”) .. mai nasol. Oricum discutiile intre colgei sunt cam aceleasi .. oamenii vorbesc despre cestiile importante (sanatate, copii, bani) nu despre filozofeala (viciul becherilor fara obligatii si fara spaima zilei de maine). [si am avut in anii 80 “placerea” sa am 3 colege cu copii sub doi ani … cercetatoare stiintifice , teleptuale a 2a generatie , iar subectu cel mai important al dimnetii era .. “scaunul” copilului. Dimnieata de dimineata!!! La cafea. A da tipele aveau pana in 30 de ani]

      In rest stiu ca “sistemu” este nashpa rau. Am si eu 2 cunoscute care sunt profesoare si desi au cam 56-57 ani critica exact ca si tine inspectoratu, “aranjamentele” diverse samd.
      De fapt tot sistemu economic si social din Romania e “pă nasoale” de ani de zile. In epoca pe buna dreptate numita Zodia Tzapului s-au pus bazele “reformei prin lichidare” si cu concursul inconstient al belferimii literare si didactice. Aetunci rau anunturi de angajare cu specificatia “femei pana in 35, barbtati pana in 40” .. azi in mod normal nici tinerii nu prea mai au loc. Si sa iti zic ceva : cestia asta cu tinerimea vs batranii nu tine. E so solutie ptr agueteatie nu o rezolvare.
      Un rest ce sa zic ? Vorbim brasoave filozoficesti in timp ce dracu e cat casa.. Uite ca un par d’egzaemeplu ma mir ca in 15 ani eu sunt printre putinii care se carpina dupa ceafa “ bine bine da ce facem cu tinerii? Ce sanse are un june sa isi gaseeasca un hogeag ca sa isi intemieze o famelie, adica sa faca copii ?! A da. Daca ar fi avut sanse plecau ceva mai putini si erau mai multi elevi care aveau nevoie de mai multi profesori .
      A da. Uitasem. Cand zic de cestia cu sansele tinerilor de a avea o casa (propretate sau inchiriere) cat de cat decenta nu am nici cel mai mic interes personal.

    • vissurix spune:

      @vicuslusorum
      ai furat aplauzele cu exemplul tau personal. In linii mari e corect si trist tot ce spui, poate cu exceptia observatiei ca universitarii negustori de diplome uita ca studentii lucreaza part-time. Poate si ei lucreaza part-time si asta le afecteaza puterea de concentrare . Totusi, pornind de la diversele indicii cronologice, am decis ca esti prea tanar ca sa ai dreptate…

    • puck spune:

      Cancelariile*, salariile*. Dacă tot am luat examenele.

    • Gheorghita Zbaganu spune:

      Dragă locuitor al satului jucătorilor
      Impresionant textul tău, de unde de vede frustrarea şi dezamăgirea celui care speră că dacă ai carte ai şi parte. Spui multe adevăruri dureroase, pe care eu mi le explic aşa: pe vremea socialismului, copiii dotaţi visau să facă ştiinţă, să creeze ceva. Acum, ei vor să facă bani.
      În ce mă priveşte, ca un negustor de diplome ce mă aflu, m-am simţit atacat de fragmentul acesta
      “si-acum cand ii aud pe unii profesori universitari care se plang de studentii prost pregatiti si dezinteresati, ar trebui ca cineva sa le aduca aminte acestor negustori de diplome ca studentimea e la part-time job sau chiar full-time in timp ce ei sunt la curs).”
      Eu nu am nici o vină pentru sistemul Bologna, 3+2+3. Am fost mereu contra lui din motive de tradiţie. Vreau să îţi spun aşa
      1. Cel puţin la matematică, masterul este obligatoriu dacă vrei să predai la liceu. Mai este obligatoriu dacă vrei să te înscrii la doctorat.
      2. Unii studenţii de la masterat au deja slujbe.
      3. Masterul nu este la ff, ci este la zi
      4. Dacă dau note mari tuturor, îi defavorizez pe aceia care chiar vor să înveţe. Mai mult, se duce buhul că la Unibuc nu se face carte şi că se dau diplome pe de-a moaca
      5. Dacă dau note pe merit, cu barem şi toate cele, cei care au slujbe part time nu pot lua examenul.
      Tu ce ai face în locul meu?
      Euam încercat mai multe variante. Varianta finală ţi-o spun după ce îmi răspunzi.

      • rammstein spune:

        dati 5 celor care din lipsa de timp nu pot…,8-9-10 celor care merita(si cu timp, si fara…),nu dati nici macar 5 celor care nu merita/nu vor!

  7. vicuslusorum spune:

    Chestia cu invatatoarea am zis-o la misto. Am inceput clasa intai in toamna anului 1993. E adevarat ca nu am cum sa stiu, dar aceleasi invatatoare dragute care se lansau in cantecele cu Ceasca in rolul principal sunt babele ponosite de azi care predau “educatie europeana” si alte porcarii la clasa a treia. Am zis.

  8. silviu lungu spune:

    @vicuslusorum
    Interesanta povestea dumneavoastra. Din pacate va priviti fostii colegi cu superioritate si lipsa de compasiune. Va rog, repetati-mi si mie fiindca nu am inteles din text: De ce considerati oamenii de peste 45 de ani ca fiind niste fiinte inferioare, cu care este injositor sa imparti un loc de munca?

    (Nu am peste 45 de ani, nu sunt profesor, asta ca sa nu credeti ca am luat-o personal)

  9. vicuslusorum spune:

    @ghita bizonu’: si inca ceva, un aspect ilogic al comentariului dvs. Daca sunt multi decretei care au umplut sistemul (dar gresiti: decretul 770 din 1966 implica oameni relativi tineri, in jur de 45 de ani azi si chiar mai jos, in timp ce sistemul este sufocat de 50 plus 5-6-7-8-9-10-12 ani ca varsta, nu de 45 minus) tot la fel ei ar trebuie sa iasa la pensie in valuri mari. Atunci de ce nu sunt posturi suficiente in sistem? Fiindca dispar prin micsorarea efectivelor de elevi? Atunci de ce atatia pensionari in invatamant? De ce atatea posturi blocate si pile? In mod normal ar trebui sa existe mai multe posturi valabile decat numarul de candidati, nascuti recent, in epoca avorturilor legale. Iesirile bat va numar intrarile, macar demografic. Dar se intampla exact pe dos. Un tanar nascut in 1990 este deja la varsta angajarii. Un mos nascut intre 1950-1955 ar trebuie sa se gandeasca sa lase loc si celor care vin din urma, asa de prosti si putini cati sunt. Dar nivelul de trai ii tine pe mizeria aia de salariu intr-un sistem pe care il paraziteaza de decenii intregi.

  10. vicuslusorum spune:

    @silviu lung: nu am spus niciodata ca ma dezgusta oameni de peste 50 de ani ca si colegi. Am cunoscut oameni formidabili trecuti de aceasta varsta si ei sunt de o mie de ori mai interesati decat majoritatea semidoctilor de varsta mea. Dar intre un batran prost, redus intelectual, blocat in clisee din epoca de aur si un tanar prost, obsedat de gadgeturi, dornic sa se schimbe dupa cele mai proaste mode, ii prefer logic pe ultimii. Atat si nimic mai mult.

    • silviu lungu spune:

      Pai numai faptul ca aduceti in discutie varsta colegilor ca argument pentru un sistem de invatamant varza, e de ajuns. Dar faceti mai mult decat atat:
      “Ca profesor tanar te simti ca intr-un azil”-insinuati ca locul batranilor e la azil.
      “parfumul de batran al sistemului romanesc”-batran in sensul bun, nu????
      mai sunt exemple insa puteti sa recititi singur textul.

    • a.b. spune:

      ai dreptul sa te legi doar de cei care au depasit varsta de pensionare.

  11. vicuslusorum spune:

    @ghita bizonu’: si m-am lasati-ma cu exemplul gretos al cercetatoarei din anii ’80. Cand astazi un tanar asculta manele, injura pe strada, mananca seminte, se gandeste la gagici si ultima shaorma, saliveaza prin malluri, profesorii bosorogi de care zic se enerveaza, fac pe nebunii. Ii si vezi: “Dar vai, unde a ajuns lumea si societatea romaneasca!! Cata degradare”. Cand ei stau in schimb in cancelarie si discuta despre ce-au citit in Click si ce mai face Capatos la TV, tinereii trebuie sa taca din gura. Sunt oameni cu zecile de mii care se intituleaza profesorii cu vechime si grade care nu citesc o carte pe deceniu. Nici macar un roman de Sandra Brown. Si merg spre pensie, ei sunt aia care pretind ca au facut “scoala adevarata”. Niste ipocriti inculti care se leaga de altii fara pretentii si nazuri intelectuale. Aici vad eu o problema.

    • Gheorghita Zbaganu spune:

      Ai ce ai cu boşorogii. Acum vreo 10 ani l-am întrebat pe nepotul meu, atunci student la medicină, azi medic (are deja 1400 RON!!) cu cine face biologia şi mi-a zis: aa, cu un boşorog de vreo 50 de ani. După aia am pufnit în rîs amîndoi: mi-a zis-o chiar în ziua cînd eu împlineam 50 de ani-

  12. Vicuslusorum spune:

    @silviu lung. Cred ca mutati discutia pe o panta a conflictelor intre generatii. Eu nu am vrut asta, dar am sugerat-o. Da, in cancelarie esti printre fosile, printre niste batrani urati. Pe hol e tineretea. Nimeni nu poate contesta o banala realitate: avem un sistem de invatamant imbatranit. Si cu indivizi prosti si corupti. Aici e buba.

  13. Ghita Bizonu' spune:

    Vicuslusorum

    Cam slaba capacitatea se sinteza poa si de intelegere…
    Pre pcte :
    1)Da, in cancelarie esti printre fosile, printre niste batrani urati. Pe hol e tineretea. Ai MARE GRIJA cu tineretea aia – daca ii esti prof si tineretea aia incantaorare are sub 18 ani …puscaria te manaca chiar daca ea da scris ca vrea!!! (Sireacu Andi Herescu .. ieseau putsoaicele si de la ora sa il vaza !! Da el … zambea si atat!!) Si este normal ca in cancelarie sunt mai batrani- daca nu ai aflat scoala consta in transferul informatiilor culturale de la cei care le au la cei care nu le au…
    2) si m-am lasati-ma cu exemplul gretos al cercetatoarei din anii ’80 In 80 erau tinere si 2 dintre ele “mortale”. Si absolvente ce calculatoare.. Nu era chiar la indemana oricui.(nu e vorba despre mine) Si normal ca tinerii se gandesc la gagici. Sa iti zic un “secret” si bosorogii!! Insa te asigur ca colegii tai mai btarani au citit ceva mai mult “de buna voie” . Iar cestia cu ““Dar vai, unde a ajuns lumea” aceiasi de la greci si ostrogoti. Maturizeaza-te!! Oricum daca nu ai “norocu” sa mori tanar vei fi surprins ce iute ajungi “bosorog” …
    3)si inca ceva, un aspect ilogic al comentariului dvs. Daca sunt multi decretei care au umplut sistemul (dar gresiti: decretul 770 din 1966 implica oameni relativi tineri, in jur de 45 de ani azi si chiar mai jos, in timp ce sistemul este sufocat de 50 plus 5-6-7-8-9-10-12 ani ca varsta, nu de 45 minus) tot la fel ei ar trebuie sa iasa la pensie in valuri mari Pai mai vezi junior la ce e buna aritmetica? Pai un prof intrat in sistem in anul 1975 are azi 61 de ani. Insa varsta de pensionare s-a marit la 67 de ani. Ce vrei sa faca ? Daca vei fi titularizat vei sta in sisitem cel putin pana la varsta de 67 daca nu cumva 70 de ani
    Plus ceva legat de logica : eu ziceam de fapt ca in anii 1973-77 am avut un “varf” al copiilor ce trebuiau scolarizati. Deci o cerere masiva de profesori. A mai fost o cerestere a numarului de enaeseeteri prin 80-82 .. Dupa 90 numarul de copii a scazut INSA ai numarul de profesori titularizati. Nu preea mai este loc ptr “intrari” . Caci numarul de elevi determina numarul de profesori si nu invers!!! Si unu care avea 35 de ani (si 10 vechime) cand ai intrat tu in scoala (1993) are azi 55 de ani. Varsta de pensionare este de 60 ani ptr femei si 67 ptr barbati.
    4) Chestia cu invatatoarea am zis-o la misto. Pai da era plin de mistocari ca tine si in degeneratia mea. Numa mistoul era de ei .. Unii s-au facut profesori… asa ca tine!
    5) babele ponosite de azi care predau “educatie europeana” si alte porcarii la clasa a treia predau porcarii ca asa este programa. Facuta de “destepti” cu multe fumuri … asa ca tine!!

    Per total tu – ca si altii – credeti ca problema sunt “mosii” nascuti in 55 care au aopucat sa isi cumpere un apartament. Fraierii perfecti … care nu observa ca se joaca cu carti masluite!! Asa ca sustii ca Un tanar nascut in 1990 este deja la varsta angajarii. Un mos nascut intre 1950-1955 ar trebuie sa se gandeasca sa lase loc si celor care vin din urma, asa de prosti si putini cati sunt. Dar nivelul de trai ii tine pe mizeria aia de salariu intr-un sistem pe care il paraziteaza de decenii intregi. Hm… parziteaza.. deci profesorii care te-au pregatit parazitau sistemul. Atunci nu cumva si tu parazitezi sistemul?!

  14. vicuslusorum spune:

    @Ghita Bizonu’: stiu ca sunteti o prezenta constanta pe criticatac. Va citesc mereu si nu vreau sa ma leg de ce si cum scrieti. Imi sunteti simpatic. Inteleg si treaba cu condescendenta si aerul de batran intelept care ia apararea unor ramoliti (nu stiu daca va dati seama, dar nu cred ca aveti profiul intelectual pe care il critic eu: in sistemul de invatamant sunt multi “anti-Ghita Bizonu’”). Nu pricep care e treaba cu sfaturile antipedofilie pe care mi le dati: nu am facut nici cea mai mica referinta inspre latura erotica a tineretii (dvs. asa ati inteles-o, ma rog, va priveste). Intamplarea (sau coincidenta) face ca pe raposatul domn Herescu sa-l cunosc personal: mi-a fost candva profesor. Spre batranete nu se mai uita nici o pustoaica la el: era doar o masca funerara din ce fusese pe vremea cand juca prin “Dacii”. Alcoolul si vulgaritatea il faceau greu suportabil pentru multi. Iar treaba cu “e normal” ca profesorii sa fie in varsta este ca si cum m-ar lua peste picior un pusti retardat: repet, vi se pare sanatos ca generatii intregi sa fie expuse la priceperea si “prospetimea” intelectuala a unor profesori trecuti, in majoritatea lor, de 50 de ani? Nu se poate o distributie mai echitabila pe sectoare de varsta, distributie reglata de la centru? Vorbim totusi de oameni care au absolvit universitati dubioase dupa anul 2000 doar fiindca erau invatatoare oneste si modeste ca pregatire inainte de 1989. Acum sunt “profesori in invamantul primar” – uite cum o absolventa de liceu pedagogic in comunism si invatatoare multi ani dupa ajunge psiholog cu diploma de la Hyperion si Spiru Haret in ultimii 10 ani. Pentru norma, pentru vechime, pentru salarizare, pentru tara. Vorbim de profesori care au inchis cartea pentru totdeauna in vara cand au absolvit facultatea si au primit post in Republica Socialista Romania. In afara de teatrul absurd al inspectilor scolare, oamenii astia nu au mai dat un examen serios de decenii intregi. Ce e asa greu de inteles aici? Luati apararea unor nulitati si ma luati de sus pe mine. Programa aia aberanta nu o fac pustii si juniori ca mine, ci ramoliti din degeneratia dvs., nici europeni, nici comunisti, doar oportunisti ingusti la minte.

    Domnule, treaba cu decreteii e penibila: cei mai multi profesori care domina ca numar sistemul romanesc sunt nascuti cu ani buni inainte de decretul din 1966. Tocmai profesorii care sunt biologic rezultatul ingineriei sociale ceausiste sunt un pic mai multi procentual prin sistem ca cei de varsta mea. Nu facem aritmetica aici: unde sunt profesorii nascuti dupa 1966 in sistem? Eu nu-i vad decat pe cei nascuti cu ani inainte de 1966. Dar nu asta conteaza in definitiv: stagnarea, ineficienta unei bresle care nu accepta schimbarea ar trebuie sa ne sperie. Chiar credeti ca un om de 63 de ani poate sa tina pasul cu o clasa de 25 de elevi nascuti dupa 1998? Vi se pare normal ca acel profesor accepta cu placare situatia? De cate ori i-am vazut plangandu-se de oboseala prin cancelarii, blestemandu-si pensia mica pe care o mai peticesc cu statul la scoala ca profesori, cand ei insisi recunosc ca fizic si psihic nu mai fac fata? Eu nu cred ca dumitale suferi un pic cu capul daca nu observi penibilul si grozavia situatiei acestui sistem. Oricat de idioate ar fi degeneratiile nascute cu putin inainte si dupa 1989, generatiile de dinainte nu sunt cu nimic mai prejos.

    Si nu, nu voi recunoaste nici un merit profesorilor mei: nu vreau sa imi aduc aminte de zecile de portofolii cu plagiate de pe net, sutele de probleme la matematica pe care profesorii nu aveau timp sa le corecteze, de orele plictisitoare si anoste in care se vanau totusi note. Vreau sa ii retin pe putini profesorii care faceau nota discordanta la blazarea si stupizenia generale: ei erau altfel, cativa dar demni.

    • Ghita Bizonu' spune:

      In primul rand EU DETEST PROFESORII!! Asta de pe la varsta de 25 de ani din cauza faptului ca nu prea inteleg ca pe lumea asta mai sunt si oameni maturi care isi folosesc capul…

      Ina al dopilea rand afisezi deja toate defectele profesorului de cilceclu “preuniversitar” amestcate cu ideile copilariei … (am fots si eu copil sei aedolescent, Fata de altii nu uit). Nu stiou ce studii ai (domeniue) insa nu ti se pare normal ca profesorii caere aveau 30 de ani in 75 sa mai predea azi? Stii cumva legislatia tarii in caere traiesti? Un p[rofesor – deci barbat – la 63 de ani inca nu poa iesi la pensie fara penalizare!!! Porofsore nu profesoara caic legea e mai culnata cu femeile.Nu facem aritmetica aici sau e prea grea ? Un decretel din proma serie – nascut in 1967!!- nu putea sa fie profesor decat dupa 23-24 de ani . Deci in 91. Si uneori sa devina coleg cu fostii sai profesori (cazul unei cunoscute ). Visezi la o “distributie mai echitabila pe sectoare de varsta, distributie reglata de la centru” adica favoruri intr-o “bransa” in care in intreeha lume se merge pe “vechime” … Sezi bland ca mai iute decat crezi o sa fii “babalac” de 50 de ani .
      Cat despre diplomele alea lutae pe la diverse … ei bine le-au luat si tineri si maturi. Insa ma a-ti zice ceva : porefesorii aia care au primit post in RSR intru la facultate in urma unui examen sever si erau pregatiti sa fie profesori, adica li se preda si pedagogia (se pare ca importa .. nu de lata insa am avut cativa “elevi” si lipsa de metoda si stiinta pedagocica le resimteam). SI nu ai de unde stii ce carti au deschis sau nu . Cunoscutii mei care sunt profesori obisnnuiesc sa citeasca…

      Cat despre idiotia generatiilor.. e constanta. Stii poate ca inteligenta omenirii este constanta numai numarul este in crestere …

      Cum scriu – scuze ptr erori de dactilografi. Hibe de care m-as dispensa cu placere. Insa la inceput scrima mult mai curat serios samd. Insa tinerii mistocari m-ua facut sa imi iau pseudonimul acesta care imi permite unele libertati. (plus scap de cunoscutii ..) Si Bizonu fiindca in Zodia Tzapului “bizonii” erau aia care nu “intelegeau” inaltime aaspriratiilro pseudoelitei. Apropos de pseudoelita creezi ca daca faci “mumos” facnde mistocareala teleptuala pe baza de pionieri sau zici care au inchis cartea pentru totdeauna in vara cand au absolvit facultatea si au primit post in Republica Socialista Romania te arati foarte destept? European ? Pai sa iti zic atunci una buna – aia pe care ii critici poa au cetit prea mult Plesu si HRP! Ca si tine…

      • vicuslusorum spune:

        Si asa am deviat de la subiect. Hai sa ingropam securea razboiului. Despre ce citesc profesorii din preuniversitar, eu as pastra tacerea: Plesu si HRP sunt cu mult peste nivelul lor intelectual, fie ca au 25 sau 55 de ani. Eu nu am cunoscut decat 2-3 profesori care citeau serios: toti aveu peste 55 de ani, detestau sistemul, isi ironizau mult mai dur colegii decat mi-as permite eu, apreciau multe lucruri din vechiul regim, dar nu ratau momentul de a-si batjocori colegii de aceiasi varsta care au dat “cantecele patriotice” pe emisiunile de la fostul OTV.

      • Gheorghita Zbaganu spune:

        Bizoane, dacă deteşti profesorii, spune-mi şi mie, cu ce i-ai înlocui?

  15. vicuslusorum spune:

    Eu cred in loc de “Eu nu cred…”

  16. tinarr spune:

    autorul este prost informat si neclar. datele statistice pe care le invoca sunt atat de departe de realitate, incat imprecizia comentariilor nu mai conteaza.
    pentru buna lui informare, ii atrag atentia ca gradul de absorbtie pe POSDRU este nu de 15%, ci de abia 7.73%. imi fac o datorie de onoare sa corectez aceasta eroare, care pune intr-o lumina extrem de favorabila lenesul Minister al Muncii.

  17. Marin Florian spune:

    Ma simt nevoit sa nu stau pasiv la afirmatiile cum ca as fi prost informat cu privire la gradul de absorbtie Posdru! Imi desfasor activitatea in acest domeniu si nu as vrea sa intru in notiuni tehnice insa se poate proba cu documente care este rata reala de absorbtie, referindu ne aici la sumele efectiv cheltuite nu neaparat decontate de CE!

  18. nu batranii sunt problema spune:

    @vicuslusorum
    daca examenul de titularizare era, pana anul trecut, doua treimi materie de liceu si o treime limbaj de lemn sub masca “pedagogiei” si a “metodicii” (le pun in ghilimele tocmai pentru ca nu-s neaparat rele in sine, ci rea e folosirea lor pentru pietrificarea mentalitatii si a sistemului), din vara 2012 examenul e integral limbaj de lemn metodic0-aberant.
    nu-s de acord cu proportia varstnicilor in invatamant. repartitia pe varste e rezonabila, doar ca tinerii sunt in majoritate covarsitoare suplinitori. iar calitatea umana nu difera de la varstnici la tineri. am si am avut, in numeroasele licee prin care am trecut, colegi profesori remarcabili, fie ei tineri sau batrani, dupa cum am avut si dintr-ailalti – incapabili, lenesi, nepasatori, comozi etc – la fel, repartizati uniform.
    proportia personajelor negative nu e mai rea decat in alte domenii.
    problema cea mai mare a invatamantului o reprezinta legile de functionare a sistemului si legile de organizare a materiei si a modului de predare.

    reluand ce spune autorul articolului, vina nu este a tinerilor: nu sunt ereditar mai tarati decat generatiile anterioare. invers, sistemul (atat cel eduational, cat si statul in ansamblu) pare facut pentru a culpabiliza, nu pentru a rezolva probleme:
    “Deşi se cunoaşte îndeaproape situaţia, nu a existat nici până în momentul de faţă un program de măsuri active care să vizeze asistarea acestor tineri. Preferăm să transferăm către bugetele de şomaj, în loc să utilizăm resursele europene pentru astfel de programe. Există nenumărate recomandări ale Parlamentului European cu privire la utilizarea Fondului Social European pentru rezolvarea problematicii tinerilor.”
    daca ridici problema asa, “dreapta” iti spune: nu mai intinde mana, jos bugetarii; iar “stanga” pretinde ca UE ii obliga…

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>