Spicuind din Manualul de luptă al organizației Noua Republică. Noua Republică fiind, după cum se știe, inconștientul sălbatic, coșmarul militarizat al neoconservatorismului local, un fel de monstru – ai fi zis doar oniric – în care tupeul PDL-ist, naivitatea interesată a teocratului și superioritatea afectată a filosofiei idealiste vulgare, pe scurt Mihail Neamțu, Dacian Țolea și Cosmin Aldea se întâlnesc laolaltă, se îmbrățișează și își fac poza aceasta fericită de grup care e Manualul de luptă. Din care spicuim și comentăm:
Noua Republică e deschisă vocilor credibile…, dornice să depăşească sectarismul orb şi steril… Zic, faină treabă. Habermas.
[În același timp, Noua Republică e conștientă că] noile mijloace de comunicare permit agregarea unor grupuri de presiune şi acţiune pe care organizarea post-comunistă a politicii din România le-a ignorat sistematic.
Zic, interesantă observație. Bourdieu cumva? E cumva pilula cu argumentul că tocmai aparentul universalism formalist pus în practică prin noile mijloace media duce la un efect contrar, și anume la tribalizarea, fragmentarea societății în secte și grupuri de presiune și acțiune separate și necoordonate?
Dacă-i așa, mă întreb cum poți să faci un program coerent pe niște baze paradigmatice atât de contradictorii, adică simultan pe niște poziții interesat-utopice și idealiste à la Habermas și niște poziții cinice și totuși dezinteresate, à la Bourdieu?
Cum poți să dorești să reproduci un program iluminist atât în forma sa utopică cât și în varianta sa cinică, de după post-dezvrăjire? Numai fiind neoconservator, desigur. Neoconservatorismul asta și însemnând, această îmbinare de iluminism emancipator și iluminism sectarizant, de cinism și utopie. Utopia neoconservatorismului fiind tocmai separarea și autonomizarea unei clase superioare (denumită aici eufemistic „grup de presiune și acțiune”), care se autolegitimează tocmai prin pretenția salvării (așadar: conservării și muzeificării) universalismului Occidental, așadar a universalului ca atare.
Noua Republică este așadar, filosofic vorbind, un fel Bourdieu care ne promite că-l va duce el în spinare pe Habermas, chiar și după ce moare acesta (și nu mai e mult). O clasă superioară care ne explică, aici, în Manualul de luptă, că este justificată să ne ia la bătaie, pe noi ăștia stângiștii, elementele disturbante (că doar e manual de luptă, să nu uităm asta), în măsură în care ei, Noua Republică și forțele pe care le reprezintă, asigură astfel salvarea, sau cel puțin bunăstarea relativ optimă, deși, la nivel absolut, absolut nasoală, a universalului, adică a întruchipării sale istorico-statistice: „majoritatea (always tăcută) a societății”.
„Noua Republică se adresează cetăţenilor de dreapta dezamăgiţi de structurile politice actuale din România”.
Faină treabă, din nou. Noua Republică se adresează cetățenilor de dreapta care au fost dezamăgiți, deci, de politicile de dreapta. Cititorii și publicul Noii Republici sunt deci acele elemente rătăcite, care plutesc indecidabil în afara departajărilor ideologice prestabilite. La acești cetățeni de dreapta care nu mai știu deci ce se întâmplă cu ei, cum de le merge mai rău deși li se întâmplă exact ce-și doreau, sau, cel puțin, ceea ce au votat să li se întâmple, la acești cetățeni aflați în stare cruntă de ebrietate ideologică vin deci băieții de la Noua Republică (adică, tocmai, Noua Dreaptă în costumul alb al „interesului general”) ca să le explice la ureche cum trebuie citită, la dreapta, situația și ca să-i adune astfel, ca și cu grebla, înapoi în curtea electoratului de dreapta.
Evident, pentru asta punând totodată la bătaie singura strategie politică pe care o aveau la îndemână, declarând așadar, împotriva tuturor evidențelor, că stânga e la putere deja de-aproape un deceniu.
„Noua Republică recomandă virtutea discernământului: într-un noian de minciuni și manipulări mediatice, adevărul abia mai poate fi întrezărit”.
Bine, totuși, că ei îl văd bine și că îl mențin, strict și constant, sub observație. Adevărul pe care noi abia îl întrezărim. Tare iarba asta.
„…acţiunea la nivel executiv și legislativ reflectă, în mare, diferenţa dintre stânga și dreapta. PDL a susţinut un nou Cod al Muncii și o Lege a Educaţiei, în timp ce USL s-a opus cu vehemenţă oricărei schimbări. Consecinţele practice ale orientării doctrinare trebuie bine înţelese și explicate în orizontul alegerilor din 2012”.
O onestitate admirabilă. Într-adevăr, e foarte bine să se știe că noul cod al muncii, cel care a facilitat, tocmai ieri, demiterile în masă de la Jucu fără nici o reparație financiară, fără nici o parașută de hârtie măcar, acest nou cod al muncii a fost impus de dreapta, de PDL, nu de USL. Exact așa stau lucrurile, cum zic și oamenii din Noua Republică. Mă întreb doar de ce țin neapărat să ne aducă asta aminte?
„Prin iresponsabilitatea funciară a lui Victor Ponta, Dan Voiculescu și Crin Antonescu…”
Ah da. Simpla asociere a celor două paragrafe sugerează explicația. De ce rânjesc, deci, neoconservatorii guerilleros la evocarea acestui scenariu care ar trebui să-i rușineze? Pentru că, precum în legile Murphy, au găsit pe cine să dea vina: pe Ponta, Voiculescu și Crin Antonescu. Nu contează că n-au fost încă la putere. Dimpotrivă, acest aspect e un element de acuză în expresia, absolut admirabil de abilă dpdv ideologic, „iresponsabilitatea funciară”. De ce sunt tipii ăștia „funciar iresponsabili”? Pentru că tocmai, până acum, n-au demonstrat nici o responsabilitate politică, neavând niciodată puterea.
Socialismul (fie el şi deghizat în socialism-liberal) instigă la invidie și ură de clasă. Capitalismul creează locuri de muncă și stabilitate. Guvernarea de dreapta garantează o imagine pozitivă a României în ochii pieţei libere. Stânga ne lasă la cheremul cămătarilor şi a statelor cu trecut şi prezent comunist.
A trebuit să mă țin de scaun când am citit rândurile astea. Atâta îmbinare de tupeu, denegare, fals și violență duse la limită n-am mai întâlnit de curând. „Capitalismul creează locuri de muncă și stabilitate”. Cum poți să susții asta în condițiile în care abia ieri 2200 de oameni și-au pierdut locurile de muncă; în care problema șomajului (oficial între 10% și 20%) face ravagii în toate statele capitalismului avansat? Cum poți să repeți problema și să o reafirmi ca soluția însăși? Și cum poți să susții, în aceste condiții, că socialismul, ba chiar și social-liberalismul (adică inclusiv centru-stânga cea mai diluată) sunt cele care creează invidie și ură de clasă, nicidecum capitalismul. Când degetul arată luna, Noua Republică se uită la deget și zice că are unghia roasă. Și așa mai departe, întregul paragraf poate fi prezentat ca o desfășurare, implacabilă, automată a falsului flagrant și universal recunoscut ca atare, aici cu titlul de adevăr fundamental. Guvernarea de dreapta garantează o imagine pozitivă a României în ochii pieţei libere. Fals. Pe timpul guvernării de dreapta, imaginea României (manifestată ea în ratingul cu care e creditată țara noastră de agențiile de rating) a scăzut. Stânga ne lasă la cheremul cămătarilor şi a statelor cu trecut şi prezent comunist. Fals încă o dată. Guvernările neoliberale au lăsat statele lor (e adevărat, unele – precum Grecia sau SUA – acum aparent în costum social-liberal) cu imense găuri negre financiare și, implicit, cu „o imagine proastă” în ochii pieței libere, și, cu ocazia asta, într-adevăr la cheremul cămătarilor (nimeni alții decât cămătariatul internațional care e FMI și brațele-i aferente). Cât despre cheremul „statelor cu trecut și prezent comunist”, să spunem doar că mai toate statele sunt, astăzi, la cheremul unor astfel de state. Atunci când nu se întâmplă, ca în cazul SUA, ca acei dictatori din aceste state să fie chiar marionetele guvernului american.
Revenirea stângii la putere pune în pericol dreptul de proprietate (vezi naţionalizările din Argentina anului 2001). Prin impozit progresiv, stânga va suprataxa reușita și performanţa. Stânga va alunga investitorii străini către meleaguri mai ospitaliere.
Delirul continuă. Naționalizările din Argentina din 2001 ca expresie a faptului că sosirea stângii la putere ar putea duce la punerea în pericol a dreptului de proprietate? Când naționalizările respective au avut loc într-un context în care guvernările neoliberale de dreapta au dus țara în faliment, iar proprietățile pe care le-a naționalizat guvernarea ulterioară, de stânga, erau, de fapt, părăsite de proprietarul lor privat și socializate de proprii muncitori. Și, din nou, simpla asociere leagă argumente, oferă probe pentru realități inexistente și creează panică: ideea că până și impozitul progresiv (măcar că al USL-ului e unul mai degrabă regresiv) trebuie citit și demascat ca un atac la dreptul de proprietate.
Deci despre dreptul de proprietate era vorba. Iată-ne deci ajunși, în decursul unei singure pagini, de la Habermas la avarul lui Molière, de la comunitatea universală la proprietatea particulară. De care nimeni n-are dreptul să se atingă. Noua Republică, pardon, coboară astfel vertiginos în abia zece rânduri de la apărarea valorilor universale la apărarea propriilor sacoșe de proprietăți proprii și personale. Ei sunt vigilenții care apar cu pușca și pieptul scos în față, apărându-și căruciorul de cumpărături și șoptind pe sub mustața lor de Wiatt Erp: Not a dime more. Or I swear I’ll blow your head off. Că doar e manual de luptă, să nu uităm. Acum aflăm și de ce ne batem. Pentru proprietatea lor privată.
În încheiere. „Stânga se bazează întotdeauna pe alegătorii neinformaţi, needucaţi și ușor de manipulat prin discursul urii. Dreapta se bazează pe alegătorii inteligenţi, informaţi, cu personalitate, cu idei, soluţii și spirit întreprinzător”. Iată-ne ajunși, așadar, la capitolul cititorii noștri sunt mai inteligenți decât ai lor. Momentul Academia Cațavencu, pe care băieții în cămeși negre de la Noua Republică ni-l oferă într-o scenetă, de data asta, din păcate, serioasă. Deci stânga e țărănimea și prostimea, dreapta e burghezia liberală medie? Ba nu, zic Noua Republică, și mai bine: voi, țărănoii care ne citiți, sunteți, dacă votați cu dreapta și credeți în dreapta, precum strămoșii voștri nobili, burghezii liberali, iluminați și iluminiști, ai vârstei de aur a capitalismului.
Stânga stă astăzi – de bine, de rău, asta depinde de opinia fiecăruia, cât și de context – pentru libertatea informației, pentru emancipare, pentru universitate și universalitate, pentru gratuitatea educației, pentru incluziune socială. Pentru urbanizare, electricitate și apă caldă pentru toată lumea. Pentru biblioteci județene deschise până noaptea și dispensare medicale până-n ultimul sat.
Dacă, în afara celor care cred sau simpatizează cu aceste principii sau a acelora ale căror interese obiective se regasesc printre aceste principii, mai sunt și unii care nu cred neapărat în ele, pe motivul self-fulfilling că sunt neprofitabile, acești cetățeni cel puțin bizari sunt, cu siguranță, de dreapta. Dar asta nu-i face neapărat mai inteligenți.
Imagine slide: Dan Perjovschi
o, ce-i cu jargonul asta din epoca de aur! fascisti, idealism vulgar… in plus, textul este un fel de barfa infatuata, ici ironie, colo sarcasm, dincolo exclamatie retorica. partea unde ti se pare ca ce spun neoconservatorii seamana cu ce spun Bourdieu si Habermas si tragi concluzia ca neoconservatorismul autohton este Bourdieu ducandu-l in spinare pe Habermas este, ‘filosofic’, o gogomanie. imo, un text needificator, care nu stie ce vrea sa spuna. am impresia ca ai incercat sa scrii ca Rogozanu, dar nu ti-a iesit.
Textul este absurd pentru că analizează un document la fel de absurd al unui tip absurd, care din spatele listei sale de diplome şi titluri universitare aduce în viaţa publică un limbaj absurd: Mihail Neamţu. Ori o triplă absurditate nu putea duce la un rezultat care să aibă logică.
De fapt, presupunerea că ar exista un conflict între o forţă politică de dreapta şi una de stânga în chestiunea proprietăţii şi a serviciilor publice este absurdă ea însăşi, din următoarele motive:
– Grupările politice care deţin în prezent puterea nu sunt de dreapta şi nu au fost niciodată. Sunt conduse de un comunist, fost înalt funcţionar al guvernului comunist, şi populate la nivelele inferioare de comunişti pe măsură, chiar dacă la momentul când ar fi trebuit să fie comunişti cu carnet erau doar nişte utecişti;
– Nu există o forţă politică de stânga care să fie partizana “urbanizării, electricităţii și apei calde pentru toată lumea”faţă de alte forţe politice care nu sunt. Orice organizaţie care vrea să aibă o populaţie capabilă să muncească şi să plătească impozite are nevoie de electricitate, urbanizare şi apă caldă. Cel mult poate spune că nu are nevoie de autostrăzi
Întotdeauna, regimurile politice care s-au opus “urbanizării, electricităţii și apei calde” au fost regimuri intensiv religioase, teocratice, ca Rusia ţaristă, Mongolia budistă sau grupările conservatoare catolice din Brazilia imperială. Dacă ar fi de găsit un vinovat pentru lipsa lor la noi, locul cel mai indicat în care s-ar putea afla e sub potcapul aurit al lui Nea Daniel Bărbosu’;
– Nu există o contradicţie în privinţa apărării proprietăţii private şi acaparării ei între o forţă politică de dreapta şi una de stânga. De fapt, regimul aşa-zis de dreapta se opune furios ideii de proprietate, făcând o campanie demnă de epoca lui Lenin pentru confiscări, limitări ale dreptului de proprietate, exproprieri pe sume ridicole, modificarea Constituţiei, întărirea puterii fiscului asupra proprietăţii etc în timp ce forţa politică aşa-zis de stânga, care urla isteric că “nu ne vindem ţara, să nu se restituie nimic, că învie moşierii şi regele”, acum nu ştie ce să facă mai întâi pentru a o proteja.
De fapt, nici “stânga” şi nici “dreapta” nu au un argument care să aibă sens şi ei ştiu foarte bine asta. Din acest motiv, toate conflictele începute şi întreţinute cu ajutorul mogulilor din ambele tabere se învârt prosteşte, caraghios, absurd, precum fluturele de noapte orb în jurul lămpii, între cele două idei care par să obsedeze “țărănimea și prostimea, alegătorii neinformaţi, needucaţi etc etc”: faptul că un regim “opresiv de tip comunist” duce la un stil de viaţă restrictiv, limitativ, deci în mintea lor demn, moral şi respectuos, iar un regim “liberal care să fie favorabil pieţelor libere” la o viaţă socială mârlănească, cu păsărici, ţigănci împuţite şi găozari (cele patru calificative pe care postacii le-au repetat până la manie).
Cum spunea o tipă care avea motive să cunoască foarte îndeaproape regimurile tiranice din Africa şi cele din Olanda şi USA: albii sunt atât de obsedaţi de a părea politically-correct încât sunt în stare să se lase căsăpiţi fără să se apere de agresorul musulman, ca să pară prietenoşi cu minorităţile. În regimul nostru de viaţă de după 2006, “alegătorii informaţi şi educaţi aflaţi deasupra ţărănimii şi prostimii” sunt atât de obsedaţi de a părea demni, morali, familişti, ordonaţi şi distinşi încât au ajuns mai ortodocşi decât răposatul Teoctist, mai socialişti decât Gorbaciov, mai comunişti decât Ceaşcă şi mai conservatori decât un ţăran venit de la plug. ACEIAŞI alegători care în regimul lui Rânjilă şi al lui Bombonel băteau puţinele cluburi care existau atunci în rarele ocazii în care aveau bani şi visau la o anumită ţară din Vest care avea “cartiere roşii” şi în care nu aveau bani să ajungă.
~Nautilus
Genial
Sunt cateva prostii prin manifestul Noii Republici, dar autorul habar nu are sa le taxeze. Ce articol jenant.
Excelent articol. Manipularea grosolana a acestui „manual de luptă” trebuie demascată. Felicitări.
Cei de la „noua republică” mizează pe sentimentul spaimei. Am citit și eu așa-zisul „manual” care, este elaborat special pentru alegerile din 2012. Mizează pe înfricoșarea electoratului prezentînd socialismul (stînga) ca pe o catastrofă iminentă și, îndeamnă la o mobilizare împotriva acestei fantasme de dînșii inventată. Este o rețetă veche a neoconservatorilor. Propagă frica și apoi manipulează.
Cred că ar trebui să i se răspundă cu un demers clar articulat, din partea platformelor de stînga (care nu înseamnă USL, așa cum dorește noua republică să credem). Din păcate stînga din Romînia nu există la nivel activ, ca structură politică. Poate a sosit timpul pentru activism politic.
poate ca nu mai e niciodata timpul ptr activism de stanga!
Corect
bine punctat
@) Alex Cistelecan
Vad ca i-ati luat in serios doctrinar si ideologic, ca sa spun asa. M-am intrebat daca merita efortul. Acum, imi dau seama ca merita. Cred ca ati surprins bine punctele de pornire ale manualului in Habermas si Bourdieu. Si ca ele se cam bat cap in cap. Dar mai este ceva si propun sa mergem pina capat – doar daca nu cumva am inteles eu gresit, manualul este de dreapta, pentru junii politicieni de dreapta. Bun. Numai ca ambele puncte de plecare sint, pina ma contrazice cineva, de stinga, cu un limpede pansant marxist! La noi, tinara dreapta e marxista?!
Si o observatie mai generala. Am facut-o prima oara pe vreme cind revista Cultura adapostea cumva echilibrat tineri autori de stinga si de dreapta, intre care apareau periodic si anumite polemici, dispute. Asta facea revista foarte vine. Dar nu asta este problema mea, ci faptul ca nu stiu din ce motiv, desi eu sint mai degraba de dreapta, ii citeam cu mai multa placere pe cei de stinga! Pentru ca scriau mai bine – aveau o limba romana mai buna si o stilistica mai vie si mai eleganta. Din pacate, pentru mine, care nu m-am mutat la stinga!, acelasi lucruil observ si acum cind, mai ales in publicatii electronice, se coaguleaza un fel de poli intelectuali, nu neaparat si de politica aplicata, desi aceasta posibila metamorfoza nu trebuie exclusa, unul de dreapta, celalalt de stinga, ultimul reprezentat si de aceasta publicatie. Desi deja dublu bunic, ma gindesc totusi la viitor si, ca sa fiu sincer, ma simt putin frustrat observind relativa precaritate a discursului tinerilor de la dreapta. Hai, baieti, inca un efort si veti deveni… republicani!
“nu stiu din ce motiv, desi eu sint mai degraba de dreapta, ii citeam cu mai multa placere pe cei de stinga! Pentru ca scriau mai bine – aveau o limba romana mai buna si o stilistica mai vie si mai eleganta. ”
Intr-adevar: “o luam in gura de la fascisti” este de o eleganta impecabila si denota o mare profunzime a ideilor precum si o desavarsita proprietate a termenilor.
Cat de fara umor, de trist, ar trebui sa fie cineva ca sa se ia in serios in asemenea hal si sa publice un “manual de lupta”, in ziua de azi?!..Haideti fratilor sa facem misto de ei, nu sa-i luam in serios comentandu-le iesirile patetice si tampe.
„au găsit pe cine să dea vina: pe Ponta, Voiculescu și Crin Antonescu. Nu contează că n-au fost încă la putere.”
am o singură observaţie, cred că toţi cei trei citaţi mai sus, au fost la putere …
Și sunt!!! Doar sunt într-o relație de putere (Foucault).
Razi cat vrei Harap Alb da Spanu ti-o va trage peste gura cu buzduganu … nu stii ce-i aia ? E “mace (club)”.
manualul ala este excelent , incepand de la numele sau . Care este un fals . Pustii vor deschide cautand caft si vor gasi indemnuri. Nu se adreseaza unei paturi subtiri foarte cititoare de Habarnam si Burtier ci posibililor “indignati” . Este bazat pe generaliti la care in gnl nu poti decat sa aderi :
“Toate aceste organizaţii exprimă urgenţa momentului: înnoirea politicii din
România.
În locul seminariilor, al conferinţelor publice, al comentariilor nesfârșite pe
Internet, urmează anotimpul acţiunii:”
“O prioritate o reprezintă dialogul cu independenţii: cei dezamăgiţi sunt, adesea,
bine intenţionaţi.
Nu ezita să inviţi și a doua oară o persoană care rămâne independentă/neutră.”
si incepe cu decalratii cam .. aiurea ptr mine, ptr tine ca noi am intreba cine si de ce a facut imprumutu de la FMI de urgenta si pe sest si mai ales unde sunt banii da la “tara” merge. la “tara” adica buna parte din orasesnii ce se pretiund clasa de mijloc sau care considera ca au fost . Insi curatei, cu minim 12 clase , ceva mai cititi si revoltati. Aia care nici nu prea mai voteaza…
Este un manifest adresat tuturor nemultumitilor tranzitiei. Si care eludeaza -admirabil ca tehnica!- faprtul ca “dreapta” este la putere.
Nu mai continui.
Este foarte bun.
Pacat ca “stanga” nu a resuit sa ofere asa ceva
O sa mi se raspunda “democratic” – sunt prosti! Da multi !!
Uite d’aia o sa ne dea una sa nu ne mai vedem – din cauza “elitismului” unora ca tine , din cauza “revolutionarismului” altora care viseaza la Stalin si anii 50, din cazua anarhismului altora samd care vor fi utilizati ca ilustratie si toti cei care vor zice ceva impotrova vor fi acuzati ca vor lagare, gulag samd. In definitv cultule ai putea sa stii ca acuza privind “nationalizarea” femeilor a fost lamnsata de un adversar politic al stangii – insa a fost folosita masiv impotriva stangii …
Si potentialii los indigandos cu drept de vot in Romania se vor alinia in spatele actualei putori foarte fericiti … (hm. Mai tineti minte ca la prima alegerea basheasca s-a clamat ca “ptr prima data in 16 ani drepata este la putere!”? Uitandu-se de Zodia Tzapului si CDR . Da voi nu aveti de unde sa stiti ca nici Arenda nici Zijeck nu au scris despre asta …)
Uite d’aia neoconservatorii sunt asa de sexy
“cine si de ce a facut imprumutu de la FMI de urgenta si pe sest si mai ales unde sunt banii ” – dle Bizon, intrebarea aceasta imi face o imensa placere fiindca este uluitor de simpla. Ashadar, orice acord cu FMI, in orice parte a lumii, este semnat de: Sheful Statului (shi/sau Prim-Ministru), Ministrul de Finantze shi Guvernatorul bancii Centrale. Scrisorile de intentzie, care rezulta din acest acord sunt semnate de un reprezentatnt al executivului shi de Guvernatorul Bancii Centrale. Lucrul acesta este valabil shi pentru acordurile FMI cu Tonga-tapu, shi pentru acordurile FMi cu Romania.
Mai departe, cuj exceptzia unor situatzii exceptzionale (una, foarte recenta, in egiptul post-Mubarrak), banii de la FMI merg la banca Centrala. In cazul acordului din 2009, acesta a fost tripartit, dupa cum urmeaza: cca 13 md de euro de la FMI, din care ~ 3 md au intrat (prin derogare speciala de care am amintit) la Ministerul de Finantze iar restul de ~ 10 la BNR, apoi inca vreo 6 md de euro de la CE, care s-au dus la Ministerul de Finantze shi ceva mai putzin de 1 md de la Baca MMondiala care nu au mai intrat nicaieri (la fel ca shi ultima transa FMI, destinata BNR, daca nu ma inshel).
Tragand linie, cca 9 md le-a luat guvernul, ca 9 md le-a luat BNR, cca 2 md nu au mai ajusn la destinatzie din varii motive.
Din cele 9 md de la BNR, o suma neprecizata, dar probabil cam 4 md de euro, s-au intors la bancile private, prin eliberarea de RMO-uri (rezerva minima obligatorie).
rstul de 5 md sunt in continuare la BNR, care ii repuna in circulatzie economica cam asha: FMI imprumuta BNR cu 3,5% dobanda, BNR imprumuta bancile private cu 6,25% dobanda, iar bancile private imp[rumuta statul roman cu 6,8% dobanda.
Concluziile va apartzin dvs., dle Bizon.
PS Acordul cu FMI include shi conditzionalitatzile care au dus la impozitul forfetar, marirea TVA, scaderea salariilor, disponibilizarea bugetarilort, comasarea shcolilor shi spitalelor etc. Aceasta au revenit exclusiv in raspunderea guvernului shi au fost sustzinute de BNR, care a beneficiat de grosul potului de la FMI dpdv financiar.
Si Stalin a fost rau?
Deci
Statul imprumuta de la FMI sa aiba de unde sa imprumute bancile (azi : austroece, grecesti, olandeze si ce s-o mai nimeri ). Vancile imprumuta inapoi statu. Eu , tu, ea, el plateasc taxe si impozite ca sa returneze banii la FMI.
Deci noi platim asistenta sociala a bancilor !!
Ar mai fi de intrebat ce dracu a facut guvernul cu cele 9 mld care i-au revenit.
Ar mai fi de intreebta de ce doar nopi discutam cestia asta in loc sa devina bun public . De ex un manifest gen Regulamentul de lupta al USLashului : Dreapta portocalie a luat banii de la FMI ca sa ii dea bancilor straine si prietenilor politici si ptr asta voi platiti la FMI 1 ban din 5 ori de cate ori cumparati lapte ptr copii !!!
“FMI imprumuta BNR cu 3,5% dobanda, BNR imprumuta bancile private cu 6,25% dobanda, iar bancile private imp[rumuta statul roman cu 6,8% dobanda.”
Extraordinar! Puteti da ceva referinte? Dece nu imprumuta BNR statul roman cu 6% dobinda? E criminal.
de ce? fiindca statutul bancilor centrale le interizce sa finantzeze in mod DIRECT deficitul de stat.
despre referintze: avetzi site-ul IMF unde gasitzi scrisorile de intetnzti shi acordurile, site-ul BNr unde ii gasitzi statutul… cat despre cifrele dobanzilor, ele sunt notorii. shi circumstantziale.
la intrebarea dvs. , mai adaug una: de ce se fereshte BNR sa reduca dobanda minima pe leu de 6,25 la … poftim, 4,5? Asta i-ar asigura un profit, oricum, shi ar mai reduce presiune asupra bugetului statului. ca element ajutator, adaug faptul ca in final, nota de plata este suportata de statul roma shi contribuabilii sai. adica de noi.
Asa erou e Isarescu? Asa specialist? UAU!!!
Orice om care supravietuieste intr-o functie, oricare, 21 de ani este automat suspect. Isarescu si Mircea Sandu sunt exemplele perfecte.
@Mihai Andreescu,
Cu asemenea cifre nu mai poti vorbi de suspiciune ci de vinovatie.
Ar fi bine sa fie aceasta corelația între ratele dobânzii; dar este o mică inexactitate.
Dobânda de referință a BNR este la creditele în lei și este nominală. Creditul de la FMI este în euro! Rata inflației este pe undeva la 5%. Deci BNR refinanțează practic bancile private la o dobândă reală apropiată de zero. Are cineva un credit la bancă în lei să spună cât plătește pentru acesta!? Atunci o să înțelegem de ce bancile au înflorit o vreme iar IMM-urile au murit. De cetațeanul persoană fizică, nu mai amintesc….
din pacate pentru noi, aceasta schema de circuit al banilor in natura este foarte exacta. chiar daca se aplica pe lei, dupa cum bine atzi observat, trebuie sa shtitzi ca BNR vinde shi cumpara lei/euro de pe piatza. ori, bancile private imprumuta guvernul shi cu lei, shi cu euro. la euro, situatzie este shi mai jalnica, intrucat deshi dobanda minima europeana este de 1%, guvernul nostru e fericit cand se poate imprumuta cu 4,5%, pe piatza interna (shi este de neintzeles de ce nu a incercats a iasa pe piatza externa acum un an, cand lucrurile erau mai relaxate decat acum. au incercat sa iasa de curand, shi a fost un eshec, bondurile noastre fiind cumparate tot de bancile private din Romania… Cum altfel, cand acum pietzele sunt mai nervoase ca oricand???). V-ash ruga sa observatzi ca cifra de 4,5% nu este intamplatoare: ea este, spun eu, descoperind America, superioara cifrei de 3,5%, care este dobanda aplicata e FMI….
Este adevarat ca BNR nu amprimit shi lei de la FMI, dar ea imprumuta in lei bancile private, la dobanzile pe care le-am spus mai sus. Insa va atrag de asemenea atentzia ca BNR este cel mai mare speculator de pe piatza valutara romaneasca. Un speculator grijuliu cu urmele pe care le lasa, este adevarat. Shi s-a putut constata ca adesea speculatziile BNR (aka interventziile) aveau de-a face cu momentele in care Guvernul imprumuta lei sau euro.
Cat despre rata inflatziei… aici este o alta cestie: bancile private nu includ rata inflatziei in imprumuturile lor catre Guvern, insa o includ in imprumuturile catre populatzie sau firme.
Pingback: Un cocktail de destindere cu neoconi, Trier, Wells « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET
„Noua Republică fiind, după cum se știe, inconștientul sălbatic, coșmarul militarizat al neoconservatorismului local, un fel de monstru – ai fi zis doar oniric – în care tupeul PDL-ist, naivitatea interesată a teocratului și superioritatea afectată a filosofiei idealiste vulgare, pe scurt Mihail Neamțu, Dacian Țolea și Cosmin Aldea se întâlnesc laolaltă, se îmbrățișează și își fac poza aceasta fericită de grup”
Domnule Cistelecan, dacă lucrurile ar sta într-adevăr așa, atunci de ce v-ați mai obosi să scrieți un articol – ca să-i spun așa – în care discutați punct cu punct o serie de propoziții ale respectivilor, propoziții pe care le scoateți de altfel din orice context. (Las la o parte faptul că ideea dvs. de dialog se axează pe caracterizări lapidare, gen „Delirul continuă.” Dacă vreți să fiți judecat după această manieră de raportare la ideile altora, e desigur dreptul dvs.) Dacă lucrurile chiar ar sta așa cu domnii Neamțu & Co. (ceea ce trece drept) argumentația dvs. ar deveni inutilă: oricum sunt niște interesați, tupeiști – pe scurt, după cum insinuați, niște monștri. Cred însă că în ciuda formulărilor chestionabile din manifestul pe care îl denunțați lucrurile ar merita discutate mai calm, în spiritul unui dialog mai deschis. Din păcate, văd că nu sunteți dispus să faceți un pas în această direcție. Am mai spus-o pe acest site, cu un astfel de discurs nu îi veți convinge pe numeroșii cititori care nu fac parte din tribul dvs. de stânga dar caută o alternativă la versiunea destul de sălbatică a capitalismului din România de azi.
Unul din cele mai bine scrie şi mai realiste articole pe care le-am citit în ultima vreme!
„…să o luăm în gură de la fascişti”. sigur vrei sa abuzezi din nou, asa cum a facut stanga de atatea ori, argumentul infierarii. nu de alta, dar arata clar ca nu mai sunt alte argumente…
”…O clasă superioară care ne explică, aici, în Manualul de luptă, că este justificată să ne ia la bătaie, pe noi ăștia stângiștii, elementele disturbante (că doar e manual de luptă, să nu uităm asta)…” eu intreb, nu dau cu bata: sigur vrei sa spui si asta? nu de alta dar sugerezi ca pentru stanga singura lupta e cea cu ciomagul, si ca de lupta de idei, lupta electorala etc. stanga nu a auzit.
„Evident, pentru asta punând totodată la bătaie singura strategie politică pe care o aveau la îndemână, declarând așadar, împotriva tuturor evidențelor, că stânga e la putere deja de-aproape un deceniu.” stanga e la putere de 75 de ani, nu de un deceniu. eu pentru asta am argumente. tu ai evidente. frumoasa argumentare…
„au găsit pe cine să dea vina: pe Ponta, Voiculescu și Crin Antonescu. Nu contează că n-au fost încă la putere. ” esti sigur? juri cu mana pe inima?
„că noul cod al muncii, cel care a facilitat, tocmai ieri, demiterile în masă de la Jucu fără nici o reparație financiară, fără nici o parașută de hârtie măcar, acest nou cod al muncii a fost impus de dreapta, de PDL, nu de USL. ” chiar vrei sa te inregimentezi in usele? pai spune clar, omule, n-o mai da cotita!
„Acum aflăm și de ce ne batem. Pentru proprietatea lor privată.” ok. hai sa nu ne mai batem pentru dreptul asta. incepi tu? uite, vreau sa donezi tot ce ai vreunei fundatii umanitare. daca nu, vorbim de ipocrizie?
„apă caldă pentru toată lumea.” in cazul asta, stanga n-are nicio sansa in iasi
„acești cetățeni cel puțin bizari sunt, cu siguranță, de dreapta.” sigur, cei de dreapta is bizari, dar ne suparam daca se spune ca stanga e pentru prosti.
cum-necum, daca reactia stangii e asta la tampenia unei parti a dreptei, nu pot decat sa ma amuz: stanga e chiar pe duca. tre sa ma gandesc la un epitaf lacramos
Mai pe scurt, iata cum un doctorand in teorie politica poate fi mirlan intr-un text scris.
N-am nici-o treaba cu “Noua Republica” sau orice alte incercari de a schimba macazul care oricum in Romania e blocat pe Stinga, da’ textul asta e nesimtit.
Din pacate mirlania, nesimtirea sint atribute stramosesti ale Stingii si Extremei Stingi de vreo 75 de ani incoace…
berenger
a trop vouloir demontrer …
matale scrii stanga e la putere de 75 de ani,
Deci 2011 – 75 = 1936. Cautam prin istoria Romaniei ;ista cu primministrii rpmani din perioada 1935 si 1944 si ce gasim ?
Guvernul Gheorghe Tătărăscu (2 octombrie 1934 – 28 august 1936)
Guvernul Gheorghe Tătărăscu (29 august 1936 – 14 noiembrie 1937)
Guvernul Gheorghe Tătărăscu (17 noiembrie – 28 decembrie 1937)
Guvernul Octavian Goga (29 decembrie 1937 – 10 februarie 1938)
Guvernul Miron Cristea (11 februarie – 29 martie 1938)
Guvernul Miron Cristea (30 martie 1938 – 31 ianuarie 1939)
Guvernul Miron Cristea (1 februarie – 6 martie 1939)
Guvernul Armand Călinescu (7 martie – 21 septembrie 1939)
Guvernul Gen. Gheorghe Argeşanu (21 – 28 septembrie 1939)
Guvernul Constantin Argetoianu (28 septembrie – 23 noiembrie 1939)
Guvernul Gheorghe Tătărăscu (24 noiembrie 1939 – 10 mai 1940)
Guvernul Gheorghe Tătărăscu (11 mai – 3 iulie 1940)
Guvernul Ion Gigurtu (4 iulie – 4 septembrie 1940)
Guvernul Gen. Ion Antonescu (4 – 14 septembrie 1940)
Guvernul Gen. Ion Antonescu (14 septembrie 1940 – 24 ianuarie 1941)
Guvernul Mareşal Ion Antonescu (27 ianuarie 1941 – 23 august 1944)
Guvernul Gen. Constantin Sănătescu (23 august – 3 noiembrie 1944)
Guvernul Gen. Constantin Sănătescu (4 noiembrie – 5 decembrie 1944)
Guvernul Gen. Nicolae Rădescu (6 decembrie 1944 – 5 martie 1945)
Care stanga ? Ghita Soldatu (gen Argeseanu)? Cumva Argetoianu?! Patriarhu Muron Cristea sigur! Si sigur Guta Tatarascu , preferatu lu Carol 2 da? Ca si Carolica ala era mare iubitor de comunisti .. da? Sau sa il banuim de comunism pe Ion Antonescu?
A da stiu. Gen. Nicolae Rădescu!!!
Elocventa bat-o vina ….
atata bataie de cap pentru o greseala de numarare: am gresit, mea culpa, 65, nu 75. altceva?
Scuze .. cum greselile de tastare nu ti s epot imputa am presupus o exagerare demagogica.
Acum am inteles. Filozof fiind nu le ai cu scaderea.. Da cu adunarea ?
Dupa mintea lui Berenger : Roman (inflatie + distrugere CAP), Stolo (idem), Ciorbea (anihilare agricultura, foame, FMI 1), Isarescu, Tariceanu si Boc au fost de stinga. E clar: dreapta e gigea iar stinga e cih….
adica inflatia, foametea nu-s compatibile cu stanga? da, gigea e stanga asta…
depinde cum definim stanga: in afara de Yugoslavia niciun stat comunist nu a avut inflatzie galopanta. daca ne referim la state conduse de partide de stanga, putem cita Italia sau Grecia, cu o inflatzie record pentru Europa. dar e greu de decelat care a fost rolul partidelor de stanga in generarea/combaterea inflatziei, intrucat – mai ales in Italia – a existat o oarecare alternantza cu dreapta.
– shi este de presupusca daca vorbim de state “normale” (adica state care u au cunoscut binecuvantarea comunismului), aceste accidente se intalnesc acolo unde avem oameni politici coruptzi shi incempetentzi, indiferent ca-s de stanga sau de dreapta.
cat despre foame, ea este un apanaj al statului comunist (aici se numara execeptziile, ca Cehoslovacia, care nu au cunoscut) – dar shi al tzarilor cu democratzie slaba shi conducere de dreapta.
pana la urma, foamea shi inflatzia sunt fenomene care au cauza comuna – banu’, acest ochi al dracului, care corupe femeile
ca un corectiv: in lumea “capitalista” tzarile care cunosc foamea au aproape toate un element comun. reforme neo-liberale propuse de IMF & WB.
“Romanian dictator Nicolae
Ceausescu famously forced his people to endure cold winters with minimal heat to help his country repay $9bn
owed to foreign banks in the 1980s. Had he been able to wait a few years, Romania would probably have enjoyed
the same kind of partial debt forgiveness extended to many others at the end of that decade. The fact that a
country can repay its debt does not necessarily mean it should choose to do so.” Kenneth Rogoff
Deci la capitolul foamete Romania anilor ’80 se adauga pe lista victimelor IMF & WB evident cu concursul N. Ceausescu care a fost atit de prost incit sa plateasca.
da, aceste este unul dintre lucrurile despre care nu s-a vorbit: determinarea lui N.C. de a-shi plati datoriile cu orice prezt era izvorata din faptul ca IMF avea pretentzia de a-shi baga nasul in socotelile lui. sau ca banii de la IMF sa nu se duca in ce voia N.C. sa-i bage, ci sa stea la B.N.R. Urmarea a fost ca N.C. a luat hotararea de a plati o datorie care era – comparat cu cea de azi- minuscula, insa nu tocmai ushor de achitat fiindca trebuia achitata in valutata forte, lucru mai greu de procurat pentru o tzara angajata in schimburi tip troc (barter) in cadrul CAER, shi a carei bogatzie se exprima in “ruble transferabile”.
N.C. shi-a inchipuit in anii ’70 exact ce shi-a inchipuit Basescu in 2009 sau ce-shi inchipuie Ponta & Antonescu in 2011: ca se poate cashtiga de pe ruma unui acord cu FMI.
Asa pentru curiozitatea mea, va vad priceput, daca nu le-am da banii inapoi celor de la FMI care ar fi consecintele?
nu-s priceput – m-a int5eresat probhlema fiindca am vrut sa vad ce mi (ni) se intampla. problema unui acord cu FMI e ca nu potzi sa-l rupi fara sa o incurci rau de tot. potzi in schimb sa nu il mai reinnoieshti – shi asta e singura sperantza a acestei tzari, insa nu se va intampla din pacate intrucat USL s-a angajat prin programul sau sa reinnoiasca (pe baze mai bune, spun ei, ceea ce este o iluzie) acordul cu FMi din 2013.
daca nu le dai banii, o incurci shi mai rau. singura tzara care a reushit asta a fost Argentina DUPA dezastru, shi fiindca responsabilitatea FMI in chestiune nu putea fi negata nici macar de ei, finalmente au inghitzit galushca.
Cu FMI 3 lucruri sunt clare: nu exista sa nu le dai banii inapoi; nu exista sa rrupi un acord in exercitziu; cel mai bun acord cu FMI e cel pe care nu-l inchei.
Ah, mai e ceva: daca ne uitam la situatzia Ungariei care nu a rupt un acord cu FMi, ci nu l-a reinnoit, se pare ca nici asta nu e idee prea buna, odata ce ai intrat in aceasta spirala. Insa imi imaginez ca a nu reinnoi acordul este riscul cel mai mic dintre toate situatziile care pot surveni in raport cu aceasta institutzie.
Spuneti ca daca nu le dai banii inapoi e rau de tot. Cit de rau? Ce fac? Iti dau cu rachete in cap, au buze reci, ce stiu sa faca?
@ cezar – nu, nu or sa dea cu rachete in cap. insa pentru ca “rsicul de tzara” va creshte exponentzial, va fi imposibil sa te imprumutzi pentru platzi curente (-fiindca statele fac asta de cand exista moneda. shi nu doar staele, ci shi firmele private, sau bancile…). indidferent de rating, banii de pe sursele externe vor seca.
ori aici incepe partea haioasa a lucrurlui- cum intrarea in incetare de platzi va deveni iminenta, alegerile vor fi cashtigate de partyidele care vor promite rezolvarea rapida a situatziei. shi cum vor face asta? semnand un nou acord cu IMF. shi evident ca banii de care vorbitzi vor fi platitzi cu varf shi indesat, pana la ultima centima.
singura tzara care i-a dat cu flit FMI-ului shi a reushit a fost Argentina, shi doar dupa o presiune imensa din partea strazii, shi doar DUPA dezastrul economic (in care responsabilitatea FMI-ului a fost atat de evidenta, incat nu au mai avut ce face shi au inghitzit galushca). doar asha s-a intamplat ca Argentina sa nu mai dea FMI-ului o parte din banii pe care acesta zicea ca ii sunt datoratzi.
Alte astfel de cazuri eu nu mai cunosc.
Shi, sa fiu sincer, nu-mi doresc ca Romania sa ajunga acolo.
Tot ce sper este USL sa se trezeasca la realitate in anul ce vie shi sa nu reinnnoiasca Acordul. Aceasta este singura noastra shansa.
oricum, banii datoratzi catre FMI trebuiesc restituitzi de catre Banca Centrala, asha ca ei sunt partea cea mai mica a problemei. Pare paradoxal, dar chiar asha shi e.
Cezar
au nasul foarte rece … extrem de rece.
Dupa cate imi dau seama un nu mai returnez banii duce la punerea la index de catre toate bancile din lume … si se prea poa sa ai si alte necazuri ca pot obtine sa fie urmarite bunurile tale aflate in alte tari.
Adica nu o sa mai poti importa petrol. Gaze. Minereuri. Cafea. Chiloti. Se prea poa ca nici heroina (asta nu ar fi mare paguba). Nu vei mai putea exporta nimic .
Adica te aduc in situatia sa iti pui singur strangul de gat .. da s=ar putea sa nu ai sapun….
Domnilor, dupa mintea mea e cam asa: daca nu dau cu rachete fierbinti atunci au buze reci si ar trebui sa- I punem mai la vara sa ne racoreasca. Oricum, multumesc tare mult pentru lamuriri.
Nu stiu cu dreapta, dar stinga e intr-adevar “cih”. 1) Istoric, extrema stinga a dat-o in bara big time in Europa de Est; atita suferinta si mirsavie cit a fost din 1917 pina-n ’89 a fost doar in China lui Mao, care, wait a minute! a fost de aceeasi culoare 2) Si acum se vad ispravile stingii “normale” in Europa de Vest – socialistii au reusit sa falimenteze un continent intreg cu tone de legislatie si liberalism desantat – ca si in SUA cu ObamaMesia.
“The function of socialism is to raise suffering to a higher level.”
Norman Mailer
Iar voi, ca niste masochisti ce sinteti, perpetuati suferinta asta.
stimate dandincanada, extrema stanga a fost “cih”, fara discutzie, dar extrema dreapta cum a fost? cat priveshte guvernarile de dreapta… hmm… din cate shtiu, criza mondiala de azi ishi are inceputul in dreapta (moderata) care a dereglementat piatza finaciara pentru a permite traficarea de derivative. primul bail out consistent (cu consecintze majore in ce priveshte riscul moral) a fost initziat de un preshedinte american,.. de dreapta. cat priveshte guvernarile de dreapta din tzarile cu democratzii slabe ori “emergente”… au fost catastrofale atat in plan econom ic cat shi in plan civil.
personal, criza din 2008 m-a vindecat pe veci de orice idei de dreapta pe care le aveam inainte, shi m-a calmat in ce priveshte excesul de liberalism.
nu sunt un om de stanga, shi cred ca stanga sau dreapta aplicata de oameni coruptzi sau incompetentzi sunt la fe3l de catastrofale, oriunde in lume. mai cred ca azi, liderii politici ai europei shi us of a nu au nimic comun nici cu stanga nici dreapta, intrucat sunt prea preocupate sa capituleze in fatza marelui capital privat. cu efectele care se vad. nu stanga shi nici dreapta sunt vinovate de ceea ce ni se intampla, ci lipsa de luciditate. e doar o coincidentza ca aceasta tradare a eliteri politice in raport cu capitalul a inceput la dreapta. stanga este exact in aceeashi dispozitzie de spirit, shi au dovedit-o, atat in grecia cat shi in Portugalia.
@Adrian: Echivalezi dreapta cu cei care au falimentat Romania care tot stingisti au fost. Cit despre State, stii si mai putin: mortgage swap a fost permis de democrati mai ales; intirzierea bailout?!? Nici nu trebuia sa fie, de altfel ce a rezolvat any of the bailouts care au fost?
Dovada ca totul e varza in capul tau: “criza din 2008 m-a vindecat pe veci de orice idei de dreapta pe care le aveam inainte, shi m-a calmat in ce priveshte excesul de liberalism”
Vad asta destul de des: confundati liberalismul cu dreapta; e de inteles din pacate: Romania nu a vazut dreapta in ultimii 65 de ani. E normal sa va balaciti in postcomunism.
onorabile dandincanda, itzi spun shi tzie ceea ce i-am spus unui alt domn: hai sa incercam sa ne respectam. asta e una.
Cred ca este cazuzl sa trecem dincolo de etichete shi sa vedem esentzele.
a doua: nu am negat nicio clipa ca extrema a stanga a dat-o in bara. am aratat doar ca extrema dreapta nu a fost nici ea un experiment de succes. morala frazei era ca, la extreme, stanga shi dreapta sunt la fel de criminale. sau poate dvs. doruitzi sa aplicam o gradatzie in cat de criminale au fost cele doua forme de extreme?
mai departe, ca s anu mai insist in aceasta discutzie, care mi se pare lipsita de sens: dreapta shi stanga, in formele lor rzonabile, frecventabile, sunt la fel de debusolate fiecare. realitatea este ca azi oamenii politici fac o politica dincolo de aceasta separatzie, pe care eu o consider o tradare a intereselor cetatzeanului in favoarea marelui capital. aceasta mi se pare principala problema. restul e doar discurs.
cat despre confuzia pe care ma acuzatzi ca ash face-o, nu va suparatzi pe mine, dar consider ca nu merita sa imi pierd timpul sa va arat cat va inshelatzi.
PS romania, dupa 90, nu a avut nici dreapta, nici stamga. Ci oameni politici incultzi shi coruptzi care s-au prefacut ca sunt dreapta sau stanga. Exemplul clasic este chiar PDL, care a fost de stanga pana in 2003 (parca) shi apioi shi-a descoperit vocatzii de dreapta. PSD-ul este un partid de stanga tot la fel cum – daca judeci dupa titulatura – era shi NSDAP-ul. In definitiv, tot un partid “al munictorilor” era shi acela.
ca un alt – shi ultim exemplu de strutzo-camila – stanga este cea care aplica o politica de “dreapta” in Grecia. iar dreapta sau8 neoliberalismul care se manifesta azi…. nu au nimic de-a face nici cu dreapta, nici cu liberalismul, ci cu transferul de bani din bugetul public catre cateva mari institutzii financiare, camuflate sub discursul “mortzii statului social”.
Domnu Adrian: scuze! am zis ca nu sinteti atit de sensibil, avind in vedere articolul mizerabil pe marginea caruia comentam.
Again, we agree to disagree. Vestul mi-a arata esenta stingii. Am vazut de prea multe ori cum un socialist atenteaza la proprietatea altora prin intermediul celei mai iubite unelte din arsenalul comunistoid : statul. Sfantul stat preia cu forta proprietate privata, sub forma taxelor si impozitelor, arunca sclavilor inapoi niste asa-zise “servicii” mizerabile, si “redistribuie” in mod arbitrar sumele jefuite de la proprietarii de drept. Oricand are chef, ridica nivelul taxelor la cat viseaza “conducatorii” ca “trebuie” – si sclavii n-au ce face, platesc sau merg la inchisoare. Desigur, totul in numele “justitiei sociale”. De aia am pus quote-ul acela al lui Norman Mailer.
E trist ca romanii, in loc sa fie lecuiti pe vecie de aceste tertipuri, tot aluneca la stinga, ca intr-o gaura neagra din care nu pot scapa.
“E trist ca romanii, in loc sa fie lecuiti pe vecie de aceste tertipuri, tot aluneca la stinga, ca intr-o gaura neagra din care nu pot scapa.” – no comment. daca aceasta este problema dvs. acum, absolut no comment.
personal, mie mi se ridica parul in cap cand ma gandesc ca IMF, G20 shi troica UE (condusa de populari, care ar fi chipurile de dreapta) pun la cale un bail-out global pentru bancile europene, p care vor sa il sustzina cu bani provenitzi dintr-o noua shi extinsa austeritate. imi pasa prea putzin daca cel care imi face rau se proclama de stanga sau de dreapta. ma intereseaza ceva mai mult ca domnul pe care eu il votez sa imi apere interesele sa faca asta, shi nu imi sa imi explice ca stanga is bad for you, mkay. sau sa ma imbete cu apaa de foc a statului social care a fost un criminal shi ce bine ca a murit, in vbreme ce banii mei sunt facutzi cadou unor banci cu care nu am avut placerea sa fac armata.
asta e problema mea acum, shi coincidentza face (o spun fara nicio ironie) ca oamenii care fac asata, acum, in Europa shi in romnaia, se proclama de dreapta. Eu shtiu prea bine ca ei nu sunt de dreapta, shi ca aiureala asta nu inseamna dreapta, dar pana una alta singura sperantza care imi ramane – una foarte palida, e drept- e ca stanga ishi va lua rolul in serios, dupa ce vor cashtiga alegerile. insa amandoi shtim ca asta nu se va intampla.
Deci dupa o evnetuala victorie a dreprtei in Romania vei parasi mutiasistentiala Canda si te vei intoarce in Romania ?!
Iată că se poate, dom’le! Junele Cistelecan, până nu demult un ins frecventabil, sagace şi neverosimil de erudit pe linia tradiţiei gândirii « de stânga », îşi ridică poalele în cap şi face floretă de lavabou. Touché.
Manualul de lupta reflecta o viziune apocaliptica asupra lumii. Seamana cu o pastisa a unei naratiuni eshatologice medievale pusa pe hartie de un teolog rus obscurantist din vremea oberprocurorului Pobedonostsev. De altfel, gandirea conservatoare (de peste tot) de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui urmator a produs o asemenea literatura fantezista. Manualul de lupta este o utopie alcatuita dupa principiul leninist: cand cei de sus nu mai pot, iar cei de jos nu mai vor…
Iar intrebarea lui Alex Cistelecan este justificata: cu “oamenii de prisos” Noii Republici ce faceti?
Exceptional articol. Felicitari, domnule Cistelecan. Acum urgenta este de facut un contramanifest al stingii. Am totusi o mirare: de ce cred tipii care l-au facut pe cel al dreptei ca ar avea priza la mase? EI cred, poate, ca romanul e de dreapta. Adica valoarea lui suprema e proprietatea privata. Asa sa fie? Eu sunt optimist: oamenii normali la cap vad ca acest drept intra in coliziune cu dreptul la viata, la educatie si la sanatate. Optimist fiind eu, as crede ca romanul este, totusi, de stanga. CA orice fiinta decenta. Am citit in fuga manifestul si am vazut ca au si posturi TV preferate: B1 si TVR…. Tare!
Imi place xhestia asta : ” Stânga va alunga investitorii străini către meleaguri mai ospitaliere”. Super! Pina vor fi alungati si de acolo. Excelent ati punctat si dezertarea Nokiei: daca nu schimbau astia codul muncii, derbedeii se gindeau de doua ori. Asa, au fugit in Moldova. De acolo unde o sa fuga atunci cind vor veni comunistii la putere (nu mai e decit o chestiune de timp pina acolo, am fost de curind in Moldova…)
Nokia nu a fugit in Moldova!!…ci direct in Asia, si acolo avea facilitate, nu va crea una noua!
Si eu sunt optimist:oamenii normali la cap iau dreptul ala de mai sus natural!Derbedeii nu se gandeau de 2 ori ptr ca nu mai au piata de vanzare ptr produsul asta care poate fi produs marginal intr-o facilitate din Asia!
Comunisti nu o sa vina la putere in Moldova, pe pariu!!!
nu inteleg de ce ar zice cineva ca este un articol bun. Este cel mai slab articol pe care l-am citit pe Critic Atac. Ma rog, nu poate fi numit articol la un asa grad de subiectivism! Si da, pe langa faptul ca scoate lucrurile grav din context ( nu ca as fi citit respectivul manual, dar omu’ a dat copy/paste lasand propozitii in aer – nu e fair play, zic eu). Anyhow, omu’ oare a facut o facutlate de profil? Ca eu personal n-am facut si nici nu-mi doresc, dar , eu cred ca e o diferenta intre o forta de dreapta si fascism. Sau m-au invatat astia prost la scoala?!
Felicitari mai degraba celor care au dat comentarii inteligente pe-aici, gen berenger. Ca in rest, e prost scris, de un subiectivism puturos si jignitor.
Orice manifest, la noi, este sortit ridicolului. Si cu atat mai mult unul care se pretinde elitist, care vorbeste pe ton serios despre “dreapta” si “stanga” etc. E jignitor de pueril, parca citesti scenariul de la Pistruiatul; e de ras, daca n-ar fi de plans. Dar, ma rog, dupa modelul “stanga caviar” trebuia sa apara si “dreapta hipster bamboo”. Pentru ca nu vad alt public tinta pentru un manifest din asta simplist, mobilizator, in genul “hai la lupta cea mare” decat tinerii corporatisti infantili de bamboo pentru care e cool sa gasesti un dusman intergalactic si sa vorbesti in termeni universali despre “blocarea stangii”, fiindca le da impresia ca iau parte si ei la o lupta sfanta si mareata cum au vazut in Avatar. Total de acord cu ce zice Nautilus: “atât de obsedaţi de a părea demni, morali, familişti, ordonaţi şi distinşi încât au ajuns mai ortodocşi decât răposatul Teoctist, mai socialişti decât Gorbaciov, mai comunişti decât Ceaşcă şi mai conservatori decât un ţăran venit de la plug”. Cei mai stricti talibani sunt pacatosii batrani reconvertiti, asta se stie.
Pana cand nu va aparea “Manualul de lupta a la Raed Arafat”, continand o singura fraza: “Intai fa, apoi vorbeste”, toate manifestele sunt doar hartie igienica.
“E jignitor de pueril, parca citesti scenariul de la Pistruiatul; e de ras, daca n-ar fi de plans. ”
PAi se adreseaza romanului de rind, care tre sa stie ca stinga e rea. MAi trebuia sa o zica si pe aia ca aia de stinga sunt satanisti si pun femeile la comun.
Stiti ce nume i s-ar potrivi acestui manual? “Dreapta … for Dummies”, eventual “Teach yourself Dreapta in 10 easy lessons”, sau daca e sa fim mai duri, “The complete idiot’s guide to Being de Dreapta”.
Cum altfel sa numesti un manual care, dupa ce pomeneste de cateva ori despre dreapta si stanga, te sfatuieste serios la punctul sase “Invata diferentele dintre doctrinele politice (stanga vs dreapta)”. Pai ce-ar fi daca la jumatatea manualului de analiza matematica de-a XI-a, dupa siruri, limite si derivate am avea “si-acum, dragi elevi, haideti sa invatam adunarea”?
Pingback: Al. Cistelecan: Manualul de luptă al Noii Republici. Adică, de ce trebuie, şi urmează, să o luăm în gură de la fascişti « Blogul galben al lui Gondolin
Pingback: Al. Cistelecan: Manualul de luptă al Noii Republici. Adică, de ce trebuie, şi urmează, să o luăm în gură de la fascişti | wikipolitic.info
Manifestul noii drepte din Romania e atat de sinistru si absurd incat i se potriveste un poem. Citez din poem: “Vile, vile, bagati vile peste tot. Taiati, taiati copaci, taiati vecini batrani, taiati vecini saraci, tot ce schioapata. Inchideti poarta si turati, turati jipane peste ei. Sfintiti, sfintiti cu popi, cu popi multi, varati-le euro in buzunar, la popi cat mai barbosi. Am distrus totul in jurul nostru cu buna stiinta si intentionat. Si traim fericiti “
OK. Dar care e stînga politică din Romania? PSD-ul? În cazul ăsta, putem fii siguri că Ro se va deplasa tot mai mult spre dreapta în următorii ani.
fi
Mai cata valva se face in jurul acestui „manual”. Nu e o chestie serioasa, ei nu au capacitatea sa o duca mai departe de atat. Asta daca nu cumva au in spate PDL. Chiar si asa, lumea nu poate fi pacalita atat de usor.
În orice caz, acum se vede lipsa unei organizari politice a stangii. Așa ca, acum stim de ce si-au ales dreptacii o tinta inexistenta.
Ar trebui (deja) să-și revizuiască manifestul. 10 TV a pupinbăsit ceva mai mult de 10 luni și acum se închide.
Daca, pe de o parte, Manualul de lupta al activistului de dreapta aduce (mai era nevoie?) inca o dovada luminoasa a compatibilitatii dintre oportunismul antisistem racordat la buget si ingenuitatea cea mai dezarmanta, pe de alta parte, autorul incearca cu tot dinadinsul sa confirme cele mai sumbre diagnoze ale inamicilor stangii.
Asa ca Cistelecan ne bucura de fiecare data cu stangismul lui de susanea, care intre doua glumite traduse din zizek isi mai aduce, cu greu, aminte si de agenda emanciparii.
Din pacate pentru el, comicul e mai mult involuntar, ca in bancul cu Habermas, Bourdieu si Mihai Neamtu.
Bun. Dar unde-s fasciştii?
“Să ne mai întrebăm atunci de ce aceşti numeroşi «intelectuali», mulţi dintre ei gazetari, istorici sau analişti politici [...], nu pot înţelege Legiunea şi pe Căpitanul ei? Nu pot înţelege de ce Garda de Fier a fost înainte de toate o mişcare spirituală, o şcoală de refacere a sufletului românesc, în care, după cum spunea Codreanu (ascultând povaţa lui Hristos, Marcu 11, 23), «intră cel ce crede nelimitat» şi rămâne afară «cel ce are îndoieli»”
Mihail Neamtu in Puncte cardinale, nr. 11/47 din 1994,
Daca legionarii erau intr-adevar fascisti, atunci cum se face ca Tribunalul de la Nuernberg a eliminat, inca din faza de instructie a procesului, orice acuza (crima de razboi, genocid, antisemitism, xenofobie) la adresa lor si a stabilit ca nu sunt vinovati de crime de razboi si nu sunt nici fascisti, nici nazisti, nici colaborationisti?
Pentru ca deja erau prin puscarii.
Raspuns gresit.
Am scris un referat despre Eliade și Mișcarea Legionară.
Anii ’30, sunt şi anii în care Eliade are primele legaturi cu extrema dreaptă românească, cu Mişcarea Legionară, mişcare pe care acesta a perceput-o în adevăratul (ne referim la sensul în care credea Eliade) său sens, un ordin mistico-religios, deci nu ca pe o mişcare fascistă. El vede în drumul ales de Corneliu Z. Codreanu, cărarea sacrificiului, este momentul în care autorul preia tema zidirii spirituale reprezentată de “Balada Meşterului Manole” şi afirmă că “transferul sufletului nu e posibil decât pe calea sacrificiului”. Iată cum vede el România şi Legiunea: “România este încremenită la periferia marii culturi europene (…) dar are o protoistorie şi preistorie remarcabilă (…) aici a crescut un fenomen originar”.2 Eliade credea în anii ’30 în sfârşitul unei epoci, astfel scria: “lumea actuală trăieşte un şfârşit de ciclu (…) orice s-ar întâmpla după viitorul cataclism, formele de viaţă şi de gândire europeană create de Renaştere şi revoluţiile industriale şi sociale care l-au urmat vor fi definitiv îngropate, depăşite”. Acuzele de fascist care i se aduc sunt datorate atât activităţii publicistice ale marelui om, în organe de presă precum: “Cuvântul”, “Vremea”, “Buna Vestire”, “Iconar”, “Sânzana”, “Credinţa”, etc, precum şi participării pe listele electorale ale partidului Totul pentru Ţară, la alegerile electorale din toamna lui ’37. Această unbră la urmărit pe Mircea Eliade toată viaţa, o stigmată a păcatului, un cancer care a întunecat percepţia multora în ceea ce priveşte geniul, omul Eliade. El avea să scrie: “Am fost pe rând scriitor mistic, gidian, huligan, antisemit, fascist, abstract. Astăzi sunt scriitor pornograf. Mâine voi fi necrofil, criminal sau mai ştiu eu ce!” (Vremea, 16 mai 1937, nr.487,p.4.). Eliade găseşte în ideologia dreptei româneşti interbelice, ideea refuzului materiei (în sens de aviditate faţă de bani) în favoarea spiritului, ideologie care a creat o aureolă pozitivă Mişcării Legionare. Acest idealism etic a atras mai toate personalităţile marcante ale culturii interbelice, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Emil Cioran, Constantin Noica şi binenţeles pe tânărul cărturar disputat în lucrarea de faţă. Drept urmare, aşa cum a observat şi Keith Hitchins, “Criterioniştii (…) Mircea Eliade, Emil Cioran şi alţii nu aveau nici o îndoială că erau astfel misionarii unei noi spiritualităţi şi făuritorii unor legi şi obiceiuri noi. (…) Misiunea lor era să asigure unitatea sufletului românesc”.
Personal nu am nicio afinitate fata de miscari de masa, mesianice, al caror tel este nici mai mult nici mai putin decat regenerarea totala a umanitatii si instaurarea raiului pe pamant. Schimbarea mult dorita trebuie sa se petreaca la nivelul spiritual al constiintei individuale, iar asa ceva nu se face prin intonare de imnuri, marsuri la lumina facliilor, manifestatii grandioase pe stadioane sau adularea neconditionata a vreunui lider “providential” – ba chiar sunt ferm convins ca toate astea sunt mai degraba piedici serioase. Nu se poate trai decat pe cont propriu: a simti prin delegatie si a gandi cu voie de la sef anuleaza insusi sensul acestor acte.
Acestea fiind zise (astazi), nu sunt deloc sigur ca daca as fi trait in epoca m-as fi putut sustrage magnetismului legionar, mai ales in conditiile in care alternativa era comunismul sau aderenta la un sistem politicianist corupt pana-n maduva oaselor.
“Camarade nu fii trist/ Garda merge inainte prin Partidul Comunist”
Cred ca de fapt era asa “Capitane nu fii trist/Garda merge inainte prin Partidul Comunist”.
Ideea e ca a mers inainte…
@Cezar
La acel moment a fost o realitate și asta… dar totuși mulți legionari au la murit la Aiud ptr crezul lor.
Am scris pasajul de mai sus cu ani în urmă… eram în anul 1 de facultă, nu sunt simpatizant legionar, dar sunt un iubitor de Eliade.
În ceea ce mă privește, sunt leftist… ok, poate nu unul atât de radical pe cât se dorește… (cu toate că uneori am răbufniri puternice… doar fac parte dintre cei înfometați, sunt foarte departe de cornul abundenței… de fapt foarte departe de un trai decent…)
De ce?
“Nu am încredere în oamenii care își închipuie că dispun deja de răspunsuri într-un moment când noi abia încercăm să formulăm niște întrebări”- Alvin Toffler
Am adus și niște critici Atacului Critic.
Cred că este cazul să repet: cred că Critic Atac trebuie să fie SUSPICIUNEA! Să fie locul interogației, deci nu neapărat și al soluțiilor (care pot fi greșite). De cele mai multe ori faptul că PUNEM ÎNTREBAREA este mai de bun simț decât soluția. De exemplu majoritatea interogațiilor de la care pornește Marx sunt verosimile, dar oare și soluțiile? Ceea ce este actual la acest filosof este întrebarea, suspiciunea, și CRITICA. Cu toate că Întregul cere ca o interogație să primească răspuns, dar prefer un posibil răspuns și nu RĂSPUNSUL! În nici un caz răspunsul privit drept certitudine, drept SINGURUL RĂSPUNS! Să spunem că prefer alternativele, o confruntare a răspunsurilor de ieri, de azi și de ce nu, de mâine. Cu alte cuvinte dialogul, tranziția a la Žižek prin posibilele adevăruri (“The parallax view”), realități (realități în sens lacanian, deci nu REAL) la care putem tinde, acceptarea spre CRITICĂ a diferitelor păreri înainte de a trece la judecăți de valoare. Aici trebuie să facem distincția între Adevăr-Real (care ne transcede, obiectul așa cum este el) și Adevăr-Realitate (ceea ce surprindem noi, la ceea ce putem ajunge prin simțuri și prin urmare supune investigației), iar acest Adevăr-Realitate este un proces continuu, o cunoaștere care tranzitează dinspre ieri spre azi și mâine, deci nu suntem decât parțial depozitarii lui.
Adevărul că cu toate că doresc să fiu echilibrat… uneori durerea urlă în mine! Dar am puterea să o temperez să analizez la rece…
Sunt leftist până la capăt… doar mi-am văzut mama muncind 12 ore pe zi, șapte zile pe săptămână, pentru un salar de mizerie! Pe vremea răposatului, de bine de rău, am avut o familie… un acoperiș și mâncare… chiar dacă după ore de stat la cozi interminabile.
Așa că eterna întrebare din Frații Karamazov (Marele Inchizitor) mă bântuie… Ce este mai de preț, pâinea sau libertatea? Iar de multe ori spun că fără pâine nu pot trăi… dar cu libertatea mor, ce-i drept demn… de foame.
Și dacă libertatea este doar o iluzie? Atunci port și lanțuri și mor și de foame?
Pentru mine capitalismul este un coșmar pe care-l trăiesc treaz… nu pot fugi de el dimineața când mă trezesc!
“Așa că eterna întrebare din Frații Karamazov (Marele Inchizitor) mă bântuie… Ce este mai de preț, pâinea sau libertatea? ”
Painea castigata in libertate este mai de pret decat libertatea de a muri de foame; libertatea de a-ti castiga painea este mai de pret decat painea aruncata sclavilor de catre stapani. Eu spun ca painea comunista este amara pentru ca nimeni nu o mananca in libertate; tu spui ca libertatea capitalista este amara pentru ca nu oricine poate manca o paine. Sunt insa incredintat ca, asa cum eu nu apar libertatea in contra painii, nici tu nu sustii painea in contra libertatii. Foarte bine, hai sa construim impreuna un teren neutru, acolo unde libertatea si painea inceteaza sa mai poarte markere ideologice, acolo unde ele nu sunt nici de stanga, nici de dreapta, ci de bun-simt, acolo unde ele inceteaza de a mai fi antagonice si devin complementare, in sfarsit acolo unde ele stau sau cad impreuna. Nici la stanga, nici la dreapta, ci inainte. Ce zici?
@Coman Norbert,
Citatul din Pastorel era un raspuns un pic ironic, un pic glumet pentru Dl. Andreescu nu o acuzatie la adresa dvs. In rest sintem in total acord.
Va asigur ca exact asa l-am si receptat.
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Axis_personnel_indicted_for_war_crimes
Tribunalul ala a fost o facatura a invingatorilor. A judecat doar nemti. Pe ceilalti vedeti si dv cine i-a judecat. Horia Sima e in aceeasi situatie cu Ante Pavelic , vedeti aici
http://en.wikipedia.org/wiki/Horia_Sima
“Tribunalul ala a fost o facatura a invingatorilor. A judecat doar nemti. ”
Aici aveti perfecta dreptate. Este hilar, de exemplu, ca Ribentropp si Goering sa fi fost in boxa acuzatilor iar Molotov si Churchill nu. Este grotesc ca patronii Auschwitz-ului sa fie judecati de patronii Gulag-ului. Este absurd ca autorii Katyn-ului sa invinuiasca pe cineva, oricine ar fi acesta, de “crime de razboi”.
din cate imi amintesc, tribunalul de la Nurnberg era menit sa judece exclusiv nazismul german in raport cu crimele de razboi, restul afacerilor de acest gen interesand tribunalele pertinente din tzarile respective. cunoashtetzi vreun fascist italian judecat la Nurneberg? sa deducem ca nici ca nici fascismul italian nu era incriminabil?
Romania a avut procesul lotului antonescu, in ce priveshte crimele de razboi. in ce-i priveshte pe legionari, ei au fost fie 1. condamnatzi ca legionari de catre tribunalele comuniste 2. fie asimilatzi in PCR, in anii 46-50 3. fie de mult plecatzi peste granitza, in tzari calde shi de dreapta precum Spania (acesta fiind unul dintre motivele pentru care Romania nu s-au avut prea bine pana prin 75).
Primul care i-a aruncat in puscarii pe legionari a fost Antonescu, dupa evenimentele din iarna lui ’41, etichetate drept “rebeliune legionara” de catre antonescieni si drept “lovitura de stat antonesciana” de catre legionari. Mare parte dintre acestia au fost preluati ca atare de catre comunisti iar cei care au apucat sa supravietuiasca au fost eliberati in 1964: aveau la activ 23 de ani de puscarie, iar unii nici macar nu fusesera judecati!
Oricum, se face in mod curent o confuzie grava intre national-socialism si fascism, doua miscari cu multe puncte de contact dar cu si mai multe divergente; prima este tipic germana, a doua tipic italiana. Este incorect sa se vorbeasca despre fascism in legatura cu Germania hitlerista sau cu Spania franchista.
Nu e chiar grava daca diferenta o face nationalitatea:
“Oricum, se face in mod curent o confuzie grava intre national-socialism si fascism, doua miscari cu multe puncte de contact dar cu si mai multe divergente; prima este tipic germana, a doua tipic italiana”
“Nu e chiar grava daca diferenta o face nationalitatea”
Poate m-am exprimat gresit. Nu numai nationalitatea face diferenta, dar este evident ca teroarea si represiunea in Germania au fost… germane: metodice, sistematice si riguroase, in timp ce in Italia au fost… italiene: laxe, inconsecvente si selective. Un singur exemplu: a-l critica pe Hitler in public te trimitea in inchisoare sau lagar fara discutie, in timp ce exista cazuri documentate de italieni care l-au injurat la carciuma pe Mussolini si au fost achitati de judecator pe motiv de inconstienta datorata ebrietatii.
@Mihai Andreescu
Dvs ati incercat sa faceti o distinctie teoretica intre fascism si nazism. Eu va rog sa sustineti aceasta distinctie cu argumente ideologice si sa stabiliti tipul de raport dintre cele doua ideologii.
Va rog sa faceti acest lucru dintr-o simpla curiozitate a mea. Daca ati putea face si niste referiri bibliografice ar fi excelent.
Prima diferenta ideologica intre cele doua este ca, in timp ce national-socialismul isi bazeaza intreaga filosofie pe ideea de “stat rasial”, fascismul italian exalta ideea de “stat national”. Pentru nazisti, statul german serveste exclusiv interesele rasei ariene (in mod gresit si aproape hilar identificate cu natiunea germana); orice alta rasa este destinata fie conditiei de sclav, fie disparitiei. Teroarea antisemita si lagarele de concentrare fac parte intergranta din nazism. Nazismul cucereste lumea pentru a asigura lebensraum-ul rasei ariene intr-un stat etnic pur. Fascismul nu are aceasta componenta rasista; el priveste statul strict din punct de vedere national si cultural. Antisemitismul si lagarele i-au fost mult timp straine lui Mussolini si numai la presiunea lui Hitler si in conditii internationale defavorabile a facut concesii in aceasta privinta; concesii care dealtfel au fost intampinate cu rezerve si obiectii in Italia. Expansionismul sau a fost determinat de dorinta (desarta) de a reda Italiei gloria (presupusa) de odinioara; n-a dorit si n-a predicat niciodata exterminarea fizica a albanezilor, grecilor sau etiopienilor, ci doar incorporarea lor intr-un renascut (si iluzoriu) imperiu roman.
O a doua diferenta este ca in timp ce national-socialismul propovaduia o societate fara clase a unei rase de stapani, fascismul tindea dimpotriva la armonizarea intereselor claselor sociale in serviciul unei natiuni. Economia nazista era strict planificata si de comanda; in ciuda pastrarii proprietatii private asupra fabricilor, partidul era cel care decidea cine, ce si cat produce. Economia fascista, bazata pe corporatism, a lasat o mai mare libertate de actiune actorilor economici insisi.
O a treia diferenta ar fi in atitudinea fata de arta. In timp ce national-socialismul a repudiat modernismul sub toate formele ca “degenerare culturala” si a promovat o arta “sanatoasa” pe care nu ezit s-o calific drept “realism (national-) socialist”, fascismul n-a plasat nicio restrictie asupra artei moderne. Desi cenzura functiona, nu exista echivalent italian al celebrelor ruguri de carti naziste, iar arhitectura din timpul lui Mussolini este destul de eclectica, modernismul fiind doar unul dintre stilurile tolerate, in timp ce Al Treilea Reich n-a tolerat decat neoclasicismul.
Mai sunt si altele dar astea mi-au venit la repezeala in minte.
Doua excelente referinte bibliografice sunt urmatoarele:
Walter Laqueur – Fascism: Past, Present, Future, New York: Oxford: Oxford University Press, 1997.
si
Roger Griffin – “Revolution from the Right: Fascism,” in David Parker (ed.) “Revolutions and the Revolutionary Tradition in the West 1560-1991″, Routledge, London, 2000.
@Mihai Andreescu
E in regula, vedem distinctiile cam la fel. Ceea ce mi se pare interesant este ca le vedeti in opozitie. Dupa cum bine stiti in mod traditional nazismul este considerat ca fiind partea extrema a fascismului. La polul opus insa tot in mod traditional comunismul apare ca partea extrema a socialismului insa de curind Zizek a facut distinctia prin opozitie intre socialism si comunism.
“E in regula, vedem distinctiile cam la fel. Ceea ce mi se pare interesant este ca le vedeti in opozitie.”
Nu in opozitie ci in divergente.
Nu agreez niciun fel de totalitarism, dar daca as fi fost fortat cu pistolul la tampla sa aleg unde vreau sa traiesc, in Germania lui Hitler sau in Italia lui Mussolini, as fi ales fara ezitare ultima varianta.
ce de-a discutii pe aici… da’ io tot nu-s lamurit, astia a lui neamtu is fascisti sau nazisti?
Hai daca tot suntem la capitolul rememorari WW2 si dupa, nu exista loc mai bun in media virtuala romaneasca unde sa postezi asta:
http://www.jurnaltv.ro/video/The_Soviet_Story_Povestea_sovietelor_incredibil
Cu dedicatie pentru nostalgici comunisti si stalinisti. Fara zambarici, ironii si teribilisme – adevarul 100%.
“Nu agreez niciun fel de totalitarism, dar daca as fi fost fortat cu pistolul la tampla sa aleg unde vreau sa traiesc, in Germania lui Hitler sau in Italia lui Mussolini, as fi ales fara ezitare ultima varianta.”
Greşit. Nici imperiul german, cu sau fără teritoriile ocupate din Est şi nici regatul italian al epocii 1922-1945 nu au fost state 100% totalitare, deoarece ambele regimuri veneau peste un Stat organizat, cu o economie aparent funcţională, cu un sistem legal modern, cu o populaţie capabilă să facă diferenţa între regimul din prezent şi cel dinainte şi cel care avea să vină după aceea. Puterea pe care o deţineau Führerul sau Ducele se baza pe forţa militară, servicii secrete, administraţia de stat, şi era utilizată într-un cadru legal sau aparent legal.
Un regim nu poate fi cu adevărat totalitar decât în momentul în care este capabil să înfăptuiască o transformare totală şi absolută a minţii umane, astfel încât cetăţeanul acelui regim să fie 100% incapabil de cel mai mic gest care ar ieşi în afara doctrinei. Să aibă convingeri atât de adânc înrădăcinate încât chiar şi în cazul ipotetic în care regimul ar fi distrus prin forţa armelor, el să facă tot ce este necesar şi să rişte totul pentru a-l aduce înapoi sau a muri încercând, fiindcă nu este capabil să trăiască în afara lui, aşa cum peştele nu poate trăi în afara apei.
Din acest punct de vedere, nici măcar Uniunea Sovietică sub Stalin nu s-a putut apropia de adevăratul totalitarism, chiar presupunând că ar fi încercat.
Dar există organizaţii care sunt capabile de asta şi o parte din ele sunt cunoscute de public.
~Nautilus
@berenger
Astia a lu’ Neamtu nu-s nici fascisti nici nazisti chiar daca doctu’ poarta nume de inamic. E vorba doar de un papagal care deschide pliscul sa tipe crezind ca astfel va prinde si el un vierme sa-l ingurgiteze. Si pe linga el, evident, stolul aferent (ca sa fac si rime).
Ba baiete, PDL-ul trebuie sa fie in mare rahat daca, pe langa UNPR, ii mai trebuie si Noua Republica si Partidul poporului ca sa-l scoata la suprafata
Doar Lenuta mai e mandra si sigura pe ea 
@Cezar
Vă asigur de toată stima mea… nu a existat o clipă în care să consider citatul respectiv ca fiind un atac.
Mă bucur de discuțiile avute în compania dvs. domnilor (toți cei prezenți).
Sunt bucuros că există un loc ptr păreri divergente, majoritatea lor de o maturitate care nu poate decât încânta iubitorul de cultură din mine.
Mulțumesc.
Noua Republica = Starship Troopers
titlul e pop rau + stangaci/infantil – adolescentii se infierbanta asa si isi legitimeaza pozitia in subcultura preferata, raportandu-se la subculturi concurente (inlocuiti fascisti cu rockeri). nu conteaza f mult cat de fascisti sunt aia, ci cat de antifa sunt eu.
in febra argumentatiei, textul uita sa explice de ce aia sunt fascisti.
nu mi a placut – nu din cauza argumentelor, care-s ok, ci a atitudinii din spate, cu fascistii si luatul in gura, in acelasi timp de nerd care descopera golaneala, si de estic care preia wannabe atitudini vestice (stangismul pop antifa, eticheta de fascist etc).
bine argumentat dar gresit ca atitudine, f wannabe
Total de acord.
Legat de textul citat mai jos din protokoll.ro, am o obiectie la premisa lui:
“în mod contrar doxei curente care susține că guvernele responsabile de dreapta umplu vistieria de bani în timp ce cele de stânga, prin populismul lor ireductibil, o golesc în doi timpi și trei mișcări” – doxa curenta nu spune deloc ca dreapta responsabila umple vistieria (asta ar insemna sa taxeze capitalul, munca, proprietatea spre a redistribui incasarile, adica sa fie stat “socialist”), ci ca statul se abtine concomitent si sa taxeze, si sa cheltuiasca si se face mic-mic. Exista pozitii de dreapta la noi care sustin un deficit zero si o datorie publica zero, inclusiv printre adeptii lui Neamtu/Blogary/Politeia. Toate statele cu guverne numite in articol “neoliberale” (si UE prin extensie) sunt considerate de fapt socialiste de catre dreapta de rit Tea Party (inclusiv Noua Republica), nu numai pe motiv ca au cheltuieli prea mari, ci si fiindca taxeaza prea mult.
http://www.protokoll.ro/text/economii/ajustari-structurale.html
Pingback: La muncă, nu la şuncă! Noua Republică sau de la Heidegger la cocălari | Critic Atac