Iluminismul nu a propus doar o “raţionalizare” şi o “critică” a autorităţilor şi cunoaşterilor primite la pachet de la vechile regimuri, ci şi orientarea încăpăţînată către un adevăr comun. Contrar sumarelor pe liniuţe promovate de noile autorităţi moderne şi de filosofii eului reificat, nu Adevărul şi Raţiunea, ci orientarea către adevărul comun a fost forţa călăuzitoare a progreselor care constituie partea mai pozitivă a modernităţii. Iar ceea ce concretizează această orientare e o muncă perseverentă, nu o finalitate predefinită. Astăzi, într-o nouă perioadă a acumulării crizelor şi distrugerii, a iluziilor şi degringoladei sociale, mai degrabă decît raţiunea prea uşor înregimentată ori critica ce se pierde în negativ, e necesară munca de reorientare, la mai toate nivelurile: … Continuă să citești →