Emigranţi, alcoolici, depresivi, suicidali. O analiză a unui grup social vulnerabilizat de criză

vlad-viski-150x150

Rândurile pe care le scriu nu au neapărat rolul de a generaliza o situaţie care poate fi cât se poate de particulară şi poate reprezenta mai degrabă excepţia decât regula. Cu toate acestea, cred că uneori avem nevoie şi de “instantanee”, fotografii ale unor bucăţele din societate, pentru a construi eventual ulterior un puzzle. Călătorind prin România în ultima vreme, am întâlnit şi stat de vorbă cu o categorie de oameni care adeseori este ignorată şi care trăieşte o adevărată dramă, vorbim despre bărbaţii trecuţi de 45-50 de ani, rămaşi singuri acasă, ca urmare a emigrării soţiilor lor în vest, ajunşi alcoolici, ne-integraţi în câmpul muncii, suferind de depresie cronică şi predispuşi la suicid.

 

Pe Gabriel l-am mai cunoscut în trecut, fiind tatăl unuia dintre prietenii mei. Are în jur de 50 de ani. Pe vremea comunismului a lucrat ca mecanic la o fabrică de covoare din micul orăşel de provincie în care locuieşte şi astăzi. După căderea comunismului şi-a pierdut slujba în fabrică şi s-a angajat ca portar în diverse părţi, încercând să îşi întreţină familia. Evident, banii au fost extrem de puţini, iar încet-încet s-a apucat de băut. Întotdeauna soţia sa a fost cea care avea întâietate în casă, era cea cu autoritate, iar pierderea tot mai deasă a jobului a produs o debalansare a relaţiilor de putere în cuplu. Prin anii 2000 atât el cât şi soţia s-au văzut nevoiţi să emigreze în Italia. Soţia şi-a găsit repede de lucru, existând o piaţă pentru menajere şi pentru badante. Gabriel a lucrat prin construcţii până acum 2-3 ani, când criza a afectat cel mai mult această industrie. Pierderea slujbei în fabrică după 1989 a fost o primă emasculare, iar acum după criza din 2009-2010 putem vorbi de un proces similar. Din multe puncte de vedere societatea tranziţiei româneşti a avut caracteristicile unei lumi matriarhale, în care femeile au încercat din răsputeri să-şi crească familiile, în acelaşi timp re-calificându-se şi luându-şi job-uri de tot soiul pentru a ţine în spate căminul. Bărbaţilor le-a fost mai dificil să se adapteze şi atunci s-au refugiat în alcool.

 

Gabriel s-a întors de ceva vreme în România, iar ultima oară când l-am văzut am fost absolut şocat. Dincolo de amintitul element al alcoolismului, am dat peste un om fără dorinţa de a trăi, un om care nu mănâncă cu zilele, care stă în casă singur, care nu are nici măcar disciplina propriei igiene zilnice. Singurul sentiment pe care-l experimentează este un dor teribil de soţie. Cerşeşte prin telefon puţină atenţie, puţină dragoste din partea partenerei de viaţă. Prieteni nu are, copiii sunt plecaţi prin străinătate şi în Bucureşti, iar zilele lui sunt umplute de uitat în gol pe geam la curtea din spatele blocului. De căutat job nici nu poate fi vorba, în condiţiile în care în România rata de ocupare a bărbaţilor între 55 şi 64 de ani este în jurul a 53%. Cunoaştem mult prea bine atitudinea angajatorilor faţă de persoanele de peste 45 de ani, deşi vârsta este una din categoriile incluse în legislaţia anti-discriminare.

 

Conform statisticilor, România este fruntaşă la rata sinuciderilor în Europa. Grupa de vârstă 50-54 de ani este printre cele mai vulnerabile. Dacă rata suicidului la femei este sub media europeană, în cazul bărbaţilor vorbim de 40 de sinucideri la 100.000 de locuitori (comparat cu 28 la suta de mii media europeană). Mai mult, un studiu din 2011 estimează că principala cauză a suicidului a fost, în România, şomajul, cu observaţia că trebuie să subliniem diferenţa între şomaj şi grad de ocupare a forţei de muncă. Uneori rata şomajului nu reflectă mult mai ridicata lipsă de ocupare a forţei de muncă, o dată cu expirarea termenului tehnic care prevede şomaj.

În materie de alcoholism, un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii plasează România în topul ţărilor cu un ridicat consum de alcool. Această afecţiune este un efect al sărăciei, al depresiei, al emasculării bărbatului în tranziţie, nicidecum aberaţiile pe care le debita Moise Guran acum ceva vreme încercând să demonizeze o categorie socială care are nevoie de ajutor, consiliere, soluţii.Conform ONU, Peste 800.000 de români suferă de depresie, plasând România pe locul al doilea în Europa. Din nou, lipsa unui loc de muncă este principala cauză. Alcoolismul în sine reprezintă, de multe ori, o formă de suicid, pe termen lung şi mai încet.

 

Aşadar, România se confruntă cu un fenomen adeseori ignorat, anume existenţa unui grup social vulnerabil, al bărbaţilor de peste 40 de ani, care şi-au pierdut demnitatea de a lucra, alunecând în depresie şi alcoolism, ceea ce ulterior poate duce la suicid. Pe de o parte vorbim despre efectele directe ale tranziţiei de la comunism la capitalism, iar pe de altă parte de drama acelor muncitori români care au fost victimele ultimei crize globale, în condiţiile în care ţările de destinaţie preferate de emigranţii români au fost Italia sau Spania, cele mai lovite de criză. Mai mult, unul din efectele colaterale ale crizei economice este şi destrămarea familiilor, de multe ori soţiile lucrând în Vest, soţii întorcându-se înapoi în ţară şi experimentând depresie cronică. Statisticile pe care le avem, aşa puţine cum sunt, ne arată că e vorba de o realitate pentru care trebuie să găsim urgent soluţii.

 

 

 

7 răspunsuri la Emigranţi, alcoolici, depresivi, suicidali. O analiză a unui grup social vulnerabilizat de criză

  1. Bogdan Rusu spune:

    Nu exista cuvantul “suicidal” in limba româna. În româneste se spune sinucigas sau suicidar. Nici cuvantul “alcoholic” nu e românesc.Suna ca un text in engleza prost tradus. “experimentând depresie”. Învatati ca lumea o limba inainte sa scrieti in ea!

  2. siriusa spune:

    Un articol punctual din punct de vedere jurnalistic,iar aspectele
    literare ,asupra impactului socio-psihologic in randul “unei categorii
    de romani prinsi intre revolutii“,sunt absolut originale si in acelasi
    ton..am mai putea adauga ca, e foarte interesant ca un reprezentant de
    breasla tanara observa in profunzime aceasta categorie de oameni
    specializati si avand cariere solide in alte timpuri…

  3. M9 spune:

    Aveti dreptate, se observa imediat decalcurile grosiere tip “furculision”.
    Totusi, domnul acesta face eforturi. Si apoi, ceea ce scrie e interesant.
    E
    intr-adevar ceva de spus despre categoria 45+, care nu intereseaza pe
    aproape nimeni. Daca nu esti nici tanar, nici batran, cum iti permiti sa
    ai probleme? E o nisa sociala ciudata aici, de foarte putini luata in seama.

  4. Panou Urban spune:

    Ce destept, mama, nu intelegeam ce nu e in regula cu acest articol, noroc cu Bogdan Rusu, trollerul hater! Du-te bai pe bloguri filologice si lasa-ne!

  5. Bogdan Rusu spune:

    Alt analfabet care simte nevoia sa se bage in seama. Un troller-lover. 😀

  6. Bogdan Rusu spune:

    Trebuie sa se inteleaga ca, daca asta nu-i un ‘blog filologig’, corectitudinea limbii n-are importanta? Destept te-a mai facut matusa-ta.

  7. Ghita Bizonu' spune:

    E …..
    E.
    Junior daca poti cauta pe la Minsiterul Sanattii date despre mortalitate. Hai sa izi zic : mortalitatea masculina intre 40-50 de ani “rezerva surprize” (prin 1997-98 niste sttuisticieni occidentali erau surprinsi.. mortalitatea masculina din Romania evoca o situiatle de beligeranta militara. Cu diferenta ca maximul era in grupele de varsta 40-50 ani nu in 18-25 ani)

    Su daca poti accesa cauta datele medicale (satistici) ale tinerilor recuruati intre 92-2005. Ca in anii Zoidei tzapului recrutu era descris ca subnutrit, astenic si labil psihic (place sau nu .. sub unele aspecte armata de recrutare da o radiografie generala a evolutiei sociale . Nu se lucreaza cu “esantion” ci cu cvasitotalitatea populatiei masculine nascute intr-un anume an . Deci datale armatei erau desosit de senisbile in ce priveste starea de sanatate, educatie si evolutia acestora )

    Daca reusesti sa acesezi docomnetele … nu va mai trebui sa citezi ce a crezut Zizeck sau mai stiu ce Habarnam … risti ca tu sa devii obiectul unor citate!!!

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.