Traducere realizata de Ștefan Tiron după text publicat inițial aici
Din vremea Războiului Rece, America e încleștată într-o luptă ideologică încercând să stăpânească viitorul, consideră universitarul londonez Richard Barbrook. Este oare aceasta cheia înțelegerii lui Trump și a bro-culturii tech?
„Oamenii din Europa și Regatul Unit nu înțeleg America, însă o adoră ,” îmi povestește Barbrook, răzând. Vorbim despre tehnologie, cultură Americană și președintele Trump.
Ultima oara l-am intervievat acum 18 ani pentru un articol din The Guardian despre cartea sa Imaginary Futures – From Thinking Machines to the Global Village (2007)[i].
Pe vremea aceea, am vorbit împreuna într-o mică cafenea kurdă din Islington și conversația noastră a fost înregistrata pe un reportofon Sony cu casete de moda veche.
Astăzi suntem pe Zoom, genul de tehnologie pe care cartea lui Barbrook ar fi abordat-o ca parte a unei „utopiii digitale” futuriste promise, în care oamenii ar trăi în pace și armonie într-un sat global conectat electronic, grație internetului.
Imaginary Futures explora felul în care așteptările noastre tehnologice se născuseră din urzeala Războiului Rece[ii]. Barbrook, lector senior de politică la Universitatea Westminster, argumentează că am fost hrăniți cu fanteziile unui viitor care ne distrage atenția de la prezent.
În decursul Războiului Rece, URSS și SUA au încercat fiecare să se prezinte ca reprezentante ale progresului și modernității. Propagandiștii americani au împachetat rachetele spațiale, reactoarele atomice și calculatoarele mainframe pe care le dezvoltaseră în căutarea Armaghedonului atomic în prototipuri ale unor lucruri minunate care urmau să vină.
„Navele spațiale ale NASA urmau să evolueze în luxoase nave de croazieră interplanetare de pasageri”, a spus Barbrook. „Reactoarele de fisiune nucleară ale General Electric urmau să devină centrale de fuziune care să furnizeze energie nelimitată pentru toți. Computerele IBM erau prototipuri ale inteligenței artificiale.”
După două decenii, cum merge proiectul imperial al SUA de a „a intra în posesia viitorului”?
Nu atât de minunat
Inteligența artificială (IA) este acum aici, promovată în Occident ca un panaceu pentru problemele lumii… cu excepția cazului în care distruge mijloacele de trai ale oamenilor din industriile creative prin încălcarea în masă a drepturilor de autor și furtului proprietății intelectuale.
Firmele de IA precum ChatGPT prosperă furând materiale online deținute de artiști, actori, scriitori, muzicieni și alții, pentru a le reconstitui și reutiliza pe scară largă fără a răsplăti într-un fel munca creatorilor.
Nu este atât de grozav pentru locurile de muncă care se bazează pe creativitatea umană.
Satul global din titlul cărții din 2007 rămâne o zonă de război: vezi Ucraina, Gaza, Myanmar, Sudan, Yemen și multe altele. Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a numărat 45.001 de victime civile în timpul invaziei Rusiei în Ucraina, până la 30 aprilie 2025, dintre care 31.867 au fost rănite și 13.134 ucise. Tehnologia dronelor, bazată pe cipuri computerizate avansate și tehnologie de comunicații, a jucat un rol important în acest masacru.
Numărul morților în războiul din Gaza (la 28 mai 2025) a ajuns la peste 56.000 de persoane (54.700 de palestinieni și 1.706 de israelieni), potrivit Wiki. Se estimează că patru din cinci palestinieni morți sunt civili.
Viitorul de acolo nu prea sună bine.
Și luxoasele nave de pasageri care ne duc în spațiu?
Aproape…
La câteva zile după discuția mea pe Zoom, mass-media occidentală este distrasă și fascinată de o călătorie în „spațiul circumterestru” a șase femei celebre din mass-media, cu racheta spațială Blue Origin a proprietarului Amazon (al doilea cel mai bogat om de planeta și proaspăt susținător al lui Trump), Jeff Bezos.
Cele Șase Senzationale
Parcă turnate în salopete albastre identice, mulate pe corp, Lauren Sánchez (jurnalistă și logodnica lui Bezos), Katy Perry (cântăreață), Aisha Bowe (fostă cercetătoare în domeniul rachetelor la NASA), Kerianne Flynn (producătoare de film și mondenă), Gayle King (jurnalistă CBS și co-prezentatoare a emisiunii CBS Mornings) și Amanda Nguyen (cercetătoare în bioastronautică, cu un trecut marcat de violul suferit în timpul studiilor la Harvard) pozează lângă racheta cu un aspect destul de falic.
Conform unui reportaj online al BBC, în timpul călătoriei lor, ele „au experimentat gravitația zero, au văzut luna și au ascultat interpretarea făcută de Perry melodiei „What A Wonderful World”.
Blue Origin „construiește drumul către spațiu”, a anunțat Sánchez. La nivelul solului, departe de această distracție futuristă, Senatul SUA dezbătea Legea privind protejarea eligibilității alegătorilor americani (SAVE), care ar fi îngreunat mult votul femeilor căsătorite.
Toate acestea fac parte dintr-un plan mai amplu al administrației Trump de a distruge autonomia și drepturile reproductive ale femeilor, câștigate cu greu de-a lungul a zeci de ani. Conform agendei propuse de Trump Project 2025, nu ar mai exista posibilitatea de a lua pilula de a doua zi după un viol. Și în multe state americane, avortul este acum ilegal.
Credința californiană
În mediul academic, Barbrook este renumit pentru eseul său din 1995, The Californian Ideology, pe care l-a scris împreună cu colegul său de la Universitatea Westminster, Andy Cameron[iii]. Cei doi erau fascinați de neoliberalismul dotcom: rezultatul „fuziunii bizare dintre boema culturală din San Francisco și industriile high tech din Silicon Valley”.
Ei au descris ideologia californiană ca fiind visul unei utopii digitale în care toată lumea ar fi atât „hip, cât și bogată”. Un vis imbatabil îmbrățișat de „computer nerds, studenții chiulangii, capitaliștii inovatori, activiștii sociali, academicienii trendy, birocrații futuriști și politicienii oportuniști din întreaga SUA”.
„Arătau ca niște hipioți și ca toți acei oameni din Whole Earth Catalog de prin anii 1970[iv]”, explică Barbrook. „Dar nu au fost niciodată de stânga. Consumau droguri, practicau sex tantric, budismul și toate celelalte. Dar nu erau pro-sindicate, nu erau anti-imperialiști și cu siguranță nu erau anti-capitaliști.”
El și Cameron susțineau că ascensiunea tehnologiilor de rețea era o nouă religie. „Orașul strălucitor de pe deal și toate celelalte”, spune Barbrook, citând din faimoasa predică din 1630 ținută de John Winthrop, unul dintre fondatorii puritani ai Noii Anglii.
Descrierea lui Winthrop despre Colonia Golfului Massachusetts (Massachusetts Bay Colony) este o metaforă pentru o societate religioasă care se vrea un model de libertate și oportunitate.
America rămâne la fel de impregnată de religie ca în secolul al XVII-lea. „Este o națiune protestantă cu catolici protestanți și evrei protestanți și, probabil, în curând, musulmani protestanți. Chiar și ateii sunt protestanți!”, spune Barbrook. Acum, în lumea modernă, tehnologia a devenit un articol de credinței în America.
Astăzi, el consideră că tendința de dreapta a ideologiei californiene are la bază o acceptare necondiționată a idealurilor libertariene: folclorul în jurul unei națiuni construite în sălbăticie de vânătorii de blănuri, de cowboy în afara legii, predicatori și coloniști.
Barbrook crede că europenii au interpretat greșit acest „liberalism hippie fantezist al cowboy-ilor” ca fiind libertate individuală. Sau, după cum spune el: „Poți să faci ce vrei, să te urci în mașina ta mare și să traversezi America pe Route 66, cu muzica dată la maxim și un joint mare în gură”.
În aceeași perioadă, politologul și economistul american Francis Fukuyama a publicat cartea „Sfârșitul istoriei și ultimul om” (1992) – și ne-a spus că democrația liberală occidentală și capitalismul pieței libere erau punctul culminant al unui proces istoric și forma supremă de organizare politică.
Europenii copiaseră deja majoritatea tendințelor economice americane, inclusiv privatizarea și dereglementarea companiilor de telecomunicații și mass-media, ca fiind cea mai bună modalitate de a încuraja construirea „infobahnului”.
„Triumful ideologiei californiene părea să fie complet. America era perfecțiunea întruchipată. Neoliberalismul domnea. Internetul era viitorul. California era versiunea beta a viitorului”, rezumă Barbrook.
Rusia și China urmau să fie „mici hopuri în răspândirea democrației liberale americane, alături de Coreea de Nord sau Cuba”, continuă el. „Piețele libere și liberalismul woke s-ar răspândi peste tot și da, am deveni cu toții transgender sau orice altceva ar fi ultima modă din America.”
Dar nu.
În schimb, Trump și acoliții săi intensifică politicile de imigrare, îmbrățișează idei bizare bazate pe dezinformare (fake news), atacă universitățile, retrag cheltuielile publice pentru orice program științific care are o urmă de „diversitate, echitate și incluziune” (DEI) și joacă leapșa pe „tarife globale” cu partenerii comerciali ai Americii.
„Am avertizat pe toată lumea!”, remarcă Barbrook, cu un amuzament nițel sinistru.
Ceea ce nu am luat în calcul, spune el, este faptul că America este un imperiu, la fel ca Imperiul Britanic sau Imperiul Roman.
Pâine, circ și tech-bros
Romanii adorau spectacolele: gladiatori se luptau cu lei în arenele publice, crucificări publice, organizare de bătălii navale simulate, echipe de vizitii care se întrec în „circuri”. Acum urmărim arena gladiatorilor conduși de Trump, în timp ce îi intimidează pe politicienii care îl vizitează în Biroul Oval.
Președintele Ucrainei, Zelensky, este criticat pentru că nu poartă costum și pentru că este nerecunoscător. Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, este acuzat de genocid împotriva albilor (știri superfalse). Mark Carney, din Canada, își păstrează calmul în timp ce Trump discută despre achiziționarea țării sale ca și cum ar fi vorba de o companie falimentară.
În afara Biroului Oval, asemănător lui Nero, președintele Trump pozează și se fâțâie la mitinguri și ovații, adesea dansând puțin, înconjurat de „tech-bros”, miliardarii proprietari ai companiilor tehnologice. La inaugurarea lui Trump, CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, și soția sa, Priscilla Chan, stăteau lângă CEO-ul Amazon, Jeff Bezos, și logodnica sa, Lauren Sánchez, alături de CEO-ul Google, Sundar Pichai, și Elon Musk, care conduce Tesla, SpaceX și X. Companiile și tehnologiile construite pe baza revoluției internetului și a computerelor fac parte din distracție și sunt parte integrantă a spectacolului.
Și da asta e spectacol…
„Când vezi spectacolul, trebuie să-ți amintești că Trump a fost implicat în wrestlingul profesionist”, spune Barbrook.
Trump și Vince McMahon, proprietarul World Wrestling Entertainment (WWE), sunt prieteni vechi. Trump obișnuia să găzduiască evenimentele WrestleMania în hotelul și cazinoul său „Trump Plaza”, din Atlantic City. Trump a participat la mai multe spectacole WWE.
„[Wrestlingul] a fost educația politică esențială a lui Trump, pentru că, din nou, totul este aranjat dinainte”, spune Barbrook. „În spatele chestiei asteia, există un fel de raționament. Știe cum să își împingă și bage publicul în poveste.”
Născut din spectacolul de iarmaroc si bâlci de secol al XIX-lea, wrestlingul profesionist este o simulare în stil pantomimă. Luptele sunt purtate după un scenariu, iar luptătorii au personalități caricaturale. Răufăcătorii (cunoscuți sub numele de „heels”) se luptă cu eroii (cunoscuți sub numele de „faces”), iar toți au propriile lor trucuri – măști, costume exagerate, machiaj și melodii tematice când intră pe scenă.
Hulk Hogan își rupe cămașa și urlă. Este o figura legendara încât un graffiti cu el poate fi găsit si în Shoreditch, Londra.
Undertaker (Mark William Calaway) este renumit pentru personajul său mortal, asemănător unui zombie, care i-a adus premiul Wrestling Observer Newsletter pentru Cel mai bun gimmick timp de cinci ani consecutiv.
„Gândiți-vă la Trump ca la un șef al mafiei din New York care se răzbună pe statul paralel. De ce? Pentru că a fost calomniat, au încercat să-l aresteze, au încercat să-l falimenteze, au încercat să-l închidă și apoi au încercat să-l împuște de DOUA ori!”
Sau Elon Musk, pe scena unui miting electoral, acum câteva luni, fluturând o „drujbă pentru birocrație” împodobită cu pietre prețioase (un cadou din partea președintelui argentinian Milei – de ce?) și promițând că va reduce cheltuielile guvernamentale prin intermediul Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală, creat special în acest scop.
Personajele negative ale poveștii asteia sunt statul profund și „wokeismul”, motiv pentru care echipa DOGE a lui Elon Musk a vizat proiectele și echipele de cercetare care prezentau cea mai mică urmă de DEI (Diversitatea Echitate și Incluziune) sau care conțineau cuvântul „femeie”.
Țările din Europa și din afara ei sunt fie o povară financiară (de ce să cheltuiți miliarde pe ajutorul extern sau pe războaie în Afganistan, Irak și Ucraina, când banii ar putea fi cheltuiți pentru reconstrucția Americii?), fie potențiale ținte de achiziție (Groenlanda, Canada).
Iar în ceea ce privește comerțul, cea mai mare parte a lumii este considerată malefică, condusă de „răufăcătorul” principal, China.
Silicon Valley – un pământ promis construit pe contradicții
Afacerile și averea impresionantă a prietenilor lui Trump din domeniul tehnologiei se bazează pe tehnologiile (calculatorul și internetul) inventate cu ajutorul subvențiilor masive acordate de statul american (bugetul foarte generos al statului) și implicarea entuziastă a amatorilor „woke”.
Primul calculator electronic comercial al IBM, Modelul 701 din mai 1952, a fost finanțat în principal de guvernul american. Președintele IBM, Thomas Watson Sr., l-a numit „calculator de apărare” menit sa ajute SUA în Războiul din Coreea, care tocmai începuse. Au fost vândute nouăsprezece mașini, în principal guvernului SUA, instalațiilor militare și producătorilor de avioane de pe coasta de vest.
Generațiile succesive de calculatoare au fost subvenționate direct sau indirect din bugetul american pentru apărare. Evoluția informaticii a depins și de tekkies care pe vremuri o ardeau amatori, precum Steve Jobs și Steve Wozniak de la Apple, care și-au construit prototipurile în garajele lor.
Internetul a fost întotdeauna un proiect politic și ideologic, spune Barbrook. America a decis să-l construiască deoarece CIA a descoperit că rușii construiau deja ceva similar, „iar americanii nu doreau o repetare a Sputnikului!” (Sputnik 1, construit de Uniunea Sovietică în anii 1950, a fost primul satelit artificial care a orbitat în jurul Pământului.)
În primii 20 de ani, internetul a depins aproape în totalitate de finanțarea federală americană. Fie prin intermediul armatei, fie prin intermediul universităților, sume mari din banii contribuabililor americani au fost investite în construirea infrastructurii internetului și în subvenționarea serviciilor sale.
Richard Barbrook, care s-a pensionat parțial după ce a suferit de Covid prelungit, s-a născut în 1956 și a crescut în America și Marea Britanie. El înțelege contradicțiile ambelor culturi și este fascinat de Europa postbelică și de Războiul Rece. Unul dintre interesele sale academice actuale este Class Wargames, un grup pe care l-a co-fondat, în cadrul căruia artiști, activiști și teoreticieni joacă jocul lui Guy Debord, The Game of War, și alte jocuri socio-politice, dintre care unul a fost chiar conceput pentru a ajuta la înțelegerea dinamicii facțiunilor politice în timpul referendumului privind Brexit-ul din Marea Britanie[v].
Tatăl său era membru al Congresului pentru Libertate Culturală (CCF), o organizație culturală anticomunistă fondată în 1950 în Berlinul de Vest, cu scopul de a mobiliza intelectuali și formatori de opinie într-un război al ideilor împotriva comunismului. La apogeul său, CCF era activ în treizeci și cinci de țări. În 1966, s-a aflat că CIA ajutase la înființarea grupului și îl finanța.
În lumea Partidului Laburist de stânga și a Americii liberale, adolescentul Barbrook se întâlnea cu membri ai CCF precum Walt Rostow și Daniel Bell la cină[vi]. „Știți, aceștia erau oamenii care au invadat Vietnamul, și care au ucis milioane de oameni”, spune el.
Walt Whitman Rostow (1916–2003) a fost un economist, academician și teoretician politic american care a ocupat funcția de consilier pentru securitate națională al președintelui american Lyndon Johnson între 1966 și 1969. „În America, Rostow era un social-democrat care susținea asistența medicală gratuită și drepturile civile. Dar, de îndată ce trecea granița, devenea militarist convins și era gata sa promoveze politici de bombardare și chiar de anihilare cu ajutorul armelor nucleare a unor țări”, spune Barbrook.
„America este un imperiu și, prin urmare, poate avea o politică internă și una externă complet diferită”, subliniază el. „Biden s-a comportat ca un liberal în America, relansând economia și investind în industrie și în toate celelalte domenii. Dar când vine vorba de Gaza, este în regulă să razi totul.”
În mod similar, spune el, Imperiul Britanic vorbea despre statul de drept și liberalism, „în timp ce înfometa populații întregi, bombardându-le și exploatându-le fără milă”.
Barbrook crede că această gândire imperialistă influențează în continuare politica și cultura din SUA la fel ca în 2007.
„Europenii credeau că americanii au câștigat Războiul Rece. Eu am tot spus că au pierdut Războiul Rece și că de atunci îl tot caută – și l-au găsit din nou în alte locuri, împotriva musulmanilor sau a rușilor. Și acum împotriva Chinei”.
Tehnologia rămâne un element central în această ultimă încarnare a imperiilor în luptă.
Zeii digitali sau instrumente logistice?
Punctul de vedere al Statelor Unite asupra inteligenței artificiale, spune Barbrook, este că, dacă construim centre de date din ce în ce mai mari și modele lingvistice din ce în ce mai mari, IA va ajunge în cele din urmă să gândească și să devină conștientă. „Am creat un Dumnezeu digital! Dar IA este de fapt un instrument pentru menținerea hegemoniei SUA asupra economiei globale. Este o religie și o bulă financiara de pe Wall Street, similară cu bula dotcom. Nucleul economic rațional este că ei câștigă bani din vânzarea de acțiuni.”
La fel ca în cazul Railway Mania (echivalentul din Anglia secolului al XIX-lea al bulei dotcom, în care unele companii au câștigat sume uriașe de bani, iar majoritatea au dat faliment), profitabilitatea medie a firmelor de IA este aproximativ aceeași ca în alte sectoare ale economiei. „Este ceea ce te-ai aștepta din volumul al treilea din Das Kapital, egalizarea ratei profitului”, spune Barbrook.
Dar IA are o semnificație diferită pentru chinezi. Ei sunt pragmatici, susține el. Viziunea lor pentru IA-ul DeepSeek este de a o integra în producție și logistică: un bun public ieftin sau aproape gratuit care te ajuta sa câștigi bani din alte lucruri. „Nu un zeu digital, ci un instrument pentru îmbunătățirea logisticii în porturile maritime sau pentru crearea de fabrici avansate conduse de roboți. Socialism cu caracteristici chinezești.”
De asemenea, China a folosit IA-ul pentru a genera niște meme extrem de amuzante pentru rețelele sociale, cum ar fi Trump aplicând rimel adjunctului JD Vance într-un dormitor roz; și unul cu Trump, Elon Musk și Vance lucrând la linia de producție a unei fabrici de încălțăminte.
Memetica chineza augmentata de IA – câștigă bătălia de PR?
În timp ce America rămâne obsedată de carburanți fosili (sloganul „Drill, baby, drill” a fost folosit de Partidul Republican în 2008 și reînviat de Trump în campania sa din 2024), China ia avans în ceea ce privește decarbonizarea – limitând motoarele cu combustie internă și centralele electrice pe cărbune, parțial din motive geostrategice, dar și pentru a combate poluarea aerului (a fost mult timp cel mai mare consumator de cărbune din lume).
De asemenea, China intensifică producția de energie solară și este lider pe piața turbinelor eoliene. Un raport BloombergNEF din martie 2025 arată că instalările de turbine eoliene au atins un nivel record în 2024, impulsionate de creșterea rapidă din China. Șase dintre cei mai mari zece producători de turbine din lume sunt chinezi (pentru prima dată, producătorii europeni și americani au ieșit din top trei). 70% din instalațiile acestor producători chinezi se află în China.
Un raport recent al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA) a arătat că instalarea de energie regenerabilă la nivel mondial a atins un nivel record în 2024, 92,5% din toată energia electrică nouă produsă provenind din soare, vânt sau alte surse curate. Dar aproape două treimi din energia electrică regenerabilă nouă generată în 2024 a fost în China, care consumă o treime din energia electrică mondială.
Barbrook spune că această decarbonizare rapidă și o inteligența artificială extrem de eficientă, fără a uita de miile de kilometri de cale ferată de mare viteză, sunt jenante pentru America.
„Și în curând, singura stație spațială funcțională va fi tot chinezească”, adaugă el aproape cu veselie. Stația Spațială Internațională condusă de SUA, care are acum 26 de ani, urmează să fie „de-orbitată” în Oceanul Pacific în 2031. Stația spațială chineză Tiangong are doar câțiva ani și este deja actualizată cu noi module.
Între timp, odată cu trecerea utilizatorilor americani de TikTok la aplicația de socializare chineză RedNote, Barbrook spune că mulți americani privesc stilul de viață chinezesc pe RedNote și se întreabă: „De ce nu putem trăi și NOI așa?”
Nici imperiul chinez nu este pământul făgăduinței – încălcările drepturilor omului, cenzura și amenințările de „achiziționare” a Taiwanului nu contribuie la îmbunătățirea imaginii sale. Dar s-ar putea să câștige bătălia propagandistică tehnologică cu privire la planificarea viitorului imaginar.
„Am fost blocați într-o lume fără alternativă la ideologia californiană. Acum cred că suntem la finele ei, deoarece China este cea mai mare economie din lume. Ce se va întâmpla dacă acel viitor e ideologia Shenzhen?”
De ce Europa nu ne poate conduce către acest viitor imaginar?
„Pentru că europenii sunt niște Euroweenies”, râde Barbrook, folosind un termen peiorativ popular printre republicanii MAGA (Make America Great Again). „Pentru că asta i-ar obliga să gândească, iar ei nu vor să gândească, deoarece gândirea este dificilă.
„Occidentul este blocat în nostalgie – legat de un viitor care deja nu mai există.”
Barbrook și Cameron ne-au avertizat încă din 1995 că politica libertariană în stil american – în care tehnologiile informaționale sunt utilizate pentru a crea o nouă „democrație jeffersoniană” – este un amestec de contradicții. La fel ca Thomas Jefferson însuși, care a scris apelul îndrumător pentru democrație și libertate în Declarația de Independență a Statelor Unite… dar a deținut 600 de sclavi de-a lungul vieții sale.
Ideea MĂREAȚĂ că indivizii vor putea să se exprime liber în spațiul cibernetic (sau chiar în spațiul cosmic) rămâne o absurditate. Este o viziune utopică care se bazează pe „o orbire voluntară față de celelalte aspecte – mult mai puțin pozitive – ale vieții pe coasta de vest: rasismul, sărăcia și degradarea mediului”, așa cum scriau Barbrook și Cameron acum 30 de ani.
Avem memoria scurtă când suntem distrași de brizbrizuri, spectacol și fast – și de utopii futuriste. A fost o temă recurentă de-a lungul istoriei umane și una care le-a permis celor avizi de putere, bogaților și celor fără scrupule să ajungă în vârf. De ce mai suntem surprinși?
© CE-P la H&W (2025). Toate drepturile rezervate.
[i] https://www.theguardian.com/technology/2007/jun/07/guardianweeklytechnologysection.it
[ii] https://www.plutobooks.com/9781783716470/imaginary-futures/
[iii] The Californian Ideology
[iv] The Whole Earth Catalog (WEC) era o revistă și un catalog american dedicat contraculturii, publicat de autorul Stewart Brand. Accentul editorial era pus pe autosuficiență, ecologie, educație alternativă, bricolaj și holism, iar sloganul revistei era „acces la instrumente”.
[v] https://www.classwargames.net/
[vi] Daniel Bell a fost un sociolog, scriitor, editor și profesor american la Universitatea Harvard. https://en.wikipedia.org/wiki/Daniel_Bell