TEMA: Stop ACTA!
Spune NU A.C.T.A RoSUB ( Informeaza-te corespunzator)
Pentru a functiona subtitrarea corespunzator, este recomandat a se viziona clip-ul direct pe pagina Youtube In 26 ianuarie 2012, este o dată tristă pentru libertatea internetului: statele membre ale Uniunii Europene au semnat, în cadrul unei ceremonii derulate în Japonia, Anti-Counterfeiting Trade Agreement (ACTA). ACTA este un tratat internaţional împotriva încălcării drepturilor de autor şi aplicarea lui ar putea detrona ca repercusiuni celebrele și blamatele SOPA și PIPA. România se află printre statele semnatare.
Vizionati explicatia video a realitatii tratatului A.C.T.A
Semneaza petitia nationala STOP A.C.T.A http://www.petitieonline.com/opriti_acta
Semneaza petitia Internationala STOP A.C.T.A http://www.stopp-acta.info/english/get+involved/petition/petition.html
Pagina facebook: http://www.facebook.com/stop.acta.romania
Otr o mai buna infromare :
http://www.europarl.europa.eu/committees/en/INTA/studiesdownload.html?languageDocument=EN&file=43731
Eventuale nemultumiri la
http://www.facebook.com/europeanparliament/posts/284800318246100
Mirific! Socialistii au votat pentru, macam Cretu – care batuie pe aici – s-a abtinut http://stiri.rol.ro/cum-au-votat-reprezentantii-romaniei-in-parlamentul-european-in-privinta-adeziunii-la-tratatul-problema-acta-766757.html
grupul socialist, ca si cel liberal, au votat in favoarea unei rezolutii ce solicita revizuirea tratatului. grupul popularilor a votat impotriva acestei rezolutii, implicit sprijinind tratatul in forma actuala.
corina cretu si gabriela cretu nu sunt una si aceeasi persoana. a doua e socialista veritabila (si din cauza asta nu prea mai are loc in psd), prima e doar secretara lui ilici
dincolo de astea, e interesanta pozitionarea. cam fiecare tabara e pe pozitii opuse raportat la ceea ce sprijina in mod normal. interesant e de urmarit cum vor evolua lucrurile.
ps. ca orice mesaj adresat mass-media, clipul prezinta argumente false si reductioniste (desi sunt de acord cu mesajul). mult mai serios asupra problemei drepturilor de proprietate intelectuala, aici: http://mises.org/journals/jls/15_2/15_2_1.pdf
@beranger: mersi pt link; intr-adevar, e o discutie mai serioasa decat simplele sloganuri stangiste
Un atentat la libertatea de expresie pe care “statul de drept” cu care este imbracat statul de stramb nu-l mai suporta
Si HH Hoppe a vorbit despre propietatea intelectuala in timpul vizitei in Bucuresti (dau ambele link-uri din motive de propaganda http://mises.ro/920/ si http://mises.ro/919/). Cred ca pozitia lui Hoppe este consecventa, blabla ul lui Stirgliz publicat acum vreo luna pe criticatac fiind – si sunt politicos – o insirare de tampenii pozitiviste.
“Dreptul de proprietate intelectuală” – o născocire recentă (la scara istoriei) cu care se încearcă promovarea ideologiei statului maximal.
Acum vreo doi ani atrăgeam atenţia asupra greşelii celor care folosesc cuvinte precum “furt” sau “piraterie” pentru a se referi la copierea neautorizată
Manipulare lingvistică: echivalarea coperii neautorizate cu furtul sau pirateria
http://wp.me/pjejF-1Fz
Sînt în favoarea acordării dreptului de copiere neîngrădită pentru toţi cei care nu transfirmă asta într-o activitate din care să scoată la rîndul lor bani. O spun în calitate de scriitor care şi-a pus o parte din cărţile pe care le-a scris pe internet, tocmai pentru a putea fi citite gratuit de oricine.
@berenger si andrei_i
cu ce sunt mai bune sloganele libertariene fata de cele stangiste?
interesant articolul, atata doar ca toate referirile legale sunt la sistemul common law – diferenta dintre proprietate intelectuala/industriala, discutia despre sistemele de dobandire din care se omite sistemul mixt, discutia asupra bunurilor necorporale care nu tine cont de creante, de contracte de servicii (de la consultanta in imagine pana la cea juridica), de servituti, de toate drepturile subiective civile nepatrimoniale, de toate drepturile procesuale. hai sa acuzam sistemul de drept european pentru problemele pe care le are numai cel anglo-saxon. nu degeaba kinsella tine conferinte in europa doar in cercuri de ne-juristi.
ca fapt divers – dobandirea prin ocupatie nu e in afara sistemelor actuale de drept, nu e nevoie de mises, hayek & haita ca sa sune mai revolutionar. ocupatiunea provine din dreptul roman, nici vorba de drept natural. nefiind singurul mod de dobandire a proprietatii e complet arbitrar sa consideri relevanta ocupatia in detrimentul celorlalte. sa reduci la ocupatie intreaga problematica a dobandirii drepturilor reale e cel putin naiv… cazurile de ocupatie imobiliare sunt tot mai rare fiindca nu prea mai exista imobile fara stapan. astazi uzucapiunea se preteaza la realitatea curenta si presupune in primul rand posesie continua, care doar ulterior, daca este posesie utila, se preschimba in proprietate. ca prescriptia achizitiva e diferita de ocupatiune, ca posesia nu e proprietate, nu trebuie sa tulbure cumva modelul libertarian. ca toate cazurile de accesiune imobiliara, naturala/artificiala, si de accesiune mobiliara din realitate nu pot fi justificate juridic prin teoria libertariana e doar o simpla eroare a realitatii care nu tine pasul cu teoria.
analiza despre determinarea proprietatii asupra bunurilor obtinute prin specificatiune e absolut aberanta chiar si pentru spatiul anglo-saxon. in orice sistem de drep, litigiul in care persoana ce i-a dat o foaie de hartie lui picasso ridica pretentii asupra proprietatii lucrarii lui picasso e transat lejer in favoarea lui picasso. picasso nu are dreptul la recompensa pentru “munca” lui, opera fiind in proprietatea celui care i-a dat hartia, ci invers – cel care a pus la dispozitie hartia are doar dreptul de a cere valoarea hartiei de la proprietarul operei finale. kinsella analizeaza specificatiunea care e doar unul din cazurile care tin de accesiunea mobiliara pe langa adjunctiune si confuziune. daca argumentul functioneaza pentru specificatiune, nu functioneaza pentru intreaga accesiune mobiliara.
faptul ca ideile libertariene reductioniste, vulgare si cu pretentii de inovatie conceptuala sunt pe placul juristilor din spatiu anglo-saxon specializati pe proprietate intelectuala nu denota decat carenta lor in alte materii de drept privat.
cam ce-ai crezut ca demonstrezi scriind un post atat de abscons? crezi ca daca iti etalezi cunostintele limbajului juridic de lemn rezolvi ceva? kinsella scrie mult mai clar folosind acelasi limbaj. dar ceea ce e mai grav, la tine, e ca n-ai inteles nimic. te-ai pierdut in n detalii, pierzand ideea principala: dreptul de proprietate are sens pentru ca bunurile sunt rare. nu poti solicita proprietatea unui bun care se poate multiplica la infinit. de, minte de jurist de mana a saptea, atent la chitibusareli, dar incapabil de a surprinde problema in discutie.
iar finalul e apoteotic: „faptul ca ideile libertariene reductioniste, vulgare si cu pretentii de inovatie conceptuala sunt pe placul juristilor din spatiu anglo-saxon specializati pe proprietate intelectuala nu denota decat carenta lor in alte materii de drept privat.” unde erau geniile in materie de drept si noi nu stiam!