Guvernul Cioloş -populism tehnocrat. Stat social minimal şi stat maximal pentru „investitorul strategic” şi grupurile privilegiate

vasile-ernu1Am aşteptat să se aşeze acest guvern, să ia primele măsuri, ca să înţeleg ce vrea. Recunosc că nu cred în guverne tehnocrate. Puterea şi guvernarea ţin de politic, nu de tehnocraţie. Tehnocraţia este de regulă cea care execută şi nu face politică în sensul clasic. Spaţiul tehnocratic este mult mai aproape de un spaţiu „dictatorial”, el fiind un spaţiu al procedurilor, al instrucţiunilor tehnice. De asta eu deseori ironizez puterea de la Bruxelles: dacă le furaţi procedurile celor de la UE s-a dus toată „arhitectura politică”. Spaţiul politic, spre deosebire de cel al tehnocraţiei, este un spaţiu al dezbaterilor şi al negocierii. În democraţie, marea bătălie este pentru extinderea reprezentativităţii intereselor tuturor păturilor şi grupurilor sociale. Simplu spus: în interesul cui se fac sistemul legislativ, mecanismele de fiscalizare şi drepturi economice şi sociale? Cum sunt impozitate munca şi capitalul, profitul şi consumul, pîinea şi tranzacţiile internaţionale? O simplă analiză a acestor detalii esenţiale vă poate da un răspuns clar. În cazul nostru, pe linia deja începută de guvernul Ponta, guvernul Cioloş ne anunţă clar: capitalul şi „investitorii strategici” au o poziţie privilegiată, cetăţenii majoritari săraci rămîn doar carne de tun pentru aceştia. Însă guvernul Cioloş taie cinic şi ultimile brume de stat social la care PSD era ceva mai atent.

Unul din elementele centrale ale acestei poveşti este Bugetul de stat. Cum se înparte el şi unde ajunge. E destul să vezi cum e făcut ca să înţelegi care sînt păturile privilegiate şi în folosul cui lucrează un guvern. Mai am o nedumerire: cine-şi asumă această guvernare şi cine mai este opoziţia? Sau avem guvern tehnocrat de uniune naţională?

Primul lucru care mi-a sărit în ochi este „petarda” cu tăierea banilor către BOR. Sînt un om de stînga şi am criticat mereu incapacitatea statului de a face separaţia clară între Stat şi BOR, incapacitatea statului de a fiscaliza serviciile BOR, de a scoate „religia” care e mai de grabă cateheză, din şcoli etc. Cred că trebuie să existe mişcări care să împingă biserica spre un anumit tip de schimbare însă nu cred în mişcări bruşte. BOR, ne place sau nu ne place, este una dintre cele mai importante şi longevive instituţii de care dispune acest stat numit România. Nu o putem trata aşa. Acest gest îl calific ca pe un banal gest de PR şi populism ieftin. BOR are multe probleme şi dificultăţi însă nu şi lipsa instrumentelor prin care să facă presiune şi rost de bani. Însă în spatele acestei fumigene se ascund alte lucruri. Între timp aflu că totul s-a rezolvat şi Cioloş a cedat la un simplu telefon al Patriarhului. Ca tehnocraţia să fie funcţională totul e să ştii unde bagi fisa ca ea să devină ultraideologică şi supusă politic.

Întrebarea este simplă pentru orice guvernare: care sînt zonele de interes strategic şi de risc maxim? Care sînt sursele subdezvoltării? Ce facem cu grupurile vulnerabile, cu bătrînii şi copiii noştri care sînt la limita „infarctului social şi economic”. Dar ce facem cu ruralul, una din sursele sărăciei? Cum impozităm? Unde investim?

De unde vine riscul maxim? De unde vine subdezvoltarea? Păi din sărăcie, lipsă de minimă protecţie socială şi economică, lipsă de educaţie şi sănătate etc. Şi vedem cum educaţia, sănătatea, protecţia socială iarăşi sînt lăsate de izbelişte. Priorităţile: SRI, SIE, MAI, Administraţia Prezidenţială, Senat şi Camera Deputaţilor şi veşnicii „investitori strategici” („Bugetul Preşedinţiei creşte cu 39%. Bugetele SRI şi SIE cresc în 2016 cu 20% şi, respectiv, 7%”).  Micile retuşuri aduse Sănătăţii şi Educaţiei sînt nesemnificative.
Cine primeşte bani mai mulţi: Armata şi Serviciile. Apropo, ştiaţi că astăzi la o populaţie mult mai mică avem un număr de angajaţi în Servicii mai mare decît în perioada ceauşistă? (a se vedea Mihai Bumbeş) De ce, în interesul cui? Ştiaţi că „raportat la economie și la populație suntem țara cu cei mai mulți agenți secreți  din NATO”? (Bogdan Glăvan)

Guvernul Ponta căuta o soluţie pentru mărirea salariului minim. Se luaseră decizii în acest sens şi aflăm acum că nu, trebuie să păstrăm salariul minim la 1.050 de lei (777 lei net) . De ce: ca să fim atractivi pentru investitorii străini şi strategici scutiţi deseori de tot soiul de taxe, oferindu-li-se multe facilităţi. Trebuie să rămînem săraci, subdezvoltaţi ca să fim competitivi. Cinic şi imoral: cetăţenii romîn carne de tun pentru profitul marelui capital. Deci munca în RO nu poate aduce bunăstare.

Să ne minunăm: Ministrul de finanțe Anca Dragu a dat vineri exemplul statelor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), unde locuitorii “sunt săraci și mulți și toți știu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme.”

În RO avem în jur de 4,4 mil. de angajaţi din care peste 1,5 milioane de cetăţeni câştigă lunar salariul minim pe economie: 777 RON. „1.747.000 persoane ocupate din România se află sub pragul se sărăcie. 427.000 de salariaţi merg la slujbe chiar daca veniturile obţinute nu îi ajută să depăşească pragul de sărăcie. Peste 1.500.000 de persoane asteptau cresterea salariului minim la 1 ianuarie 2016. Asteaptă degeaba.”.

Nu există dezvoltare în astfel de condiţii, ci doar subzistenţă şi sărăcie.

Să aruncăm privirile pe nişte date:

La început de fiecare an şcolar eu fac un calcul. Nu ştiu cum e acum la şcoală dar să vă spun cum e la grădiniţă. Să privim puţin spre cifre şi să vedem ce se întîmplă mai jos, la baza societăţii…

  • Costul lunar al unei grădiniţe de stat e minim 400 RON pentru 1 copil (Mîncare & consumabile. Nu am trecut cursurile “opţionale” care se plătesc & altele din grădiniţă). Media lunară este de 500 RON. Sînt strict banii care se chletuie ÎN grădiniţa de stat cu program prelungit (8 ore).
  • Pentru înscriere la o grădiniţă de stat e nevoie de o adeverinţă de venit/angajat. Nu ai, nu poţi înscrie copilul.
  • În RO salariul minim brut pe economie: 1050 RON / net: 777 RON
  • Alocaţia de stat pentrucopii: 200 lei /lună – 0-2 ani, 84 lei /lună – 2-18 ani
  • 1 din 3copii din România trăiesc în sărăcie iar procentul crește la 50% în mediul rural.
  • Un copil român din trei este sărac, deşi provine din familie în care părinţii muncesc, fenomenul afectând şi unul din cincicopii din gospodării în care adulţii lucrează mai mult de 80 la sută din timpul activ.
  • Rata sărăciei copiilor din gospodării în care adulţii muncesc a crescut de la 29,1% în 2007 la 32,6% în 2012. Rata sărăciei copiilor din gospodării cu o intensitate a muncii foarte ridicată a scăzut uşor, de la 18,9 la sută în 2007 la 17,3 la sută în 2012.
  • Aproape unul din zece copii trăieşte în gospodării fără locuri de muncă.
  • Numărul nou-născuţilor din 2013 a fost de sub 180.000, cel mai mic nivel al natalităţii de după cel de-al doilea Război Mondial.
  • Un studiu din 2012 al Băncii Mondiale arăta că, la momentul respectiv, numai 37% dintre copiii rromi din România erau înscrişi în gradiniţă, faţă de 77% media naţională.
  • În România se nasc anual aprox. 200.000 de copii – dintre aceştia cel puțin 20% frecventează gradiniţa sporadic sau deloc. Asta ar însemna anual în jur de 120.000 de copii de 3-5 ani care au nevoie de sprijin pentru a merge la gradiniţă regulat.
  • Peste o treime din copiii României trăiesc în sărăcie. Opt minori din o sută trăiesc în România la nivelul de “sărăcie severă”, cu mai puțin de 15 lei pe zi, potrivit UNICEF. 40% din populația României se află în risc de sărăcie și excluziune socială (al doilea cel mai mare procent din UE, 28%) în timp ce 29% din populație trăiește în sărăcie extremă.
  • România este singura țară care și-a înrăutățit indicatorii de sărăcie a copiilor, de la 50% la intrarea în EU în 2007 la 51% în 2014, față de Bulgaria care plecase de la 61% și a ajuns la 45% (Eurostat). Un procent de 48.5% din copiii din România trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, după datele Eurostat, ceea ce înseamnă că România este pe locul doi în întreaga Europă. Cei mai vulnerabili și expuși sărăciei și marginalizării sunt copii din mediul rural și copiii rromi.
  • 54% (2,3 mil. angajaţi) din numărul de salariaţi exclusiv top 3 ramuri primesc lunar sub 1250 lei
  • 30% din totalul angajaţilor fără top 3 sunt remuneraţi la nivelul salariului minim pe economie.

Concluzie:

Guvernul Cioloş la debut: populism tehnocrat cu subdezvoltare locală pentru a eficientiza profitul „invetitorului strategic”. Vrea un stat minimal pentru săracii majoritari şi maximal pentru grupurile privilegiate. Adică stat social minimal. Şi-au luat ţara înapoi aproape definitiv.

 

 

19 Responses to Guvernul Cioloş -populism tehnocrat. Stat social minimal şi stat maximal pentru „investitorul strategic” şi grupurile privilegiate

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.