Prima rundă a alegerilor prezidenţiale din Egipt, 24 mai 2012

de Samir Amin

Cititorul va găsi în materialul The Arab revolutions: a year after, (dar şi pe http://allafrica.com) în care am explicat principalele motive care au dus la victoria electorală a Frăţiei Musulmane în alegerile parlamentare din ianuarie, următoarele:

„Succesul Islamului politic cere clarificări ulterioare privind relaţia dintre succesul globalizării imperialiste şi, pe de altă parte, creşterea influenţei lozincilor Frăţiei.

Deteriorarea care însoţeşte această globalizare produce proliferarea activităţilor sectorului informal din viaţa economică şi socială, cel care reprezintă cea mai importantă sursă de venit pentru majoritatea poporului egiptean (statisticile spun 60%). Organizaţiile Frăţiei au o reală abilitate de a lucra în aceste circumstanţe, astfel încât succesul Frăţiei în zone legate de sectorul informal a produs o dezvoltare a activităţilor din acest sector, ceea ce la rândul lor au dus la o creştere a Frăţiei pe o scară mai largă. Cultura politică oferită de către Frăţie este cunoscută pentru marea ei simplicitate. Această cultură se mulţumeşte doar să confere „legitimitate” islamică principiului proprietăţii private şi pieţei „libere”, fără să se preocupe de natura activităţilor prin care se realizează acestea: activităţi rudimentare („Bazaar”), incapabile să împingă înainte economia naţională şi să îi conducă dezvoltarea.

Mai mult, fondurile pentru aceste activităţi au fost pompate de către statele din Golf, în forma unor mici împrumuturi şi garanţii. Ele s-au adăugat sumelor vărsate de către aceleaşi state  instituţiilor de caritate (clinici etc.). Statele din Golf nu intenţionează să contribuie la dezvoltarea capacităţii productive a Egiptului (construind fabrici etc.), ci doar la o „lumpen dezvoltare”, din moment ce reînvierea Egiptului ca ţară dezvoltată ar fi sfârşitul dominaţiei statelor din Golf (şi care dominaţie este bazată pe sloganul islamizării societăţii), ca şi al dominaţiei Statelor Unite (care doreşte şi sprijină Egiptul ca pe un stat comprador, infectat cu o sărăcie crescândă), ca şi dominaţia Israelului (care susţine impotenţa Egiptului în faţa expansiunii sioniste).

Acest ax între o autoritate ce se ascunde în spatele lozincilor „Islamice” şi, în acelaşi timp, sucombă în faţa capitalismului imperialist predominant şi, pe de altă parte, sărăcirea populaţiei nu este specific numai pentru Egipt. Este comun majorităţii ţărilor arabe şi islamice. Axul este vizibil în Iran, unde Khomeinismul a asigurat de la început predominanţa unei „economii de bazar”.  De asemenea, el este cauza catastrofei din Somalia, un stat care a fost şters de pe lista statelor din lumea contemporană”.

Prima rundă a alegerilor prezidenţiale (23-24 mai 2012) a fost organizată pentru a produce rezultatul dorit de Washington şi puterea conducătoare egipteană, adică pentru a re-întări alianţa dintre cei doi stâlpi ai sistemului, Marele Stat Major al armatei şi Frăţia Musulmană, asigurându-se astfel că nimic nu se va schimba. Iar asta a presupus ca cei doi parteneri să găsească o soluţie la competiţia lor şi să decidă cine va fi „la comanda lucrurilor” sau va părea a fi.

Cei doi candidaţi selectaţi să implementeze acest plan au fost Mohamed Morsi (Frăţia Musulmană) şi Ahmad Chafiq (fost prim-ministru al lui Mubarak). Amândoi au beneficiat de un sprijin financiar masiv şi acces la toate mijloacele pentru campania lor, sprijin şi acces de care ceilalţi candidaţi nu au beneficiat. În mod deosebit Hamdeen Sabbahi nu a beneficiat, fiind cel mai bun reprezentant al mişcării pentru democraţie, progres social şi independenţă, aşadar inacceptabil pentru Washington.

Rezultatele oficiale au fost: 24.7 % lui Morsi, 23.6 lui Chafiq and 20.7 lui Sabbahi. Ele au fost aranjate în aşa fel încât Sabbahi să nu participe la turul al doilea. Incorectitudinile practicilor aşa-numitei democraţii nu au sărit însă în ochi mass mediei occidentale. Poporul egiptean e deplin convins că lupta trebuie să continue. Să vedem ce va întâmpla.

Traducere de Ana Bazac

Sursa: http://allafrica.com/stories/201206010983.html

Notă:

Vezi şi Alan Woods, The Revolutionary Socialists and the Egyptian elections: Marxism or opportunism?, 01 June 2012,  http://www.marxist.com/revolutionary-socialists-and-the-egyptian-elections.htm

 

Comentariile sunt închise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.