În Europa de Est criza politică şi socială se adânceşte

Anul trecut, consensul în rândul politicienilor şi analiştilor a fost că Europa de Est depăşise, în mare, problemele rezultate în urma recesiunii şi a crizei datoriilor din 2008 şi 2009. Ultimele rapoarte, însă, fac cât se poate de clar faptul că această criză a datoriilor este departe de-a se fi sfârşit, continuând să genereze profunde repercursiuni sociale şi politice în multe dintre ţările est-europene.

Institutul Vienez pentru Studii Economice Internaţionale (WIIW) şi-a revizuit negativ previziunile de creştere pentru ţările central şi est europene. Într-un raport recent, Institutul observă că “ţările cele mai ameninţate de o eventuală prăbuşire a zonei euro ar fi cele din Europa Centrală, Estică şi de Sud-Est.”

Autorii raportului şi-au redus drastic aşteptările pentru majoritatea statelor din regiune, atrăgând atenţia asupra discrepanţelor din ce în ce mai mari dintre Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi câteva dintre celelalte ţări est-europene.

În luna noiembrie, specialiştii prevăzuseră că economiile celor zece membri estici ai Uniunii vor creşte, în 2012, cu 2,4 procente. În iulie 2011, prevăzuseră chiar o creştere de 3,7 procente. Între timp, astfel de aşteptări au fost complet spulberate.

În 2008, România şi Slovacia îşi îndepliniseră ţinta de creştere economică de peste 7 %, dar acum, ca majoritatea vecinilor lor, se îndreaptă cu paşi mari spre recesiune. Criza zonei euro a încetinit şi creşterea Estoniei. În ultimul trimestru, performanţele sale economice au scăzut cu aproape 1 procent, iar problema datoriilor din restul Europei a redus cererea pentru produsele sale de export. Banca Centrală a Estoniei a avertizat asupra riscului intrării în recesiune pe parcursul acestui an.

Cu câteva zile în urmă, publicaţia de afaceri germană Handelsblatt remarca: “E limpede că regresul economic ce a debutat în Europa de Vest la finele lui 2011 a ajuns acum şi în Est.”

Mişcarea către recesiune este o consecinţă directă a măsurilor dure de austeritate impuse în regiune, al căror unic efect a fost mărirea datoriei publice şi private. Creşterea şomajului şi scăderea salariilor au lipsit autorităţile de importante venituri din impozite. Şomajul în rândul tinerilor şi cel pe termen lung au cunoscut o creştere semnificativă în rândul celor 10 state estice membre ale Uniunii, iar tendinţa are toate şansele să se accentueze.

Potrivit economiştilor, situaţia sectorului financiar din Europa Centrală, Estică şi Sud-Estică este la rândul ei alarmantă. “În multe ţări, asistăm la o sporire a numărului creditelor neperformante. Situaţia creditării este precară,” a declarat preşedintele WIIW, Michael Landesmann, cu ocazia publicării acestui raport. În Ungaria şiBulgaria, dobânda la obligaţiunile de stat oscilează în prezent în jurul cifrei de 10 procente. Drept urmare, băncile germane şi austriece şi-au redus implicarea pe pieţele est-europene.

Băncile austriece au acordat împrumuturi în valoare de peste 200 de miliarde de euro (260$ miliarde) în regiune. Ceea ce reprezintă aproximativ 70% din produsul naţional brut al acestei ţări. Nicio altă naţiune nu este atât de expusă în Europa de Est şi, odată cu înrăutăţirea crizei, comunitatea financiară locală a început să se teamă căţaraar putea fi grav afectată în caz de neplată. Dar nu numai cele dinAustria, ci şi băncile suedeze, italiene, belgiene şi franceze au investit masiv în Europa de Est.

Austriaa plătit deja scump pentru investiţiile sale în est. În trecut, investitorii evaluaseră obligaţiunile de stat austriece aproape la acelaşi nivel cu cele germane. Acum, înAustria, riscul intrării în incapacitate de plată este chiar mai mare decât cel din greu încercata Italie.

Mulţi specialişti consideră că, în scurt timp,Austrias-ar putea confrunta cu serioase probleme financiare, datorate supra-expunerii băncilor sale. La sfârşitul lui ianuarie, guvernul de la Viena a cerut un plan internaţional conjugat pentru ajutorarea Europei de Est. Regiunea trebuie să fie “stabilizată” printr-un plan de sprijin, a declarat ministrul economiei Reinhold Mitterlehner, membru al Partidului Austriac al Poporului, aflat la guvernare.

Consecinţele sociale ale brutalelor politici de austeritate din ultimii ani sunt numeroase şi profunde. La douăzeci de ani după prăbuşirea sistemului stalinist, societatea est-europeană este într-un declin accelerat. Se constată, îndeosebi, o scădere semnificativă a numărului populaţiei, provocată de reducerea speranţei de viaţă şi a natalităţii, alături de un nivel crescut al emigrării.

România, cea mai săracă membră a Uniunii dupăBulgaria, a fost cel mai greu afectată în această privintă. În ultimii zece ani, populaţia ţării a scăzut cu 12 procente. În Letonia, populaţia a scăzut cu 13 procente. Majoritatea au emigrat, pentru că nu mai vedeau niciun viitor în ţările lor natale. La cererea Fondului Monetar Internaţional, atât România, cât şi Letonia au adoptat măsuri drastice de austeritate, care au dus la concedieri în masă, tăieri de salarii şi dezagregarea standardelor sociale.

O scădere asemănătoare s-a produs şi în Lituania (12 procente),Bulgaria(7 procente) şi Serbia (5 procente).

Declinul social şi economic este vizibil şi în devalorizarea drepturilor democratice şi în amploarea pe care au căpătat-o structurile autoritare. Actualul “index al transformărilor”, al fundaţiei germane Bertelsmann, ce evaluează constant dezvoltarea democratică şi economică a 128 de ţări, constată unele “derapaje” la capitolul drepturi democratice, în special în Europa de Est. “În ultimii ani, cea mai mare parte a ţărilor Europei Centrale, Estice şi de Sud-Est a suferit o deteriorare calitativă a democraţiei, economiei de piaţă şi conducerii politice,” conchide studiul.

Potrivit raportului, în multe dintre regiuni, “populiştii domină şi slăbesc în mod deliberat instituţiile democratice pentru a submina structurile de putere existente şi a-şi întări propria poziţie.”

Între 2009 şi 2011, aşa-numita “calitate” a democraţiei s-a deteriorat în 13 dintre cele 17 ţări central şi est europene. Ungaria este cel mai bun exemplu. Din luna mai 2010, guvernul maghiar a lucrat sistematic pentru a submina instituţiile democratice ale ţării. Guvernul de dreapta condus de Victor Orban (Uniunea Civică Maghiară, Fidesz) a limitat libertatea presei şi a restrâns puterile curţii constituţionale.

Dar Ungaria nu este unica ţară care se află în această situaţie. Acelaşi studiu menţionează şi Slovacia, Albania, Kosovo, Macedonia şi Muntenegru, toate, suferind o “semnificativă degradare a calităţii democratice.”

Traducere Alexandru Macovei

 Sursa:

 

Comentariile sunt închise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.