Traian Băsescu nu trebuie să meargă la Consiliul European. NU uninominalului pur. Update-uri

Redacția
Texte selectate sau scrise de echipa redacţională: Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Florin Poenaru.

Costi Rogozanu pe VoxPublica

Update. Titus Corlăţean plusează şi el cu incompatibilitatea a doi judecători. Într-un fel nepermis, zic eu.

Iulia Motoc pe facebook: “Relativ de la declaratia Ministrului Justitiei legate de incomptabilitatea mea amintesc uramatoarele:1. Calitatea de expert al unei organism international nu este o functie publica: multi membri ai Comisiei de la Venetia sunt judecatori ai Curtilor Constitutionale 2. Sunt expert neremunerat in Comitetul Drepturile Omului, O.N.U si Agentia pentru Drepturi Fundamentale a UE 3. Aceste doua calitati nu sunt functii publice. Interesant ca se descopera astazi, in ziua decizei, maine ce va urma?”

Se pare că sînt o problemă pozele judecătoarei. Că sînt sexy. Nu sînt potrivite ţoalele. Am ajuns rău, frate.

Initial. Cu cît e scandalul mai mare cu atît mai necesară ar fi o înţelegere între cei doi de ultim moment. Nu se înţeleg nici în ultimul ceas? – atunci avem încă o automutilare provocată stupid de statul român.

De ce nu trebuie să meargă Traian Băsescu? Simplu, s-a terminat. Ne-a bătut ani de zile la cap cu susţinerea “poporului”, a majorităţii. Le-a făcut praf. L-am apărat în situaţia precedentei suspendări pentru că era crearea unei crize ne-necesare. Care de altfel a umbrit o politică complet găunoasă în timp de “boom economic”. Acum el e cel care trebuie să dea dovadă că mai are un dram de luciditate. Din cîte văd însă se lasă purtat de ultimele procente de procente gen Neamţu-Funeriu-Baconschi-Voinescu-Macovei- B1 şi ce mai vreţi sau ce-o mai fi plătit – aripa conservator-libertariană plătită cu bani publici.

Curtea Constituţională, culmea, n-a luat azi o decizie politică cum a fost acuzată. A luat o decizie inutilă, prin care a reconfirmat timid că de obicei se ducea preşedintele la întîlnirile astea- aşteptăm motivaţia. Pentru că CCR nu poate arbitra politicul. Politica înseamnă şi întîlnire, negociere, ajungerea la un rezultat.

Simplu fapt că văd aripa Băsescu încercînd să stoarcă noi procente din bule tabloidale, din atacuri cretin-fanatice în cazul Năstase (a ajuns în puşcărie, care mai e problema acum?, ar fi ajuns acolo oricum) mă umple de scîrbă.

Ponta să spună că nu merge? E omul pe val. Oricît ar părea de nedrept, ultimele alegeri chiar contează. Parlamentul are şi el un cuvînt de spus. Băsescu trebuie să cedeze în lupta pentru altceva decît binele lui sau al partidului. E timpul să mai facă şi ceva pentru o minimă unitate în mesaj.

În Ponta mai putem spera şi la o nouă consistenţă a mesajului nostru la un astfel de consiliu. Măcar pentru simplul fapt că e un tip nou pe scaunul ăla. E puţin, ştiu, dar la cît de puţin comunicăm în general e, de fapt, destul de mult.

Cît despre votul uninominal absolut, Ponta a luat un pumn în freză cu adevărat grav – CCR spune că e uninominalul pur e pur neconstituțional; și abia aici înțelegem de ce e bună CCR. Şi nevoia de a ieşi din retorica Antena3 e deja urgentă pentru Ponta care s-a tot aruncat să pluseze, să forțeze. Băsescu a ajuns în halul ăsta tot de la prea mult TV. Fraţilor, după ce ajungeţi la putere, mai faceţi cîte o pauză de media, vorbiți doar lucruri clare, nu vă calculați puterea în rating și nici în vot pur.

CCR nu ar mai trebui să ajungă în astfel de situații stupide din cauza neputinţei politicienilor. Premierul și Președintele trebuie să negocieze, să nu mai joace tot timpul ruletă rusească cu constituția. Nu o vor face? Atunci avem deschisă calea rezolvărilor brutale: suspendare, certuri, înlocuiri la CCR, înlocuiri peste tot. Și se vor trezi numai cînd vor urla mulțimi mari de tipi flămînzi în stradă. Credeți că nu le place? Le place, e ca pokerul, dă dependenţă. Nimic nu-i poate opri din lupta instituţională-de-clan cu excepția a două lucruri: pauză generată de proteste de stradă (puțin probabile acum), ceva luciditate injectată în capul unuia dintre lideri. Sau a amîndurora.

Dacă Băsescu nu renunţă, va pierde enorm. Şi ştie asta. Renunţarea în ultimul moment a lui Victor Ponta ar fi pentru premier un soi de test de capacitate pentru intrarea în liga liderilor – nu-l cred în stare să intre în aceeaşi cameră a CE cu preşedintele. Dacă se va ajunge acolo, Ponta trebuie să cedeze. Ar fi şi o îngropare în penibil a preşedintelui. Aşa văd lucrurile.

Articolul precedent
Articolul următor

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole