Articole de Vlad Levente Viski

Despre Vlad Levente Viski

Sunt masterand la Central European University, Budapesta, lucrând la o teză privind mişcarea LGBT din România. Absolvent de ştiinţe politice la California State University, Los Angeles, cu o licenţă pe tema corupţiei din România. Activist pentru drepturile gay şi împotriva heteronormativităţii. Blogger. Prozator cu jumătate de normă. Am lucrat în marketing cultural în Los Angeles şi am fost stagiar în ambasada României din Washington, DC, supervizând referendumul privind suspendarea preşedintelui din 2012. Momentan studiez la Tel Aviv University, Israel, tema imigraţiei si a refugiaţilor în contextul relaţiilor internaţionale. Sunt unul din zecile de mii de copii care şi-au văzut părinţii plecând în Vest din motive economice. Sunt un om de stânga.

Soluția ilegală a ocupărilor?

De ce problema locuirii ar trebui să ne preocupe? O întrebare fundamentală pe care să ne-o punem toţi, atât cei din păturile cele mai sărace, astăzi în stradă, cât şi cei care trăiesc iluzia unei clase mijlocii, plătind în acelaşi timp chirii exorbitante sau chinuindu-se să-şi plătească creditele imobiliare. Precaritatea în România de astăzi nu este doar o condiţie a săracilor (40% din populaţie la risc de sărăcie, cum spune un arhi-cunoscut raport recent al ONU), ci o posibilitate a majorităţii românilor. Acelaşi raport ne (re)aminteşte că în Bucureşti avem 10.000 de cereri pentru locuinţe sociale, şi încă 10.000 de familii care, din varii motive, nu aplică, însă sunt în aceeaşi condiţie de lipsă a unei … Continuarea

Publicat în Enter | Comentariile sunt închise pentru Soluția ilegală a ocupărilor?

Progresişti şi nu prea. O analiză a campaniei electorale pentru prezidenţiale în rândul democraţilor din SUA

Campania electorală din SUA este în toi, iar principalii candidaţi din alegerile primare din partidele Republican şi Democrat încearcă să îşi creioneze discursul public şi să pună pe agenda publică principalele mesaje pe care doresc să le transmită. În cazul republicanilor avem un partid care, pe de o parte, e conştient că riscă să piardă al treilea ciclu electoral prezidenţial consecutiv dacă nu îşi calibrează mesajele faţă de imigranţi, femei, persoane de culoare şi tineri, iar pe de altă parte, trebuie să îşi mulţumească alegătorii tradiţionali, entuziasmaţi mai degrabă de mişcări anti-etatiste gen Tea Party, care propun o ideologie profund conservatoare. În cazul democraţilor asistăm la o recalibrare a mesajului, astfel încât să fie mai inclusiv … Continuarea

Publicat în Enter | Comentariile sunt închise pentru Progresişti şi nu prea. O analiză a campaniei electorale pentru prezidenţiale în rândul democraţilor din SUA

Tragedia greacă. Câteva lecţii

Alexis Tsipras, premierul grec, a fost, aşadar, nevoit să cedeze cerinţelor troikăi şi să implementeze în continuare măsuri de austeritate dure, în schimbul unui nou împrumut acordat ţării sale, şi a rămânerii în zona euro. A trebuit să-şi îndepărteze miniştrii cei mai progresişti din guvern şi, cu ajutorul opoziţiei, să treacă prin parlament politicile impuse de Comisia Europeană. Capitulare totală, ar zice unii, singura soluţie, ar zice alţii. La fel ca în cazul Ciprului, respingerea primei propuneri de reforme a troikăi a adus cu sine o ofertă şi mai dură, care reduce grav suveranitatea Greciei şi care, vom vedea, s-ar putea să nu fie viabilă din punct de vedere economic. Austeritatea crează un cerc vicios, în … Continuarea

Publicat în Insert | Comentariile sunt închise pentru Tragedia greacă. Câteva lecţii

Emigranţi, alcoolici, depresivi, suicidali. O analiză a unui grup social vulnerabilizat de criză

Rândurile pe care le scriu nu au neapărat rolul de a generaliza o situaţie care poate fi cât se poate de particulară şi poate reprezenta mai degrabă excepţia decât regula. Cu toate acestea, cred că uneori avem nevoie şi de “instantanee”, fotografii ale unor bucăţele din societate, pentru a construi eventual ulterior un puzzle. Călătorind prin România în ultima vreme, am întâlnit şi stat de vorbă cu o categorie de oameni care adeseori este ignorată şi care trăieşte o adevărată dramă, vorbim despre bărbaţii trecuţi de 45-50 de ani, rămaşi singuri acasă, ca urmare a emigrării soţiilor lor în vest, ajunşi alcoolici, ne-integraţi în câmpul muncii, suferind de depresie cronică şi predispuşi la suicid.   Pe … Continuarea

Publicat în Insert | 7 comentarii

Grecia, testul democratic al Europei

Alexis Tsipras, premierul Greciei, a anunţat convocarea unui referendum privind decizia finală în negocierile cu creditorii ţării, cu troika UE (Comisia Europeană)-FMI-BCE (Banca Centrală Europeană). Aşa cum zice Paul Krugman, este pentru prima dată când un guvern ţine piept triumviratului, refuzând în mod real austeritatea. Până acum am avut negocieri de tot soiul cu diverse guverne, care într-un final, în ultimul moment, au cedat presiunilor şi au acceptat în mare condiţiile impuse. După ce au încercat să negocieze cu bună credinţă, propunând măsuri mai degrabă social-democrate decât marxiste, cum ar fi creşterea taxelor pentru marile companii şi pentru bogaţi, liderii Syriza s-au văzut nevoiţi să recurgă la consultarea populară. Dacă în 2000 corporaţiile plăteau 40% taxe, … Continuarea

Publicat în Enter | 7 comentarii

Educaţia ca ideologie. Scurtă trecere în revistă a transformărilor din sistemul educaţional

Într-un interviu recent, Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei, a schiţat câteva dintre principiile care stau la baza reformelor în învăţământul românesc. Miclea, alături de Daniel Funeriu, au promovat cel mai agresiv gândirea neoliberală în acest domeniu, bazată pe nişte piloni principali cum ar fi competiţia ca metodă de a îmbunătăţi actul educaţional, aplicarea principiilor de piaţă în managerierea şcolilor şi universităţilor, slăbirea sindicatelor, eliminarea din sistem a celor care fac instrucţie şi nu produc rezultate imediate, comasarea şi desfiinţarea unităţilor de învăţământ neperformante, precum şi principiul “finanţarea îl urmăreşte pe elev/student”. Unele din elementele enumerate mai sus poate că sună bine şi par a fi de bun simţ, însă ele stau la baza unor procese … Continuarea

Publicat în Enter | 4 comentarii

Zece ani de parade gay la Bucureşti. Radiografia unei mişcări

Anul acesta sărbătorim un deceniu de parade gay la Bucureşti. Ideea a pornit în 2004, când o serie de organizaţii non-guvernamentale lucrând cu diverse grupuri minoritare s-au reunit şi-au pus de-un Festival al Diversităţii. Încet-încet, datorită unor dificultăţi financiare şi a reticenţei unora dintre ONG-uri să se asocieze cu ACCEPT-ul, principala asociaţie gay din România (care funcţionează, totuşi, pe profilul lărgit de drepturile omului), Festivalul Diversităţii s-a transformat într-un eveniment gay. La vremea respectivă, au existat discuţii privind organizarea unei parade la finalul festivalului, taberele în cadrul comunităţii de activişti fiind împărţite. Într-un final s-a renunţat la idee, din diverse raţiuni, printre ele si cele ce ţineau de securitate. În anul următor, ACCEPT-ul a organizat din … Continuarea

Publicat în Enter | 6 comentarii

O poveste alternativă a Pieţei Universităţii

La Revoluţie s-a strigat “Jos Ceauşescu!” şi nu “Jos comunismul!”. Sărăcită, exasperată, oprimată, spionată şi flămândă, însă educată în spiritul socialist, clasa muncitoare nu îşi dorea o schimbare de regim, ci doar o schimbare de lider. Capitalismul era privit cu suspiciune, iar ideile unei economii de piaţă nu existau în mentalul colectiv decât prin economia informală care se practica înainte de 1989. Faptul că muncitorii încă aveau speranţe în “idealurile socialiste” este demonstrat de procentele ridicate obţinute de Ion Iliescu la alegerile prezidenţiale din 1990 şi 1992. Iliescu reprezenta reforma. Totuşi, între cele două scrutinuri avem a face cu un fenomen extrem de interesant, intens dezbătut: Piaţa Universităţii. Protestele din aprilie-iunie 1990 au reuşit să creeze … Continuarea

Publicat în Enter | 31 comentarii

Minorităţile sexuale în România. Atitudini sociale, strategii, realităţi

Despre homosexualitate se discuta rar în societatea românească, în momente cheie, de tensiune maximă, cu multă patimă şi uneori în lipsa unui context mai larg. Zilele acestea am fost martorii unui astfel de moment, în care societatea românească pare să se fi împărţit în două, între un grup “conservativ” şi unul “liberal”, grupuri care-şi aruncă reciproc acuze. În primul rând, o discuţie în jurul acestui subiect ar putea părea uşor desuetă într-un context politic, în condiţiile în care priorităţile în societatea românească par a fi altele, cum ar fi sărăcia, scăderea TVA, lupta anti-corupţie sau reforma electorală. Problemele de gen şi de sexualitate par a fi uneori tratate ca probleme de rang doi. Cu toate acestea, … Continuarea

Publicat în Enter | 1 comentariu

De ce are succes anti-coruptia?

Ultimul deceniu în România a fost marcat de tema anti-corupţiei, care a reprezentat şi, aşa cum vedem în aceste zile, reprezintă mai mult ca oricând principala paradigmă, principala cheie în care este interpretată şi practicată politica în România. E dificil să nu condamni corupţia, în condiţiile în care reprezintă un sistem care creează inegalităţi, care avantajează grupuri de interese şi care subminează autoritatea statului. Cu toate acestea, dincolo de fenomen în sine, trebuie analizată şi anti-corupţia, felul în care un întreg sistem judiciar-legal-poliţienesc-servicii secrete este construit cu scopul (cel puţin declarat) de a combate “flagelul” (să folosesc un clişeu mult prea uzitat). Au existat voci de stânga care au încercat să descifreze mecanismele din spatele felului … Continuarea

Publicat în Enter | 27 comentarii