Articole de Costi Rogozanu

Despre Costi Rogozanu

S-a nascut în 1977. A absolvit Liceul „Unirea” din Focsani, specializarea informatica. A urmat cursurile Facultatii de Litere din cadrul Universitatii Bucuresti. I-au aparut la Editura Polirom volumul de critică “Agresiuni, digresiuni” (2006) şi culegerea de proză scurtă “Fuck the cool. Spune-mi o poveste” (2007). A coordonat împreună cu Şiulea, Ernu şi Ţichindeleanu antologia “Iluzia anticomunismului”, apărută la Editura Cartier.

Reviewing Zuck. De ce au crescut acțiunile în timpul audierii?

[preluare de pe voxpublica]. De ce au crescut acțiunile în timpul audierii din Congresul american? Zuckerberg a emis tot felul de posibile teme de discuție, dar  nu a spus mare lucru, a transmis un lucru pe care mulți l-au sesizat imediat: diferența de look, de vorbă, de ticuri, de probleme dintre EL, care e de fapt un ”NOI”, ”echipa mea”, și politicienii clasici. A transmis că e în control, că are o putere cu care cei care îl audiau nu aveau nici o legătură. Comentariile post-audieri au mers toate în această direcție: geniul tehnologic, cu față imobilă, cu charm de geek, versus zbârciții, decrepiții politicieni. Contrastul dintre liderii noilor tehnologii și politicieni n-a fost nicicând mai … Continuarea

Publicat în Enter | Comentariile sunt închise pentru Reviewing Zuck. De ce au crescut acțiunile în timpul audierii?

#nuvăvedem, festivalul artistic al conformismul extrem

Din România au plecat 3,4 milioane de oameni. Dar n-au suferit. Au zburdat veseli prin UE. Milioane n-au mai avut o viață cât de cât sigură. Li s-au privatizat încet și școala și spitalul, curenții verticali sociali s-au estompat, rar te mai deranjează câte unul inteligent de la sat. Dar nu e rău, e mult mai bine. Pentru că s-a liberalizat piața muncii, energiei, prețul se compune natural. Rămâne o problemă. E corupție locală care sabotează capitalismul. Capitalismul nu e destul de bun, deși are rată a profitului mult superioară vestului. Corupția e de vină, iar la rădăcina corupției stă comunismul. În ultimul an anticorupția și anticomunismul au fuzionat total și au produs nenumărate manifestări artistico-civice. … Continuarea

Publicat în Enter | Comentariile sunt închise pentru #nuvăvedem, festivalul artistic al conformismul extrem

Jurnal de post-adevăr

E ceva mai realist să vedem această etapă a luptei post-adevărului drept o nouă etapă de „curățare și împrejmuire” a internetului pentru „brand safety”. Cine se rezumă la această dispută „etică” pierde mult din subtilitățile bătăliei. Continuarea

Publicat în Enter | 1 comentariu

Hora unirii clasei de mijloc

Atmosfera de ochi de ciclon, de apocalipsă, e dată, la scară globală, de fenomene precum Brexit-Trump, de sute de titluri despre sfârșitul capitalismului global, de „noi etape” etc. Optimiștii speră să tragă ceva profit din această clătinare a neoliberalismului globalist. Dar tendințele sunt clare: conservarea sistemului prin mijloace coercitive și prin darwinism social mai dur. În fine, de unde atâta liniște în alegerile locale din România? Răspunsurile comode obișnuite sunt cam astea: e de la dominația binomului SRI-DNA; e de la dominația europeană asupra regulilor jocului; e de la faptul că-s toți niște hoți acolo în vârf și s-au înțeles între ei; suntem dominați complet de capitalul străin; spațiul public e complet ocupat de un discurs … Continuarea

Publicat în Enter | 2 comentarii

Cine-i Lary

După ce văd filme cu pretenții îmi construiesc serios argumente de plăcut sau nu, e o formă de respect pentru filmul de autor până la urmă: dacă regizorul își bate capul ani de zile, măcar să mi-l bat și eu câteva săptămâni. Dacă tot ne situăm de comun acord și în afara comercialului, și în afara populismului estetizant – eu așa mă plasez față de prea mari pretenții estetizante, mă uit la festivaluri cum mă uit la raftul bio din MegaImage, mai descopăr câte o chestie bună, dar, nene, prea scump –, atunci, foarte bine, mă bag. E un joc pe care-l pot face cu Puiu, Muntean, Porumboiu, nu prea-mi iese cu Mungiu sau Giurgiu, care … Continuarea

Publicat în Enter | 2 comentarii

Brexit, crize la stînga. Dreapta e bine mersi

Stînga europeană mai radicală – fie capabilă să se distanţeze de o social-democraţie din ce în ce mai neoliberală, fie social-democrată într-un sens mai corect al sintagmei – a avut mari dificultăți în a se poziţiona faţă de Brexit. Probleme mai vechi despre ce ar însemna redemocratizarea UE, despre ambiguităţile din cîmpul muncii, despre retragerea spre o reinventare a stîngilor la nivel naţional etc. au explodat în spaţiul public. Inclusiv în România au apărut poziţii diferite; nici în interiorul grupului CriticAtac opiniile nu s-au așezat și nici nu cred că situația poate fi lămurită prea ușor. Încerc și eu mai mult o autolămurire publică în scris. Dacă tot s-a produs Brexitul pe hîrtie și la televizor … Continuarea

Publicat în Enter | 1 comentariu

Corporația vs. ”ai noștri”. Noi soluții de dezinfectant ideologic. ANAF?

Costi Rogozanu pe voxpublica Ce mai înseamnă tehnocrația? Lupte pe față. Un guvern slab, fără spate politic extins, nu mai poate ascunde chestii știute de toți și ținute tradițional sub preș. Asta e o insuficiență care ne ajută în transparență. Dar ne devolează și chestii mai complicate de care nimeni n-are nevoie. Pentru că după cum văd, bacteriile ideologice funcționează perfect. Avem scandaluri cu salvări private și urlăm la stat. Avem sisteme supte de privați  mult mai puternici și nu înțelegem complicitatea statului ca societate pe acțiuni / statul e o firmă de consultanți și intermediari. Tot soiul de critici închipuiți trăiesc de fapt din această industrie care atinge presă, ONG-uri, oci publice diverse și se … Continuarea

Publicat în Insert | Comentariile sunt închise pentru Corporația vs. ”ai noștri”. Noi soluții de dezinfectant ideologic. ANAF?

We are not WikiLeaks

Printre primele lucruri care au sărit în ochi după explozia PanamaPapers a fost o raportare polemică foarte clară la Wikileaks. Nici nu apăruseră bine filmulețele, schemele, primele nume din mega producția PanamaPapers (o desfășurare de forță estetică, cu multă grafică, informație foarte bine structurată, prezentată clar cu date clare, povești/anecdotă, personaje de banc, vezi violoncelistul), că într-o prezentare a operațiunii șeful ICIJ,  Gerard Ryle, declară clar: Ryle says that the media organizations have no plans to release the full dataset, WikiLeaks-style, which he argues would expose the sensitive information of innocent private individuals along with the public figures on which the group’s reporting has focused. „We’re not WikiLeaks. We’re trying to show that journalism can be … Continuarea

Publicat în Enter | Comentariile sunt închise pentru We are not WikiLeaks

Extrema dreaptă de consum (deocamdată) și populismul util care a fost omorît în Est

Zilele astea cîștigătorul etapei românești a Eurovisionului a ținut pe scena din Baia Mare un discurs despre țărișoara oropsită și supusă de forțe diverse și a urlat „noi suntem lupi, noi suntem daci”. Urla probabil împotriva vînduților care cîntă dance, pop și ignoră filonul autentic de „rock”. Asta în timp ce el și trupa lui erau costumați în vikingi, că doar era de la sine înțeles că trebuie să pupi în cur noua gazdă a finalei, Suedia. Zilele astea am văzut un scandal cum că a cîntat hip-hoperul Cedry2k într-un club precum Control (bastionul distracției „luminate” bucureștene), de pe noul album, niște versuri „tari” în care se lua de „sorosiști” și de „bulangii”. Cedry2k înțeleg că … Continuarea

Publicat în Enter | 1 comentariu

Trădarea lui Iohannis. Moartea de rîs e deja ameninţare geopolitică

Moartea din cauza rîsului nervos e deja ameninţare geopolitică. Să rîzi atît de mult într-o ţară defrişată social e cumva tragic. NU avem încotro. Ieri s-a întîmplat un cutremur. Iohannis, şi cumva în aceeaşi gamă dar mai reţinut, Cioloş, au recunoscut o suprareacţie în cazul ANAF. Dramă. Preşedintele putea fi criticat pentru felul în care se poziţionează în negocierile în cazul Brexit. Dar văd pe Realitatea un telespectator din Londra care, în loc să se îngrijoreze de ce ar putea obţine Cameron în defavoarea angajaţilor români din UK, e foarte indignat că a zis Iohannis ceva calm despre Antene. Demenţa e totală. Antena 3, cu talentul ei de lipit de diverse puteri, a fost entuziasmată de … Continuarea

Publicat în Insert | 1 comentariu