Recent, Mihail Neamţu deplângea expresiile “tot mai incomplete, amputate sau denaturate ale masculinităţii”. Bărbatului contemporan îi lipseşte bărbaţia. Nicolae Manolescu ne spune că femeii contemporane îi lipseşte feminitatea.Se pare că ar exista două tipuri de femei şi două tipuri de bărbaţi: femeile feminine şi celelalte femei, bărbaţii bărbaţi si ceilalţi bărbaţi. Unde ne sunt femeile şi bărbaţii de altădată? strigă la unison corul conservator. Familia şi sexualitatea sunt probabil locurile în care apelul la argumentul natural este cel mai dificil de separat de prezumţiile noastre social-morale şi, prin urmare, terenul unora dintre cele mai lungi şi încrâncenate dezbateri politice. Forţa ideii de familie şi sexualitate ca naturale şi pre-determinate recuză orice discuţie ce le-ar pune într-un … Continuă să citești →

Cartea este un operator simbolic într-un câmp cultural şi social al distincţiilor şi relaţiilor de putere şi legitimare. Apariţia ei marca constituirea unui câmp[1] nou de producţie culturală. Dependenţa sa de privilegiile extra-economice tipice relaţiilor feudale dispare treptat, făcând loc libertăţilor şi constrângerilor pieţei. Câmpul internalizează condiţiile existente în momentul formării sale, reproducându-le logica şi integrându-le propriei supravieţuiri prin prisma necesităţilor sale de conservare. Ca atare, presiunile economice îi pot părea drept evenimente contingente de care se poate dispensa printr-o producţie şi consum şi mai accentuat de bunuri, sau chiar prin asumarea contextului economic drept consecinţă a organizării interne deficitare – ceea ce va constrânge la inovaţie şi modificarea relaţiilor de producţie. Piaţa de carte, apărută … Continuă să citești →

 TEMA: Privilegiaţi şi marginali Marginalizarea economică este o altă faţă a discriminării? Deşi este exprimată în termeni economici şi  grafice statistice, presupoziţiile din spatele acestora nu-şi pot ascunde interesele partizane şi neinteresul cultural. Discriminarea economică este o formă de violenţă, o metodologie a agresiunii, utilizând concepte şi constructe culturale ce nu-şi pot susţine legitimitatea nici dacă funcţionează într-un context similar celui care le-a produs (să ne gândim la noţiuni celebre precum ”trickle-down economics”, sau la noţiunea raţionalităţii instrument de maximizare a utilităţii). Aceasta ignoră orice chestionare axiologică venită din exterior, în acelaşi timp în care îşi traduce propagandistic, în interior, procesele ca simple funcţii de utilitate. Marginalizarea economică, de exemplu prin reducerea economică a unor ţări … Continuă să citești →

 Într-un timp  în care austeritatea economică este confundată cu eficienţa administrativă, iar decizii economice  luate fără consultarea politică a populaţiei sunt văzute ca model de guvernare eficientă, rămâne să ne întrebăm în ce măsura această mantră a politicii „reale” îşi serveşte scopul şi ce fel de conţinut îşi asumă ca de la sine evident. Voi încerca o descriere plecând de la distincţia dintre raţionalitatea individuală şi cea de grup, exprimată cel mai bine de dilema prizonierului.  Dilema prizonierului este un paradox, element central în teoria jocului, utilizat în cadrul organizaţiei RAND, cea care a fost însărcinată  în timpul Războiului Rece să gândească o strategie  capabilă de a împiedica (sau a câştiga) un război nuclear între USA … Continuă să citești →