TEMA: Migranţii. România de “afară”

Redacția
Texte selectate sau scrise de echipa redacţională: Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Florin Poenaru.

TEMA: Migranţii. România de “afară”

„Spania nu te îmbogăţeşte, dar ai o viaţă decentă. Până în 2007 am făcut bani, am pus de o parte – aveam un serviciu legal şi unul la negru. Acum gata, nu mai pot. Nu îmi mai vine, după atâţia ani de Spania, nu mai vreau.” (E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania).

CriticAtac vă propune o colecţie de texte despre România „de afară”, ajunsă miză pentru politicieni străini (populisme extremiste), dar şi pentru politicieni români (voturi deloc neglijabile). Un bun motiv să analizăm statutul migrantului în Europa (dar SUA, Canada etc), schimbările de politici în ce priveşte impotul de „braţe de muncă” sau să revizităm un mit poate prea roz al Vestului care i-a primit cu braţele deschise pe fraţii estici, ex-comunişti.

Milioane de români muncesc în Vest. Remiterile (bani trimişi înapoi acasă) tot scad de cînd a început criza, dar sînt în continuare consistente, ceea ce arată că există o legătură încă puternică a celor mai mulţi cu vechea casă.

Au fost valuri succesive de migraţie. Poate cel mai important a început după 1996, în ani de criză feroce care au alungat în primă fază foarte mulţi orăşeni înapoi la sate, iar apoi, de pe uliţă direct pe aeroporturile din Roma sau Madrid. Portretul-robot obişnuit este „el-constructor, ea-menajeră”, la care se adaugă mulţi lucrători în agricultură. Pe lîngă cazurile de adaptare normală sau de succes la Vest, vin constant ştiri despre sclavie modernă în care au fost sau sînt implicaţi şi muncitori români: sechestrare şi muncă forţată. Asistăm şi la migraţie pe specializări. Exodul medicilor este o realitate, deficitul de personal mai ales în oraşele mici din România devenind din ce în ce mai apăsător.

Avem apoi de-a face cu o propagandă oficială care preamăreşte întoarcerea valorilor acasă. Însă efectele sînt de-a dreptul imprevizibile. Un scandal a izbucnit chiar în acest an cînd pretinse elite tinereşti ale străinătăţii, împreună cu BNR şi alte instituţii importante, au organizat o serie de comunicări pline de idei dacă nu penibil-conservatoare, de-a dreptul extremiste. Uneori cei plecaţi conservă cu grijă exact fantomele interbelice din dulap de care credeam că am scăpat: elitism feroce, intoleranţă faţă de minorităţi sau faţă de muncitorii cu slabă calificare etc.

Cei cu vîrste cuprinse între 30 şi 49 de ani sînt şi cei mai afectaţi de şomaj şi cei mai dispuşi să plece, conform unui studiu publicat de fundaţia Friedrich Ebert. Ce e de făcut cu acest segement, care ar trebui să fie cel mai activ şi în jurul căruia ar fi trebuit să se construiască discursul politic şi economic azi?

Rata de întoarcere în România este încă nesemnficativă (4-6%; cei mai mulţi se întorc pentru a-şi rezolva unele probleme sau pentru o scurtă vacanţă), dar dacă mergem prin satele părăsite de tineri de prin Moldova sau Oltenia, vom constata că sînt pline de case noi cu etaj în aşteptarea celor care au trimis bani acasă pentru construirea lor. E un miraj sau chiar se vor întoarce împinşi de criză sau de ostilitatea unor state care pînă acum au fost primitoare (de exemplu, măsurile împotriva muncitorilor străini din Spania pe care autorităţile române le-au întîmpinat pe jumătate cu înţelegere, pe jumătate cu indiferenţă)? Să mai amintim că românii din străinătate sînt şi o masă de manevră electorală extrem de importantă, unii dintre analişti punînd clar pe seama lor desemnarea preşedintelui în funcţie al României?

Textele temei:

Temele SocialAtac sînt sprijinite de Fundaţia Friedrich Ebert România
 Opiniile exprimate de autori nu reprezintă cu necesitate poziţia FES
 

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole