Despre interesele angajatorului, angajatului şi Noul cod al Muncii

Redacția
Texte selectate sau scrise de echipa redacţională: Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Florin Poenaru.

 În cadrul temei “Pericol – noul Cod al Muncii” îl avem invitat pe Domnul  Andrei Savescu, doctor în dreptul muncii, avocat în cadrul Savescu Voinescu şi Asociaţii.

S-a scris foarte mult in presa ca noul proiect de Cod al Muncii este unul nefavorabil angajatilor. Dvs ce opinie aveti? Care sunt principelele prevederi care vor influenta negativ interesele angajatilor? Exista si prevederi favorabile angajatului in noul proiect?

Andrei Savescu: Preconizatele modificari ale Codului muncii aduc mai multe prevederi care vor influenta negativ interesele nemijlocite ale salariatilor. In masura in care interesele salariatilor sunt comune cu cele angajatorilor de a se desfasura cat mai bine activitatea economica, modificarile Codului muncii nu vor influenta negativ, ele insele, interesele salariatilor.

Cum interpretati noua prevedere conform careia reprezentantii salariatilor vor fi imputerniciti sa semneze contractele colective de munca? Credeti ca  va  fi angajatul mai bine protejat, prin existenta unui contract colectiv care pana in prezent nu putea fi semnat daca nu exista un sindicat in unitate, sau din contra, faptul ca reprezentantul salariatilor este lipsit de puterea necesara intr-o negociere  – putere pe care  in mod normal o detine sindicatul / va face ca acel contract colectiv sa puna o presiune suplimentara pe angajat si sa contina clauze ne-favorabile acestuia?

Andrei Savescu: Propunerea de modificare are sensul de a largi sfera situatiilor in care exista contract colectiv de munca la nivel de unitate. Cred ca este bine sa fie contracte de munca la nivel de unitate, mai bine adaptate specificului activitatii la nivelul angajatorului. In orice caz, contractul de munca la nivel de unitate nu va putea restrange drepturile pe care lucratorii le au potrivit legii.

Cum comentati extinderea perioadei de proba? Nu credeti ca abrogarea interdicţiei de angajare succesivă a mai mult de trei persoane pe perioade de probă pentru acelaşi post, asa cum prevede nou Cod, cumulata cu prelungirea perioadei de proba va deschide poarta spre o serie nesfarsita de abuzuri din partea angajatorului?

Andrei Savescu: Modificarile pregatite pentru perioada de proba par a avea, intr-adevar, menirea sa lase angajatorului o libertate mai mare, o putere mai mare. Intotdeauna exista in astfel de situatii portite de abuz. Nu cred ca angajatorii au de plano interesul sa faca abuzuri, ci au interesul sa gaseasca persoane potrivite. Fireste ca vor exista abuzuri. Exista si acum… Acest tip de elemente de noutate in Codul muncii prefigureaza o noua conceptie cu privire la reglementarea raporturilor de munca: mai mult libertate pentru cel care plateste. Fara indoiala, pentru salariati nu este un lucru bun, intrucat salariatii au interesul sa nu existe perioada de proba si sa nu existe concediere.

Este extinderea perioadei de preaviz impus angajatilor care demisioneaza favorabila angajatului sau nu? Are, conform proiectului codului Muncii, angajatorul aceeasi obligatie, de a anunta cu minim 20 de zile angajatul despre demiterea acestuia?

Andrei Savescu: Marirea preavizului acordat de salariat angajatorului in caz de demisie este radicala. Faptul ca vorbim de 20 de zile in loc de 15 este quasi-nesemnificativ. Mai intai important este alt element de noutate: vorbim de o perioada minima, adica salariatul si angajatorul pot conveni un previz mai mare, pana acum termenul de preaviz prevazut de Codul muncii era unul maxim. Daca textul proiectului va deveni lege, noul continut al art. 79 alin. 4 din Codul muncii va fi: “Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mic de 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv nu poate fi mai mic de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.” Cu alte cuvinte, salariatul si angajatorul pot conveni, cu ocazia incheierii contractului individual de munca sau mai tarziu, un termen de preaviz de, sa spunem, 200 de zile lucratoare. Cum suna?

Ce parare aveti despre prevederea care permite suspendrea de drept a contractului de munca pe perioada grevei, nu este aceasta o incalcare a dreptului la greva?

Andrei Savescu: „Incalcare” este un cuvant aspru. As spune mai degraba ca e vorba despre o circumstantiere. Este clar ca ratiunea legiuitorului a fost ca salariatii sa nu fie platiti pe timpul grevei, timp in care nu lucreaza, e adevarat, dar si ca ei sa poata fi inlocuiti. Intrebarea daca asta inseamna o incalcare a dreptului la greva trebuie sa primeasca un raspuns negativ, insa este relevant faptul ca proiectata modificare cauta sa atenueze presiunea economic pe care greva o genereaza asupra angajatorului. Cu alte cuvinte, dreptul la greva nu este afectat, dar greva pierde din eficienta.

Care este opinia dvs despre dreptul conferit angajatorului, prin proiectul noului Cod al muncii, de a trimite angajatul  in concediu fara plata pe o perioada de maxim 15 zile pe an? Credeti ca aceasta prevedere poate conduce la o serie de abuzuri sau exista parghii legale prin care angajatul nu va putea fi obligat sa plece in concediu fara plata nejustificat?

Andrei Savescu: Abuzul va putea consta in trimiterea salariatilor acasa din cand in cand… Dar nu acesta este lucrul cel mai pozitiv pentru angajator, ci faptul ca eliminarea din cuprinsul art. 52 alin. 1 lit. d) a referirii la “motive economice, tehnologice, structurale sau similare” de întrerupere temporara a activităţii ar pune capat unei practice neunitare a instantelor judecatoresti, in sensul ca ar deveni clar ca intreruperea activitatii nu trebuie sa fie justificata in niciun fel…

Conform proiectului noului Cod al Muncii, va putea angajatorul sa incheie contracte pe perioada determinata cu mai multa usurinta decat pana in present?

Andrei Savescu: Si acum poate sa incheie cu usurinta contracte de munca pe perioada determinata, insa viitoarea reglementare va fi chiar incurajatoare in acest sens, intrucat permite incheierea de astfel de contracte pe o perioada de trei ani, ceea ce inseamna destul de mult.

Prevederile din proiectul Codului Muncii incalca oare unele prevederi internationale in materie de drept a angajatului?

Andrei Savescu: Aceasta este o intrebare retorica…

Estimati o crestere a litigiilor de munca in cazul in care nou Cod al Muncii va intra in vigoare?

Andrei Savescu: Cred ca este vorba de un nou Cod al muncii, ci doar de o ajustare a celui vechi. Intr-adevar, modificarile sunt de natura a permite o presiune mai mare a angajatorilor asupra salariatilor. Cred ca numarul litigiilor se va micsora. Efectul general al modificarilor preconizate va fi, dupa parerea mea, reducerea costurilor de concediere suportate de catre angajatori si in general reducerea costurilor cu munca.

Din punctul dvs. de vedere, credeti ca actualul Cod al muncii este prea rigid in comparatie cu legislatia altor state Europene?

Andrei Savescu: Sunt nevoit sa fiu rezervat cu astfel de aprecieri, care sunt, inevitabil, subiective. Codul muncii din Romania nu este rigid, in sine. El are o viziune, precum si multe lucruri perfectibile. Despre modificarile pe care, probabil, le va suferi in curand pot spune ca sunt un exemplu de adecvare a reglementarii la noua viziune a legiuitorului. In calitate de specialist in drept, nu este potrivit pentru mine sa ma pronunt cu privire la oportunitatea modificarilor. Daca este ceva de criticat, obiectul criticii nu cred ca trebuie sa fie legea. Mi se pare ca modificarile preconizate ale Codului muncii reflecta bine vointa legiuitorului.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole