Povestea halucinantă a listelor electorale. De ce a amânat CCR verdictul 7 ZILE pentru nişte liste pe care le poate obţine în fix 7 MINUTE

Sursa: Gandul / de Biro Attila

Curtea Constituţioanală a amânat a patra oară verdictul final privind validarea sau invalidarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Epopeea listelor electorale este halucinantă şi desprinsă parcă dintr-o schiţă scrisă de I.L. Caragiale.

1. Mai întâi CCR a cerut listele şi numărul de alegători de la MAI.

2. Ministerul a transmis ferm numărul ca apoi, în miez de noapte, să se răzgândească.

3. Premierul Ponta a înţeles că, de fapt, trebuie să numere populaţia ţării.

4. CCR i-a explicat că vrea doar nişte liste.

5. Victor Ponta spune că nu are listele, dar că ştie că sunt la Parchet.

6. Procurorii de la Parchet spun Curţii că au toate listele şi cifrele pe care şi le doresc numai că trebuie să le ceară.

7. CCR decide să le ceară, dar nu de la Parchet, ci de la Guvern, care a spus că nu le are.

CCR s-a poticnit din nou să emită un verdict pentru că doreşte ca Guvernul să îi transmită cifra românilor înscrişi pe listele de vot. Listele şi implicit cifra cerută de CCR se află la o distanţă de 1,9 kilometri de sediul CCR, mai exact la Parchetul General. Procurorii au anunţat că au listele electorale, documente de la INS, de la Evidenţa Populaţiei, de la Biroul Electoral Central, de la Autoritatea Electorală Permanentă, practic toate cifrele refrendumului.

CCR trebuie doar să facă un simplu gest: să ceară datele de la Parchet. Cei 1,9 kilometri dintre sediul Parchetului şi sediul CCR pot fi parcurşi cu maşina în 7 minute (calcul efectuat pe site-ul http://www.viamichelin.com). Listele electorale sunt cuprinse în 100 de volume care probabil încap într-un camion.

Actul I: Curtea cere Guvernului listele

Miercuri 1 august. CCR se reuneşte, dar nu decide nimic în privinţa referendumului. Curtea cere însă date de la Ministerul de Interne şi Institutul Naţional de Statistică. Apare şi prima bâlbâială a CCR. În primul rând, presa a relatat că CCR ar fi cerut MAI actualizarea listelor electorale. În presă este publicată şi o adresă cu acest conţinut. Ulterior, pe 6 august, CCR revine şi clarifică situaţia menţionând că a cerut listele electorale actualizate conform legii, excluzând astfel actualizarea listelor electorale. De altfel, în documentarea realizată de procurorii Parchetului General în dosarul “Referendumul” se arată că CCR a cerut doar listele electorale actualizate. În final, rămâne stabilit că CCR vrea listele electorale aşa cum au fost ele întocmite pentru referendum.

Actul II: Ponta îşi suflecă mânecile şi se apucă de recenzat

Pe 2 august, CCR amână rezultatul referendumului pentru 12 septembrie pentru că guvernul, prin MAI, spune că nu îşi asumă numărul de alegători de pe liste. Tot pe 2 august, premierul Ponta spune că face mini-recensământ pentru a actualiza listele cerute de CCR. În acest moment, procurorii deschid dosarul “Referendumul” şi încep să colecteze date şi documente despre referendum.

Actul III: CCR explică guvernului că nu vrea mini-recensământ

Pe 6 august, CCR, prin preşedintele Augustin Zegrean, transmite o adresă în care spune că nu a cerut actualizarea listelor. Altfel spus, CCR nu a cerut realizarea unui mini-referendum. Victor Ponta anunţă şi el că nu mai face mini-referendum.

Actul IV: Doi judecători CCR solicită o şedintă de urgenţă. Guvernul spune că face din nou mini-recensământ

8 august. Fără legătură directă cu listele de la guvern, doi judecători (Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader) cer convocarea plenului CCR. Ministrul de Interne şi al Administraţiei, Mircea Duşa, şi ministru delegat pentru Administraţie, Radu Stroe, trimit în teritoriu un Memorandum prin care prefecţii şi primarii sunt învăţaţi cum să facă actualizarea listelor electorale permanente valabile pentru referendumul din 29 iulie ce vizează demiterea preşedintelui Traian Băsescu. CCR însă nu a solicitat actualizarea listelor.

Actul V: Parchetul anunţă că are baza de date a referendumului

Pe 13 august, cu o zi inainte de şedinţa CCR, Parchetul General a anunţat că are toată baza de date cu cetăţenii cu drept de vot la referendumul din 29 iulie, fiind ridicate copii de pe documente de la CCR, AEP, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, BEC, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi Direcţia Generală de Paşapoarte. Documentele au fost ridicate în cadrul cercetărilor efectuate în dosarul “Referendumul”.

Tot pe 13 august, într-un interviu pentru postul B1 TV, premierul Victor Ponta spune că Guvernul nu are listele electorale şi că ele sunt la Parchet. Ponta mai spune că CCR nu mai are de ce să ceară documentele de la Guvern.

Actul VI: “Cereţi şi vi se va da”

CCR se reuneşte în sedinţă specială. Pe ordinea de zi sunt erata privind românii din străinătate şi o posibilă decizie finală pe referendum. Procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, a înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care îi înştiinţează pe cei nouă judecători că Parchetul are la dispoziţie toată baza de date cu listele elctorale permanente şi listele electorale sumplimentare. Practic, Parchetul General indică CCR unde se află documentele solicitate pe 2 august şi pentru care au amânat luarea unei decizii.

Actul VII: CCR nu cere şi prelungeşte incertitudinea încă şapte zile

Premierul Ponta revine şi el şi subliniază că nu sunt la Guvern, ci la procurori, la Parchetul General care a anunţat că este disponibil să transmită aceste liste. Surse judiciare au precizat pentru gândul că Parchetul nu poate transmite cu de la sine putere listele electorale către CCR şi că judecătorii Curţii trebuie să ceară aceste liste.

CCR închide şedinţa, dar nu cere documentele de la Parchet. În mod inexplicabil, CCR solicită documentele tot de la Guvern. Soluţia CCR este să amâne decizia privind referendumul încă şapte zile. În comunicat, CCR spune că, “pentru a examina Scrisoarea Primului-ministru al Guvernului României, a hotărât, cu majoritate de voturi, să solicite din nou tot Guvernului numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate (până la data de 10 iulie 2012)”.

Această cifră (18.292.464 votaţi pe liste) a fost comunicată public de Guvern prin fostul ministru Ioan Rus înainte de referendum. A fost comunicată oficial şi de MAI către CCR în prima adresă trimisă pe 1 august. Sigur că, tot pe 1 august, Victor Paul Dobre, atunci fost ministru delegat, a transmis că MAI nu îşi asumă această cifră.

Acest aspect însă a fost lămurit de procurori care spun în dosarul “Refrendumul” că Dobre nu avea dreptul să semneze o astfel de adresă şi de aceea este acuzat de abuz în serviciu. Această cifră a comunicat-o public şi Biroul Electoral Central. În realitate, această cifră este la un click distanţă pentru judecătorii CCR care, spre exemplu, ar putea să acceseze acest link şi ar putea constata din comunicările BEC câţi români sunt înscrişi pe listele de vot.

Marţi seară până şi preşedintele CCR era de părere că nu Guvernul are listele, dar că solicitarea CCR către cabinetul Ponta este clară. Preşedintele CC, Augustin Zegrean, a fost asaltat de jurnalişti, marţi seară, la ieşirea din sediu, afirmând că nu doreşte să facă declaraţii, pentru că acestea vor fi interpretate, iar el poate fi acuzat de antepronunţare, dar spunând că listele cerute de CC nu le are Guvernul, ci “instituţiile”.

 

Comentariile sunt închise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.