Sunt gunoaiele un mediu toxic pentru oameni? Răspunsul nu e atât de evident

Suntem 50 de persoane din Pata Rât și, laolaltă cu Fundația Desire, am acționat în judecată Consiliul Local și Municipiul Cluj-Napoca prin Primar, Consiliul Județean Cluj, Județul Cluj prin Președintele Consiliului Județean, Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca și S.C. Salprest Rampa S.A. Cerem închiderea și ecologizarea rampelor de gunoi, precum și plata unor despăgubiri.

În decembrie 2010 Primăria Cluj-Napoca a evacuat 76 de familii de romi de pe strada Coastei și le-a mutat în mod abuziv lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, în locuinţe construite de Primărie. Zona gropii de gunoi fusese transformată în zonă de locuit încă din primăvara acelui an, când Primăria a autorizat construirea a 40 de camere în case modulare.[1] Contrar legii, aceste case se află la o distanţă mai mică de 1000 de metri faţă de groapa de gunoi.[2] Concret, aceste locuințe modulare sunt amplasate la 800 metri față de vechea rampă de gunoi și la mai puțin de 200 de metri de rampa de deșeuri chimicale ‚Terapia’.

În 2015 rampa veche s-a închis, dar nu este ecologizată nici azi. Tot atunci, autoritățile au deschis încă două rampe de transfer sau de stocare temporară, administrate de S.C. Salprest Rampa SA și Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, la o distanță de 300, respectiv 800 de metri de zona de locuit, zona caselor modulare. Primarul Emil Boc anunţa atunci că ‘am soluționat criza gunoaielor’.[3]

În septembrie 2017, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj a constatat că în zona fostei rampe de gunoi de la Pata Rât s-a format un lac pe o suprafață de 3 hectare cu o cantitate de circa 6.000 de metri cubi de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deșeurilor). A cerut Consiliului Județean Cluj luarea unor măsuri urgente pentru stoparea poluării înregistrare în zona alunecărilor de teren de pe fosta rampă de gunoi de la Pata Rât. În urma unor analize de laborator realizate de către aceștia s-au depistat depășiri (de 750 de ori mai mari) ale unor substanțe toxice care sunt foarte periculoase pentru mediu și sănătatea populației.[4]

În 2019 rampa RADP s-a extins la cinci platforme. Rampa de deșeuri industriale periculoase din zonă are autorizație valabilă până în 2022. De fiecare dată, deschiderea noilor platforme s-a impus datorită faptului că platformele anterioare s-au umplut cu deșeuri până la cantitatea maximă aprobată în autorizații. Deschiderea unei noi platforme nu a însemnat că deșeurile de pe vechile platforme au fost transferate, ci că timp de 4 ani ele s-au umplut de 4 ori până la maximul permis. Cele cinci platforme sunt amplasate una lângă cealaltă, dintre care patru sunt umplute, ceea ce înseamnă că, în zonă, per total, cantitatea de deșeuri admise spre a fi stocate a fost depășită de patru ori. Cea de a cincea platformă extinde rampa RADP în direcția caselor modulare

În decursul anilor, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Cluj a sancționat contravențional operatorii rampelor temporare, constatând încălcări ale legislației de mediu specifice. Garda de Mediu a depus sesizări penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca cu privire la posibile infracțiuni pe linie de protecție a mediului, inclusiv unele referitoare la gestionarea levigatului. Faptul că există multiple nereguli la rampele de stocare temporară a deșeurilor se traduce şi în multiplele incendii izbucnite în zonă.[5]

Astazi, acești oameni locuiesc în continuare la câteva sute de metri de munți de gunoaie și lichide toxice. Aceasta este o dovadă clară de rasism de mediu. Autoritățile clujene au trimis persoanele de etnie romă să locuiască la periferia societății, printre deșeuri, acolo unde nu există nici școli nici spitale, acolo unde aceste persoane nu pot fi văzute și auzite.

Dar romii nu sunt gunoaie! Refuzăm să acceptăm umilințele și tratamentul injust al statului. Locul nostru nu e la periferie, și vrem să ne facem auzite vocile. În toiul dezastrului ecologic, vrem să spunem tuturor că noi suntem printre primii oameni afectați. Criza deșeurilor, toxicitatea aerului, a apei și a solului – toate acestea ne lovesc întâi pe noi, cei și cele de la margine.

Primăria şi autorităţile clujene au promis în nenumărate rânduri că vor soluţiona această criză. S-a anunţat închiderea şi ecologizarea vechii rampe, precum şi construirea de rampe noi, curate şi ecologice, dar ineficienţa şi nepăsarea şi-au spus cuvântul. Mai mult, cele cinci platforme existente în momentul de faţă şi construite în 2015 sunt ‚temporare’ şi ar fi trebuit să funcţioneze doar un an. Patru ani mai târziu ele sunt încă acolo. Aerul din Pata Rât este de nerespirat, pământul este steril, iar zi de zi din munţii de deşeuri se scurg lichide toxice care poluează întreaga zonă.

În fața acestor lovituri am decis să rezistăm și să ne cerem dreptate în curtea de justiție.

Însă nici curtea de justiție nu e pentru cei marginali. Pe lângă cheltuielile de judecată, suntem nevoiți să plătim o sumă enormă pentru onorariul unei expertize de mediu impusă de tribunal. Aceasta ar trebui să decidă dacă rampele de gunoi sunt într-adevăr un mediu toxic pentru cei și cele ce locuiesc acolo. În ciuda tuturor dovezilor prezentate de diverşi actori de-a lungul anilor, a amenzilor date de Garda de Mediu şi a oricărui bun simţ, suntem acum forţaţi să plătim mii de euro pentru a dovedi ‚în mod obiectiv’ ceea ce este clar pentru toată lumea: că munţii de gunoaie sunt un mediu toxic pentru oamenii care locuiesc în preajma lor.

Așadar, am decis să apelăm la solidaritatea voastră pentru a duce la bun sfârșit acest act de rezistență. Vrem să facem autoritățile responsabile pentru situația înjositoare în care ne-au pus. Avem nevoie de donații pentru a ne sprijini eforturile în sala de judecată. Am demarat o campanie de strângere de fonduri. Dacă doriţi să ne sprijiniţi, puteţi face o donaţie prin transfer la numărul de cont RO25BTRLRONCRT0093287405 sau cu cardul pe platforma https://gogetfunding.com/sunt-gunoaiele-toxice-impreuna-aflam-daca-in-pata-rat-se-poate-locui/

Vă mulţumim!


[1] Prin HCL nr. 266/15.07.2010

[2] Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536 din 23 iunie 2007 arată la articolul 11 că distanţa minimă de protecţie sanitară, recomandată între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri sanitare este de 1000 de metri.

[3] https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/anuntul-facut-emil-boc-facebook-am-rezolvat-criza-gunoaielor-cluj-1_562394f5f5eaafab2cc95d03/index.html

[4]Pentru mai multe informații: http://www.mediafax.ro/stirile-zilei/poluare-majora-in-cluj-depasiri-de-750-de-ori-ale-concentratiilor-admise-la-azot-amoniacal-pe-un-parau-un-lac-cu-6-000-de-metri-cubi-de-lichid-toxic-s-a-format-in-zona-16722088

[5] De exemplu http://www.monitorulcj.ro/actualitate/52267-cauza-izbucnirii-incendiului-de-la-rampa-de-gunoi_-inca-necunoscuta_-pompierii-au-folosit-500-de-tone-de-apa-pentru-stingerea-flacarilor

 

Comentariile nu sunt permise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.