ANALIZA TAXELOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA

(STUDIU – FEBRUARIE 2011)

CONCLUZII

 PREMISE

 Studiul Ecopolis trece în revistă principalele informații relevante pentru o interpretare corectă a evoluțiilor întregistrate în domeniul taxării de mediu din Romania în perioada 1999-2010.

Tratând taxarea de mediu ca instrument de asigurare a protecţiei mediului, studiul Ecopolis enumeră câteva circumstanţe şi efecte ale plasării României printre ţările cu cel mai mic nivel de taxare din Uniunea Europeană. Iată câteva dintre principalele concluzii care se desprind în urma acestei analize:

ROMÂNIA – ŢARA CU CELE MAI MICI ÎNCASĂRI DIN TAXE DE MEDIU DIN UE

România este ţara cu cele mai mici încasări din taxe de mediu din tot spaţiul Uniunii Europene.

Această situaţie este uşor explicabilă prin opţiunea constantă a guvernelor de după 1989 pentru menţinerea taxelor şi accizelor la niveluri minime. Chiar şi atunci când prin aderarea la UE s-a impus necesitatea aducerii accizelor la un nivel mai ridicat, România a optat pentru amânarea cât mai mult a armonizării acestor taxe. Mai mult, România este singura ţară europeană care a optat pentru menţinerea minimului acestor accize.

Drept urmare, ţara noastră are printre cele mai mici încasări din taxe de mediu ca % din PIB, atât la nivel general cât şi pe cele trei grupe principale: taxe pe energie, taxe pe transport şi taxe de mediu şi poluare. În plus, România este singura țară din cele zece țări postcomuniste care au devenit membre ale UE în care încasările din taxele de mediu ca procent din PIB au scăzut după începerea procesului de negociere cu UE în 1999.

POLITICA DE TAXARE A ROMÂNIEI ESTE LIPSITĂ DE EFECTE POZITIVE

Menținerea unor taxe pe energie mici nu pare să fi avut nicio consecință pozitivă. România continuă să deţină economia cea mai ineficientă din punct de vedere energetic din Europa, dar în același timp nu înregistrează exporturi deosebite în domenii cu o intensitate energetică mare. Între 2000 şi 2006 nu s-a înregistrat decât un progres infim în domeniul eficienței energetice, România producând doar 67 Euro pentru fiecare tonă de combustibil consumată, în comparație cu 108 Euro în celelalte țări postcomuniste membre ale UE și 184 Euro în vechile membre ale UE.

UNA DINTRE PROBLEME: COLECTAREA DEFICITARĂ A TAXELOR

România are interesul de a colecta taxe pentru finanțarea unor proiecte destinate limitării impactului activităţilor umane asupra mediului înconjurător. Cel mai important indicator al interesului autorităţilor în acest sens îl reprezintă crearea Fondului pentru Mediu şi dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru administrarea lui.

Totuşi, în ciuda creşterii continue a încasărilor la acest fond, pentru majoritatea taxelor de poluare încasările sunt insignifiante în raport cu baza de venit. Estimăm de ex. că, în ce privește colectarea taxei de 1% din valoarea masei lemnoase introduse într-un proces de prelucrare, evaziunea fiscală este de minimum 50%, iar în privința taxei de 1 RON/Kg pentru fiecare anvelopă vândută, procentul de colectare este mai mic de 25%. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât taxele de poluare şi folosire a resurselor sunt acele taxe destinate finanţării de proiecte pentru limitarea efectelor activităţilor umane asupra mediului.

Slaba colectare a veniturilor destinate Fondului pentru Mediu afectează capacitatea României de a-și îndeplini obligațiile în domeniul protecției mediului. Se impune, aşadar, o discuție urgentă cu privire la modul în care instituțiile statului abilitate să colecteze taxe pentru Adminstrația Fondului pentru Mediu pot fi determinate să-și îndeplinească obligațiile legale cu un grad mai mare de eficiență.

CONCLUZIE: CREȘTEREA ÎNCASĂRILOR DIN TAXE DE MEDIU – O PRIORITATE

Creşterea încasărilor din taxele de mediu ar trebui să reprezinte o prioritate pentru România, mai ales în contextul crizei bugetare din ultimii doi ani şi a recomandărilor UE de schimbare a accentului dinspre taxarea muncii (unde România are o fiscalitate foarte ridicată) înspre taxarea consumului şi a poluării.

În contextul în care avantajul competitiv oferit de un nivel mic al taxării nu pare să fi fost fructificat în niciun fel, iar situația fiscală impune o creștere a gradului de taxare ca % din PIB, există argumente serioase pentru a susţine o creştere treptată a taxelor de mediu, o creștere a eforturilor de îmbunătăţire a gradului de colectare a taxelor destinate Administraţiei Fondului de Mediu, precum şi introducerea unor instrumente noi folosite în diferite ţări ale Uniunii Europene. 

Studiul Analiza taxelor de mediu din România poate fi consultat integral la adresa: http://www.ecopolis.org.ro/files/Analiza taxelor de mediu in Romania.pdf.

 

 

Comentariile sunt închise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.