Şi ţiganul este aproapele meu?

Cristina Rat
Cristina Raţ este lector la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Babeş-Bolyai, unde predă Stratificare şi Mobilitate Socială şi Probleme şi Politici Sociale. A studiat sociologie la Cluj, apoi în programul master al Central European University, organizat atunci în Varşovia (2001-2002). A urmat un stagiu de pregătire doctorală OSI/FCO Chevening Scholarship de nouă luni la Social Policy and Social Work Department, University of Oxford (2003-2004). Dizertaţia doctorală The Social Segregation of the Poor in Romania during the Transition. The Impact of Social Transfers a fost susţinută în 2009, la Universitatea Babeş-Bolyai. A fost visiting research fellow la CEPS/INSTEAD Luxemburg şi Institutul Aleksateri din Helsinki. Publicaţii: The Impact of Minimum Income Guarantee Schemes in Central and Eastern Europe (2009). In A. Cerami and P. Vanhuysee (eds.): Post-Communist Welfare Pathways: Theorizing Social Policy Transformations in CEE. Basignstoke: Palgrave Macmillan, pp. 164-181; Romanian Roma, State Transfers, and Poverty (2005), International Journal of Sociology, Vol. 35 (2), pp. 85-93.

 

„Ţiganii” nu mai sunt un ghimpe’n coasta clujenilor. Pe terenul dezinfectat de orice urmă a locuinţelor sociale dărâmate în decembrie 2010, s-a aşezat piatra de temelie a viitorul complex al Facultăţii de Teologie Ortodoxă, Catedra de Teologie Socială. Într-un discurs al milosteniei creştine, mitropolitul ortodox a expus numeroasele beneficii educative şi caritabile ale înfiinţării lăcaşului teologic. Primarul Sorin Apostu şi soborul de preoţi au aprobat evlavioşi, felicitându-se reciproc pentru preaînţeleapta decizie de a dona gratuit 5,000mp teren intravilan, proprietate publică, Bisericii Ortodoxe. La câţiva metri de ei, ţinuţi la o parte de un cordon de jandarmi şi poliţişti mascaţi, o ceată pestriţă de oi rătăcite, de diferite naţii şi vârste, se prăjeau la soarele amiezii afişând în tăcere plancarde improvizate: „Ne-aţi aruncat la groapa de gunoi”, „Aţi furat şansa copiilor noştri”, „Biserică grasă, vreau a doua casă”…

În şedinţa Consiului Local Cluj-Napoca din 10 Mai 2011 s-a aprobat cu unanimitate de voturi “darea în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei Feleacului şi Clujului a imobilului din municipiul Cluj-Napoca, strada Coastei fără număr”, adică a terenului unde erau situate fostele locuinţele sociale închiriate de familiile mutate în Pata-Rât, lângă groapa de gunoi a oraşului. Reprezentanţii Comitetului de Locatari “Noul Pata Rât” şi membrii GLOC au intrat în sala de şedinţă (Art. 45 al regulamentului permite acest lucru) şi au distribuit membrilor consiliului local dosare individuale, cuprinzând documentaţia problemei relocării, condiţiile improprii din noile “locuinţe sociale” şi situaţia familiilor mutate. Adrian Dohotaru şi Enikő Vincze, reprezentanţi GLOC, au cerut dreptul de a lua cuvânt în cadrul şedinţei. Preşedintele şedinţei a cerut votul consilierilor pentru aprobarea solicitării, dar consiliul local a respins în unanimitate solicitarea. Enikő Vincze nu s-a supus interdicţiei. O puteţi asculta aici.

A doua zi (miercuri, 11 mai) Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire au depus o cerere la autorităţile locale pentru a putea prezenta situaţia familiilor relocate în cadrul unei şedinţe a consiliului local. Încă nu a venit răspuns.

Ca într-un foileton de „doi la preţ de unul”, istoricul terenul care valorează mult mai mult după evacuarea familiilor de romi (evaluarea primarului, expusă într-o conferinţă de presă) a luat o întorsătură neaşteptată. În loc să fie înfulecat de capitalul neoliberal în expansiune, a fost dăruit ca mită electorală în cea mai pură tradiţie a feudalismului local. Discursul duplicitar al autorităţilor locale în care grija faţă de cetăţeni a fost motivul relocării printr-o acţiune-fulger demarată în plină iarnă merge în canon cu discursul duplicitar eclesiastic al grijii faţă de semenii năpăstuiţi. Romii mutaţi nu au fost trataţi nici ca cetăţeni, nici ca semeni. Probabil ar fi necesară o bulă papală (sau mitropolitană) similară cu Sublimus Dei emis de Paul al III-a în 1537, prin care se proclamă că băştinaşii din America sunt „fiinţe raţionale cu suflet”… adică sunt chiar oameni. 

Lângă piatra de temelie a noului complex social teologic stă înfiptă o cruce de fier negru, cu un buchet ofilit de bujori tăiaţi. Arată exact ca un mormânt. Ceea ce şi este.

Cristina Raţ
www.gloc.ro

   

 

 

 

 

 

 

 

Reportaje în presă:

http://www.clon.ro/romii-evacuati-de-pe-coastei-au-protestat-la-sfintirea-pietrei-de-temelie-a-viitorul-campus-teologic/923682

http://www.radiocluj.ro/index.php?mid=1&id=24763

http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/temelia-campusului-ortodox-pusa-in-huiduielile-romilor-120070/

http://www.ziuadecj.ro/eveniment/tiganii-mutati-de-pe-coastei-participa-la-punerea-pietrei-de-temelie-a-campusului-ortodox–67111.html

http://www.ziuadecj.ro/eveniment/protest-tacit-la-inaugurarea-complexului-teologic-de-pe-coastei–67116.html

 

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole