Despre Daniel Barbu
Daniel Barbu (n. 1957) este politolog, eseist, jurnalist şi profesor al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti, al cărei decan a şi fost între 1994 şi 2000. Aflat la conducerea Institutului de Cercetări Politice al Universităţii din Bucureşti, Daniel Barbu este specializat în istoria comparativă a civlizaţiilor europene, în ştiinţe politice comparative, de regimurile totalitare, modele constituţionale şi guvernamentale din Europa, în antropologie politică. Director al cotidianul Realitatea Românească (1991-1992), este autor al mai multor volume: Rome, Byzance et les Roumains. Essais sur la production politique de la foi au Moyen Age (1998), O arheologie constituţională românească. Studii şi documente (2000), Bizanţ contra Bizanţ. Explorări în cultura politică românească (2001), Republica absentă. Politică şi societate în România postcomunistă (2004), Politica pentru barbari (2005).
Probabil că cele mai impunătoare fenomene de societate ale postcomunismului românesc sunt mobilitatea fără precedent a forţei de muncă şi ponderea extraordinară pe care presa o are în viaţa publică. Din punct de vedere politic, cele două procese istorice nu sunt însă cu adevărat contemporane. Deşi par să se petreacă amândouă în timpul nu prea lung ce s-a scurs de la prăbuşirea socialismului de stat, regimul lor de temporalitate este diferit. Pe de o parte, migraţia sezonieră a milioane de români în căutare de lucru în Europa, reconfigurarea ocupaţiilor după reguli dictate de piaţă, restructurarea sectoarelor economiei naţionale şi redistribuirea spectaculoasă a avuţiei după reguli ce nu pot fi încadrate juridic au modificat ţesutul social în … Continuă să citești →
