Raport privind cazurile persoanelor care s-au adresat APADOR-CH reclamând abuzuri ale forţelor de ordine în contextul protestelor de stradă – 13 ianuarie-14 februarie 2012

Sursa: apador.org

02.04.2012

La câteva zile după izbucnirea protestelor de stradă din ianuarie 2012, APADOR-CH a reacţionat public în două rânduri condamnând atât intervenţiile vădit disproporţionate ale jandarmilor cât şi lipsa de reacţie a parchetului în cazul acestora. În acest context mai multe persoane s-au adresat APADOR-CH reclamând abuzuri din partea jandarmeriei.

Acest raport conţine exclusiv informaţii furnizate asociației de persoanele care s-au adresat APADOR-CH şi care şi-au exprimat acordul ca informaţiile să fie făcute publice fie în integralitatea lor fie păstrând confidenţialitatea asupra numelui persoanei.

Concluziile şi recomandările APADOR-CH se regăsesc pe larg la finalul raportului. Pe scurt, asociaţia a constatat că unele acţiuni ale jandarmilor au fost de o brutalitate vădit disproproţionată faţă de situaţia de fapt, că multe dintre măsurile luate de jandarmi au fost arbitrare şi că majoritatea intervenţiilor nu au avut ca scop direct protejarea ordinii publice ci sunt mai degrabă acţiuni de hărţuire a protestatarilor cu scopul de a descuraja participarea cetăţenilor la evenimente de stradă.

Cazurile sunt prezentate în ordine cronologică.

  • Dl. Ionuţ      Chiţulescu a relatat că în seara de 14 ianuarie 2012, în jurul orei      20:30 ieşise să se întâlnească cu un prieten în zona străzii Ion      Câmpineanu. Înainte de a-și întâlni prietenul, s-a întâlnit cu jandarmii      în apropiere de intersecţia străzilor bd. Magheru cu Ion Câmpineanu. Acolo      a fost imobilizat brutal de un jandarm care i-a prins mâna şi i-a      răsucit-o, i-a cerut să îl urmeze şi să îşi pună mâna neimobilizată pe      cap. Dl. Chiţulescu a relatat că a fost condus astfel către parcarea din      Piaţa Revoluţiei unde se aflau câteva maşini ale jandarmeriei şi că pe      drum nu i s-a răspuns la întrebările privind motivul privării de libertate      şi a fost lovit cu cotul în coaste. A fost perchezitionat, fotografiat,      forţat să îşi închidă telefonul mobil şi băgat într-o dubă unde a stat      aproximativ o jumătate de oră cu mâinile pe cap. Ulterior toţi cei din      dubă au fost scoşi şi puşi să semneze procese verbale prin care erau      amendaţi pentru tulburarea liniştii publice sub ameninţarea că, dacă nu      semnează, vor fi duşi la poliţie şi amendaţi cu sume mult mai mari. Ionuţ      Chiţulescu a semnat numai după ce jandarmii au acceptat să consemneze în      procesul verbal că nu recunoaşte fapta. A fost privat de libertate      aproximativ două ore şi jumătate iar în procesul verbal prezentat      asociaţiei se consemnează ca motiv al sancţionării contravenţionale      încălcarea Legii nr. 61/1991.
  • Domnul M.Ş.      se afla pe 14 ianuarie seara la fântână la Universitate. În jurul orei      21:00 în zonă a apărut un grup de protestatari care aruncau cu pietre şi      care erau urmăriţi de jandarmi. Dl. M.Ş. şi alte şase-şapte persoane care      încercau să părăsească zona au fost încercuiţi de un cordon de jandarmi şi      duşi cu mâinile la spate către o dubă mică a jandarmeriei, legitimaţi şi      fotografiaţi; niciunul dintre ei nu s-a opus având în vedere rapiditatea      cu care s-au desfăşurat evenimentele. Dl. M.Ş i s-a prezentat un proces      verbal de amendă (100 de lei sancţiune contravenţională pentru tulburarea      liniştii publice) pe care iniţial a refuzat să îl semneze. A semnat în      cele din urmă sub ameninţarea:„mai bine semnează că dacă nu o să semnezi      în dubă”. Incidentul a durat aproximativ jumătate de oră. M.Ş. consideră      că acţiunea jandarmilor a fost un abuz având în vedere atât violenţa cât      şi faptul că el nu se comportase agresiv sau de manieră să tulbure      liniştea publică.
  • Sâmbătă,      14 ianuarie, în jurul orei 22:45 domnul Ţîru Bogdan se afla în zona      Piaţa Universităţii. Coborâse dintr-un taxi pe strada J.L.Calderon şi avea      ca destinaţie Piaţa Romană unde trebuia să se întâlnească cu câţiva      prieteni la o cafenea. A fost curios să vadă ce se întâmplă în Piaţa      Universității aşa că a hotărât să parcurgă ultima parte a drumului până la      destinaţie pe jos. Aşadar a mers pe strada Batiştei şi a traversat      Bulevardul Magheru în dreptul străzii Ion Câmpineanu, filmând cu telefonul      în timp ce mergea. Dl. Tîru relatează că după ce a traversat a trecut prin      dreptul unui cordon de jandarmi şi că a schimbat cu un jandarmii câteva      replici în glumă. După ce unul dintre jandarmi, văzând ca filmează l-a      întrebat « De la ce televiziune sunteţi? », un alt jandarm s-a apropiat şi      l-a lovit pe dl. Ţîru cu scutul în cap, bruscându-l totodată pentru a-i      lua telefonul. Relatarea este confirmată de înregistrarea incidentului      filmată cu telefonul mobil şi prezentată de Dl. Ţîru reprezentanţilor      APADOR-CH (imaginile sunt întunecate şi se succed cu mare rapiditate însă      sunetul confirmă faptul că dl. Ţîru a fost lovit cu scutul).
  • În seara      de 14 ianuarie domnii Andrei şi Augustin Ristache, fiu şi tată,      luaseră parte la protestul de la Universitate timp de aproximativ o oră,      în mod paşnic. În jurul orei 23:30 au părăsit piaţa, îndreptându-se spre      staţia RATB de la Universitate cu intenţia de a pleca acasă, când au fost      opriţi de doi jandarmi care au început să-l lovească pe Andrei Ristache.      După ce Augustin Ristache a încercat să întervină a fost şi el lovit şi      doborât. Cei doi au fost lăsaţi să plece şi s-au îndreptat către Casa      Centrală a Armatei unde au întâlnit alt grup de jandarmi, mascaţi, care      i-au lovit cu bastoanele până au căzut şi au continuat să-i lovească şi      căzuţi, i-au târât până la dubă şi i-au condus la Secţia 17 de Poliţie. În      dubă Andrei Ristache l-a rugat pe unul dintre jandarmi să-l ducă mai întâi      pe tatăl său la spital pentru că nu mai putea să respire, dar jandarmul a      refuzat, spunând că vor merge întâi la secţie să-şi primească amenzile,      apoi pot să facă ce vor ei. Andrei Ristache a apelat serviciul de urgenţe      112 care a trimis un echipaj medical la Secţia 17. Salvarea l-a preluat pe      Augustin Ristache şi l-a dus la Spitalul Universitar de Urgenţă, unde a      rămas până la ora 7:00. Andrei Ristache a trebuit însă să rămână la Secţia      17 Poliţie, nefiind lăsat să-şi însoţească tatăl la spital. În secţie a      fost legitimat şi fotografiat. În jurul orei 3:00 dimineaţa a zilei de 15      ianuarie i s-a prezentat un proces verbal prin care era amendat cu 200 de      lei pentru tulburarea liniştii publice. A semnat procesul verbal      menţionând că nu recunoaşte fapta, grăbit fiind să meargă la spital după      tatăl său. A fost lăsat să plece din secţia de poliţie abia la ora 3:30,      după patru ore de privare de libertate. Andrei şi Augustin Ristache au      s-au prezentat la IML pentru a obţine certificate medico-legale în vederea      susţinerii plângerilor penale împotriva jandarmilor care i-au agresat. Tot      în acest scop au solicitat Spitalului Universitar de Urgenţă adeverinţe      medicale. Adeverinţa eliberată lui Andrei Ristache consemnează „traumatism      cranio-cerebral minor nivel 0 şi contuzie toraco-abdominală”. Cea      eliberată lui Augustin Ristache consemnează „traumatism cranio-cerebral      minor nivel 0, contuzie toraco-abdominală, contuzie bazin şi mâna      dreaptă”.
  • În data de      15 ianuarie, în intervalul orar 19:15 – 19:30 doamna Amelia Rusu se      afla în faţa Teatrului Naţional Bucureşti, urcată pe soclul unde sunt amplasate      statuile din faţa teatrului pentru a protesta. Alte persoane care      protestau în zonă au urcat brusc pe statui retrăgându-se din faţa unui jet      de gaze lacrimogene lansat de jandarmi fără vreun avertisment. Dna. Rusu a      căzut, a început să se simtă rău din cauza gazelor lacrimogene,a coborât      de pe soclu şi a strigat să vină o ambulanţă. Dna. Rusu relatează că şi-a      pierdut cunoştinţa şi că şi-a revenit într-o ambulanţă SMURD care a      transportat-o la Spitalul Universitar de Urgenţă. A primit tratament oftalmologic.      Scrisoarea medicală eliberată la externare recomandă tratament      oftalmologic timp de şapte zile. Dna. Rusu se consideră victima unui abuz      deoarece intervenţia în forţă a jandarmilor nu a fost precedată de vreun      avertisment.
  • În jurul      orei 21:30 a zilei de 15 ianuarie domnul Alexandru Trandafira a      ajuns în zona spitalului Colţea venind dinspre Centrul Vechi în momentul      în care un grup de protestatari se manifesta violent aruncând cu pietre în      jandarmi. Dl. Trandafira a început să filmeze incidentele şi s-a deplasat      spre jandarmi pentru a se proteja de pietrele aruncate din toate părţile.      În faţa spitalului Colţea a întâlnit o echipă de reporteri de la Antena 3      şi împreună cu aceştia a fost martor la momentul în care unul dintre      protestatari a fost imobilizat de jandarmi şi bătut. Dl. Trandafira      relatează că un jandarm a încercat să îl împiedice să mai filmeze      lovindu-l cu piciorul şi cotul astfel că telefonul i-a căzut din mână şi      s-a dezmembrat, părţi din acesta au sărind chiar sub duba jandarmeriei. În      timp ce încerca să-şi recupereze componentele telefonului a fost smuls de      jandarmi de sub maşină şi băgat cu forţa în dubă. După aproximativ o oră      petrecută în dubă dl. Trandafira a fost dus la Secţia 18 de Poliţie (în      jurul orei 23:00). În incinta secţiei dl. Trandafira trebuit să scrie o      declaraţie referitoare la faptele sale, a fost fotografiat şi amprentat şi      a fost amendat de 500 lei în procesul verbal consemnându-se că „a aruncat      cu obiecte contondente”. Dl. Trandafira a semnat procesul verbal numai      după ce a făcut menţiunea că nu a participat la violenţe. A fost lăsat să      plece din secţia de poliţie abia la ora 4:00 deşi formalităţile se      încheiaseră mult mai devreme.
  • În seara      de 15 ianuarie domnii M.N. şi P.F. plecau în jurul orei      22:00 din Centrul Vechi spre Piaţa Unirii. Ajunşi în Piaţa Unirii şi      constatând că au loc incidente violente în piaţă au decis să plece din      zonă şi s-au îndreptat către Strada Mântuleasa. În jurul orei 23.00 în      timp ce mergeau prin zona Tribunalului Bucureşti (clădirea ”Junior”), au      întâlnit un cordon de jandarmi care i-au somat să se oprească şi i-au      urcat cu forţa în dube mici fără să li se comunice vreun motiv. În dubă li      s-a spus că merg spre secţia de poliţie. Dubele jandarmilor au staţionat      timp de o oră undeva în spatele Pieţei Unirii, din câte şi-a putut da      seama dl. M.N., într-o zonă cu case, timp în care toţi cei ridicaţi de      jandarmi au fost coborâţi din dube, pentru legitimare. În zonă staţionau      în total şase dube şi opt maşini marca Dacia. După legitimare au fost din      nou urcaţi în dube şi conduși la Secţia 19 de Poliţie unde au ajuns în      jurul orei 00:15. Au urmat o nouă legitimare, fotografierea şi      amprentarea. M.N. relatează un episod halucinant şi anume întrebarea unui      jandarm adresată celor din secţie: „pentru un milion semnează toată      lumea?”. Majoritatea celor prezenţi, printre care şi prietenul său P.F.,      au semnat. M.N. iniţial a refuzat însă după câteva ore de privare de      libertate, în jurul orei 3:00 dimineaţa, a cedat şi a semnat sub      ameninţarea că altfel nu va putea părăsi secţia de poliţie. După ce le-au      fost înmânate procesele verbale au aflat că luaseră de fapt amenzi de 500      lei (dl. M.N. ) şi respectiv 200 lei (dl. P.F.), ambele pentru încălcarea      art. 26 litera e) din Legea 60/1991 privind adunările publice.
  • În      evenimente similare a fost implicat şi dl. Horvath Csongor în      noaptea de 15 spre 16 ianuarie. La miezul nopţii dl. Csongor venea cu un      prieten dinspre zona Unirii iar când au ajuns la fântâna de la      Universitate au observat incendierile. Aici cei doi şi restul persoanelor      din piaţă, aproximativ 200 de persoane au fost încercuiţi de jandarmi,      legitimaţi şi informaţi că după legitimare vor putea să plece. Cu toate      acestea, majoritatea celor prezenţi au fost urcaţi în dube (o mică parte      dintre cei legitimaţi au reuşit să plece profitând de învălmăşeala creată,      printre aceştia aflându-se şi prietenul dlui Csongor) care i-au      transportat la Secţia 9 Poliţie unde au ajuns în jurul orei 1:00. La      intrarea în secţie au fost percheziţionaţi, li s-a cerut să-şi închidă      telefoanele şi să le ţină la vedere atâta timp cât se află în incinta      secţiei. După ce în secţie poliţiştii au început să amprenteze şi să      fotografieze persoanele private de libertate, dl. Csongor a anunţat că      refuză aceste proceduri şi că nu va semna nici procesul verbal. I s-a      replicat că dacă nu colaborează nu va putea pleca din secţie cel puţin      până la sosirea comandantului, adică în jurul orei 9 dimineaţa. În cele      din urmă, la ora 5:30, după aproximativ 6 ore de privare de libertate, Dl.      Csongor a fost lăsat să plece fără să semneze vreun document. Pe 8      februarie doi agenţi de poliţie s-au prezentat la adresa de domiciliu al      dlui. Csongor (din judeţul Covasna) și i-au înmânat mamei dlui. Csongor un      proces verbal fără vreo dovadă a comunicării. Sancţiunea aplicată prin      procesul verbal este amendă în valoare de 200 de lei în temeiul Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de      încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii      publice. Dl. Csongor consideră că amendarea sa, privarea sa de libertate      timp de aproximativ 6 ore precum şi comportamentul jandarmilor în această      periodă ca fiind abuzive afirmând că nimic din comportamentul său în      momentul privării de libertate nu justifica astfel de acţiuni.
  • Luni, 16      ianuarie, la ora 23:00 domnul Mihai Petrescu împreună cu doi      prieteni (un bărbat şi o femeie) se aflau în zona magazinului Cocor      îndreptându-se dinspre Piaţa Universităţii spre Piaţa Unirii de unde      intenţionau să ia metroul spre casă. Au fost au fost surprinşi de un grup      de oameni care alergau urmăriţi de jandarmi şi practic obligaţi de mulţime      să se deplaseze în aceeaşi direcţie. Jandarmii care urmăreau grupul, toţi      purtând cagule, au format un cordon care a încercuit aproximativ 45 de      persoane, inclusiv pe Mihai Petrescu şi cei doi prieteni, lipindu-i de un      perete. Cei trei s-au legitimat din proprie iniţiativă şi au cerut să fie      lăsaţi să plece, însă acest lucru a fost permis doar femeilor din grup.      Jandarmii au continuat legitimarile şi au folosit gazele lacrimogene deşi      nicio persoană dintre cele din grup nu se manifesta agresiv. După      aproximativ jumătate de oră cei rămaşi (cca. 40 de persoane) au fost      urcaţi în dubă, cei care au încercat să se opună fiind îmbrânciţi, iar      ulterior au fost transportaţi la Secţia 8 de Poliţie. Poliţistii au reluat      legitimarea şi au început să amprenteze şi să fotografieze persoanele      prezente în secţie şi să completeze procese verbale. Dl. Petrescu a      refuzat să fie amprentat şi fotografiat iar când a întrebat de ce a fost      adus la secţie un poliţist i-a răspuns ironic: „aţi venit singuri!”. Dl.      Petrescu a semnat procesul verbal prin care a fost amendat cu 200 de lei      în dreptul menţiunii că nu recunoaşte fapta. Prietenul său, mai puţin      vocal, a fost sancţionat doar cu avertisment. Cei doi au putut părăsi      Secţia 8 Poliţie în jurul orei 3:00 după aproximativ patru ore de privare      de libertate. Dl. Petrescu se consideră victima unor abuzuri din partea      jandarmeriei afirmând că nici amenda şi nici privarea sa de libertate nu se      justifică.
  • În acelaşi      grup de peste 40 de persoane oprite de jandarmi în seara de 16 ianuarie      din zona magazinului Cocor în care s-a aflat dl. Mihai Petrescu a fost şi dl.      Augustus Costache, care se afla în zonă fără să aibă vreo legătură cu      protestele (mergea să cumpere produse de patiserie). Acesta confirmă      spusele domnului Petrescu referitor la reţinerea de lângă perete, inclusiv      folosirea nejustificată a gazelor lacrimogene, cât şi perioada reţinerii –      aproximativ jumătate de oră. Din acest loc, dl. Costache a fost dus într-o      dubă mică, împreună cu alte cinci persoane pe care nu le cunoştea, la      Secţia 3 Poliție.. În incinta secţiei, toate cele 42 de persoane prezente      au fost înştiinţate că au dreptul să refuze amprentarea. Au fost întocmite      procese verbale pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice pentru toţi,      cu diferenţa că cei care au acceptat să semnze au fost sancţionaţi cu      avertisment iar cei care refuzau să semneze au primit amendă. În cele din      urmă, după aproape patru ore de privare de libertate, de stat în picioare      şi în frig, Augustus Costache a semnat procesul verbal. Se consideră însă      victima unui abuz.
  • În data de      19 ianuarie, în jurul orei 22:30 domnul Bogdan Moldoveanu se afla      cu câţiva prieteni la fântâna din faţa facultăţii de Arhitectură şi o      aştepta pe sora lui, studentă, să iasă din facultate pentru a o însoţi pe      drumul spre casă. Începuse o conversaţie cu un paznic de la un magazin din      zonă când a auzit somaţia jandarmilor adresată protestatarilor de a părăsi      zona. Prietenii dlui. Moldoveanu au reuşit să fugă dar acesta împreună cu      paznicul (!) şi alţi aproximativ 30 de oameni au fost înconjuraţi de un      cordon de jandarmi, împinşi spre strada Edgar Quinet şi aşezaţi în şir,      unul lângă altul (femeilor aflate în grup li s-a permis să plece). Timp de      o jumătate de oră cei din grup au fost legitimaţi (de mai multe ori) şi      împiedicaţi să plece deşi au solicitat acest lucru. Dl. Moldoveanu a      povestit că în acest interval a putut vedea cum în capătul străzii mai      mulţi jandarmi băteau o persoană căzută. La ora 23:00 toţi cei înconjuraţi      de cordonul jandarmilor (inclusiv paznicul şi un tânăr care aparent      suferise un atac de panică) au fost urcaţi în două două dube unde li s-a      comunicat că vor fi transportaţi la Secţia 11 Poliţie şi li s-a permis să      îşi folosească telefoanele mobile. În secţia de poliţie, după o nouă      legitimare, dlui. Moldoveanu i s-a prezentat un proces verbal prin care      era sancţionat contravenţional pentru tulburarea liniştii publice. A      refuzat să semneze şi a menţionat în formular că nu recunoaşte faptele de      care este acuzat. Dl. Moldoveanu a încercat să refuze şi amprentarea şi      fotografierea însă i s-a spus că acestea sunt parte a unei proceduri      standard şi, neavând cunoştinţe juridice pentru a contrazice aceste      argumente, s-a supus procedurilor. Odată cu înmânarea proceselor verbale      Dl. Moldoveanu a constatat că fost amendat cu 1000 de lei pe când      majoritatea persoanelor aflate în secţie, care semnaseră procesele      verbale, fuseseră amendate cu 200 de lei. Privarea de libertate a dlui.      Moldoveanu a încetat la 2:00, după mai bine de trei ore.
  • În acelaşi      grup de peste 30 de oameni încercuiţi de jandarmi pe strada Edgar Quinet      în seara de 19 ianuarie a fost şi dl. Narcis Iordache (jurnalist,      editor www.romaniacurata.ro), împreună cu doi prieteni. El povesteşte că      se afla în zonă şi observa cu interes profesional incidentele violente de      la Universitate din acea seară, când a fost împins pe strada Edgar Quinet      de o busculadă creată de protestatari care fugeau şi jandarmi care      încercuiau zona venind din mai multe direcţii. Dl. Narcis Iordache a rămas      în spaţiul dintre cele două cordoane de jandarmi care blocau strada în      grupul de persoane în care se afla şi Bogdan Moldoveanu ale cărei relatări      despre evenimentele petrecute pe strada Edgar Quinet le confirmă. Dl.      Iordache a fost de asemenea condus la Secţia 11 Poliţie, însă, spre      deosebire de dl. Moldoveanu, cunoscându-și drepturile, a refuzat cu      fermitate să fie amprentat şi fotografiat. Impresia personală a dlui.      Iordache este că această fermitate a condus la punerea lui în libertate      înaintea multora dintre cei conduşi la Secţia 11 Poliţie deoarece      poliţiştii ar fi dorit să evite informarea celolalte persoane cu privire      la dreptul de a refuza amprentarea şi fotografierea. Cert este că i s-a      prezentat un proces verbal prin care i s-ae aplicase sancţiunea amenzii în      valoare de 200 de lei pentru tulburarea liniştii publice, i s-a comunicat      că poate refuza să semneze şi i s-a permis să plece din incinta secţiei de      poliţie. Narcis Iordache a semnat procesul verbal menţionând că nu      recunoaşte faptele de care este acuzat. Principala sa nemulţumire este      legată de faptul că în perioada privării de libertate, aproximativ 2 ore,      poliţiştii nu numai că nu au informat persoanele din incintă cu privire la      drepturile pe care le au ci au încercat chiar să le ascundă aceste      drepturi şi să le supună unor proceduri abuzive prezentându-le ca fiind      obligatorii.
  • Dl. Ad.      V. este regizor şi este implicat într-un proiect cinematografic având      ca temă Bucureştiul. Din acest motiv, în primele zile ale protestelor a      filmat în centrul capitalei cu intenţia de a-şi îmbogăţi arhiva personală.      Pe 19 ianuarie, puţin după ora 22:00 dl.Ad. V. a ieşit împreună cu      A.V. şi C.P dintr-o ceainărie de pe strada Edgar Quinet şi s-a      îndreptat spre Universitate filmând mulţimea care părăsea în fugă piaţa în      urma somaţiilor jandarmilor. În doar câteva minute pe stradă dinspre piaţă      a înaintat un grup de jandarmi din rândul cărora s-a desprins un grup de      trei care l-au imobilizat pe dl. Ad. V. şi l-au lovit cu bastoanele în mod      repetat, atât pe corp cât şi în cap. Dl. Ad. V. a fost împins într-o nişă      a peretelui Facultăţii de Litere unde erau căzuţi încă doi tineri şi      obligat prin violenţă (lovituri de baston) să şteargă imaginile filmate .      După aproximativ 15 minute dl. Ad. V. a fost urcat într-o dubă împreună cu      alte 21 de persoane şi în jur de şase jandarmi care s-au manifestat      violent (lovituri, ameninţări, urlete) pe parcursul drumului spre Secţia 4      Poliţie, drum care a durat o jumătate de oră. Referitor la cele întâmplate      în secţia de poliţie, dl. Ad. Vlad reclamă alte abuzuri: a fost amprentat      şi fotografiat fără a fi informat că are dreptul să refuze aceste      proceduri, iar poliţistul care a întocmit procesul verbal a completat la      menţiuni „nu are obiecţiuni” cu toate că dl. Ad. V. a afirmat că nu este      vinovat de tulburarea liniştii publice. Cu toate că sancţiunea aplicată      prin acest proces verbal este doar un avertisment, dl. Ad. V. a decis să o      conteste în instanţă deoarece i se pare un abuz să fie sancţionat pentru o      faptă pe care nu a comis-o. De asemenea, a decis să facă plângere penală      împotriva celor care se fac în mod direct vinovaţi de privarea sa de      libertate pentru aproximativ trei ore şi de modul violent în care aceasta      sa produs.
  • În data de      14 februarie, în jurul orei 9:15, dl. Andrei Rus se afla cu un grup      de prieteni în Centrul Vechi (zona pietonală) şi se deplasau      manifestându-se în favoarea libertăţii de exprimare, a dreptului la liberă      întrunire şi protest. Li s-au alăturat şase-şapte jandarmi care i-au      însoţit o perioadă şi i-au oprit în zona Centrului Ceh, de pe strada Ion      Ghica (lângă Biserica Rusă). Dl. Rus şi prietenii săi au întrebat de ce nu      se pot deplasa mai departe iar jandarmii le-au răspuns motivele erau      numeroase: erau într-un marş organizat, tulburau liniştea publică, blocau      strada şi nu se putea circula. Grupul de protestatari a eliberat strada      continuându-şi marşul până în dreptul Teatrului de Comedie unde au fost opriţi din nou de jandarmi şi li s-a cerut să se legitimeze. În plus, li      s-a comunicat că au zece minute la dispoziţie să se disperseze pentru că      erau în situaţia în care încălcau Legea nr. 60/1991 şi Legea nr. 61/1991. O persoană      din grup a telefonat unui post de televiziune să semnaleze situaţia iar      jandarmii s-au retras imediat. Au revenit însă cu efective sporite,      aproximativ 20 de jandarmi, peste aproximativ jumătate de oră, când în      grup mai rămăseseră doar câteva persoane, i-au înconjurat reţinându-i în      cerc timp de 40 de minute, perioadă în care i-au legitimat (pe unii de mai      multe ori, pe alţii deloc). Dl. Rus consideră că aceste acţiuni ale      jandarmilor reprezintă abuzuri deoarece încalcă mai multe drepturi ale      unor persoane paşnice, printre care: dreptul la exprimare, la protest, la      liberă circulaţie şi la libertate.
  • Tot în      data de 14 februarie, de această dată seara, în jurul orei 21:45, dl. Gabriel      Viorel Negulescu venea cu un grup de prieteni din Piaţa Universităţii,      unde protestaseră, spre Centrul Vechi. Pe strada Ion Ghica, în zona      Centrului Ceh, au fost opriţi de patru jandarmi care au încercat să-i      disperseze bruscându-i şi somându-i să să meargă pe trotuar pentru că      blochează circulaţia. Grupul şi-a continuat deplasarea până pe strada      Smârdan unde a fost înconjurat de jandarmi care au legitimat o parte din      persoanele din grup. În aceste condiţii cei din grup au decis să se      întoarcă în Piaţa Universităţii însă pe drum, pe strada Toma Caragiu, au      fost din nou încercuiţi şi legitimaţi de acelaşi grup de jandarmi care nu      i-au lăsat să părăsească încercuirea timp de aproximativ jumatate de ora.      Dl. Negulescu se consideră victimă a încălcării unor drepturi fundamentale      din partea jandarmilor afirmând că aceştia nu au nicio justificare să oprească,      să legitimeze şi să împiedice să se deplaseze nişte persoane paşnice.

Concluzii şi recomandări:

1. APADOR-CH a constatat că multe acţiuni ale jandarmilor au fost de o brutalitate vădit disproproţionată faţă de situaţia de fapt, cu excepţia serii de 15 ianuarie 2012, atunci când jandarmii au fost atacaţi cu pietre şi alte obiecte contondente de o parte a demonstranţilor, în perimetrul dintre Piaţa Universităţii şi Piaţa Unirii; chiar și în această situație, recurgerea la forță ar fi trebuit îndreptată exclusiv către imobilizarea, îndepărtarea și sancționarea legală a demonstraților violenți (nu a altor persoane).

2. Asociaţia consideră că multe dintre măsurile luate de jandarmi (imobilizare, transport la dubă, conducere la sediul poliţiei, amprentare, fotografiere şi redactarea unor procese verbale) au vizat persoane care fie se aflau în trecere prin zonă, fie manifestau paşnic. Intervenţiile în forţă împotriva acestor persoane au fost complet nejustificate. De asemenea, în cazul tuturor persoanelor conduse la sediul poliţiei, în mod justificat sau nu, condiţiile de transport (dube supraaglomerate), aşteptarea îndelungată în sediile poliţiei, amprentarea şi fotografierea (cel mai frecvent fără informarea persoanelor asupra dreptului de a refuza aceste măsuri) şi prelungirea abuzivă a perioadei de privare de libertate până când persoanele cedau şi semnau procesul verbal echivalează cu tratament degradant din partea Jandarmeriei.

3. În opinia asociaţiei majoritatea intervenţiilor nu au avut ca scop direct asigurarea sau restabilirea ordinii publice (atribuții prevăzute în sarcina Jandarmeriei de Legea nr.550/2004) ci sunt mai degrabă acţiuni de hărţuire a protestatarilor cu scopul de a descuraja participarea cetăţenilor la manifestații de stradă, inclusiv neviolente, sub pretextul aplicării unei legi de acum 21 de ani (Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice). Această lege este în mod evident depăşită, interzicând orice manifestare publică spontană şi prin aceasta, goleşte de conţinut libertăţile omului de exprimare si adunare. Astfel de acțiuni de intimidare nu pot fi reținute nici ca expresie a aplicării atribuției Jandarmeriei de a desfăşura ”activităţi de cercetare şi documentare în vederea constituirii bazei de date de interes operativ, necesară executării misiunilor specifice, cu persoanele cunoscute cu antecedente în comiterea de acte de dezordine cu prilejul unor manifestări publice, cu cele cunoscute ca aparţinând unor grupuri cu comportament huliganic, precum şi cu alte informaţii de interes operativ necesare executării misiunilor” (art. 19 alin.(1) lit. s) din Legea Jandarmeriei), atât timp cât au fost îndreptate către persoane care nu aveau nici comportament huliganic și nici nu participau la acte de dezordine.

4. Dată fiind similitudinea procedurilor urmate de jandarmi, rezultă că incidentele descrise în acest raport nu au fost situații accidentale, ci rezultatul modului în care au fost instruiţi jandarmii să acţioneze. APADOR-CH recomandă Jandarmeriei ca, până la adoptarea unei noi legi privind adunările publice, să dea dovadă de reţinere în intervenţiile împotriva participanţilor la proteste spontane în sensul imobilizării numai a persoanelor care chiar se comportă în mod vădit violent.

APADOR-CH

Bucureşti, Martie 2012

 

Comentariile sunt închise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.