Toată nebunia asta de la noi cu DNA & lupta anticorupţie care va rezolva problemele României este un mit folosit propagandistic. E reciclarea în limbaj „civilizat“ a deja cunoscutului pasaj istoric din anii ’50, lupta cu „burjuii“ şi „chiaburii“. (Ce avem acum în RO este o luptă între instituţii şi clanuri. Să-i bage pe toţi în puşcărie, din partea mea. În RO, e foarte greu să laşi pe dinafara puşcăriei pe cineva din Forbes 300, dar mai ales din oamenii puterii: voinţă politică sa fie. Dar DNA nu citeşte Forbes.)
Să revenim însă la problemă: mita&corupţia sînt un efect, nu o cauză, iar cauzele fenomenului sînt multiple, nu doar „morale“ & de ADN. Mita&corupţia nu dispar şi nu vor dispărea, fenomenul poate fi doar „îmblînzit“, controlat, legalizat, reglementat. Mita&corupţia nu mor, ele se transformă, cum se spune în folclorul…
În UE, în domeniile la modă precum „buna guvernare“, „transparenţa“ & „anticorupţia“, experţii ne dau mereu exemplul Georgiei. Ea este modelul de succes: iată că se poate şi în Est. Şi ni se explică cum Georgia lui Saakaşvili a reuşit să stopeze mita&corupţia. Ca exemplu emblematic, ne este dată mereu Poliţia.
Am mers în Georgia să văd minunea. Fireşte că, spre deosebire de experţi, care fac drumul de la Parlament la hotelul din centru şi discută doar cu experţii locali plătiţi din fonduri UE & co., eu am mers în casele oamenilor, în crîşme şi prin sate. Prietenii mei au avut grijă să-mi arate „Georgia adevărată“, cea reală.
Acum să vă spun varianta oamenilor simpli, care înţeleg destul de bine situaţia. Am vorbit cu ei, am făcut nişte observaţii, am mai citit nişte analize şi am tras nişte concluzii, fără să fiu obligat să scriu rapoarte, cum se obişnuieşte. Ce-a făcut Guvernul? A investit sume imense în Poliţie: salarii foarte mari, echipament, maşini, uniforme etc. Poliţia arată ca din altă lume. S-a umblat la legislaţie: amenzi enorme pentru cei mulţi, protecţie, privilegii etc. pentru poliţia georgiană care trebuie să taie braţele caracatiţei mafiote.
În realitate, ce s-a întîmplat? Da, poliţia nu mai ia mită, iar omul simplu nu mai are cui să dea mita şi plăteşte amenzi nebune. Nu se mai poate negocia nimic. Mare reuşită.
Întrebare: au dispărut mita&corupţia? NU, doamne fereşte. Ea s-a transformat, şi-a schimbat locul. Acum, Poliţia are o putere imensă şi e stat în stat. A devenit o „castă socială“ privilegiată. Mita se dă acum la angajare şi costă mulţi bani. Corupţia s-a mutat, de jos, undeva, mai sus, pentru că s-a mărit şi schimbat miza jocului. Omul simplu plăteşte însă amenzile mari pentru mici găinării şi şi-a pierdut puterea de a negocia cu „organele“.
Întrebare: a contribuit acest fenomen la prosperitatea populaţiei? NU, doar la prosperitatea unei „noi caste sociale“ şi la complicarea existenţei omului simplu: s-au blocat nişte mecanisme sociale care nu au fost înlocuite cu nimic.
Cu alte cuvinte, „marea corupţie s-a întărit“ şi a devenit apanajul unei elite tot mai puternice şi blindate cu legi şi privilegii, iar „mica corupţie“, micul deal al oamnilor simpli, s-a blocat. Cea ce numesc eu „mita democratică“, care avea o cu totul altă funcţie în acest tip de societate, a murit şi a apărut un soi de „monopol al mitei“, deţinut de un grup restrîns. Cam asta înţeleg marii viteji ai neamului prin lupta anticorupţie şi eradicarea sărăciei cu DNA-ul…
Repet: da, cu toţii vrem ca legea şi justiţia să funcţioneze, dar aşa tratată povestea, vă garantez că nu ne ajunge spaţiul acestei ţări pentru cîte pușcării avem nevoie. De ce? Pentru că tratat aşa, sistemul e capabil să reproducă şi să genereze puşcăriabili continuu, cîtă frunză şi iarbă. E adevărat că stăm cam prost cu natalitatea…
Ah, şi eram să uit: Saakaşvili, marele reformator, e fugit din ţară. În SUA, unde altundeva. Un soi de exil. În ţară-l aşteaptă multe dosare şi o cameră specială. Mai pe larg despre cum merg treburile cu Mită-craţia în Est, aici…