În articolul precendent am analizat primele proiecte feroviare din Transilvania și Banat și legătura acestora cu centrele industriale de minerit și siderurgie din zonă. Argumentul meu a fost că procesul de industrializare care apare în aceste regiuni trebuie văzut în contextul capitalist global mai larg: construcția căilor ferate a înlesnit extragerea eficientă a resurselor naturale și transportarea lor către centrele capitaliste. Baziaș – Oravița – Anina, culoarul feroviar dezvoltat în Banat și Arad – Simeria – Alba Iulia, culoarul dezvoltat puțin mai târziu în sudul Transilvaniei, au constituit cele mai importante lucrări regionale de infrastructură ce au facilitat conectarea industriilor emergente la economia capitalistă globală[i].  Ultimul culoar feroviar dezvoltat de Imperiul Austro-Ungar în Transilvania  a fost Oradea – Cluj – Brașov, însă acesta … Continuă să citești →

Stimate domnule profesor Vladimir Pasti, vă mulțumim pentru acordarea acestui interviu. Inițial, scopul discuției era analiza societății românești la 30 de ani de la căderea regimului comunist și debutul tranziției. Între timp, declanșarea pandemiei a schimbat atenția și a adus cu sine alte priorități și alte ritmuri de muncă și de viață. Vrem să păstrăm în continuare focalizarea inițială a interviului, dar să pornim exact din mijlocul realității noastre istorice de acum. Când realizăm acestui interviu ne aflăm într-un moment de creștere fără precedent a numărului de cazuri de infectări cu SARS-COV-2 și a numărului de morți. Sistemul sanitar pare că se apropie de momentul când nu va mai putea face față situației. În același timp, … Continuă să citești →

Numai dacă înţelegem complexitatea regimului Milošević şi a celor care l-au urmat, putem înţelege şi complexitatea înfrângerii suferite. Pe 5 octombrie s-au împlinit 20 de ani de la înlăturarea lui Slobodan Milošević din fruntea Republicii Federale Iugoslavia, după ce, în urma fraudării alegerilor prezidențiale din 24 septembrie 2000, întreaga țară fusese cuprinsă de Revoluția Buldozer, pornită de la protestele inițiate de mișcarea Otpor (Rezistență). În data de 5 octombrie, protestatarii au intrat în Belgrad și au ocupat principalele instituții. O zi mai târziu, pe 6 octombrie 2000, Milošević și-a recunoscut înfrângerea. Înlăturarea lui Milošević a survenit după un deceniu zbuciumat: dezintegrarea Iugoslaviei, războiaele sud-slave, masacrul din Kosovo, bombardamentele NATO…în plus: regimul autoritar, furturile generalizate și dureroasele … Continuă să citești →

Personajul central într-un documentar fictiv puțin cunoscut al lui Woody Allen (1983), Zelig este surprins într-un cadru de știri de epocă cum își schimbă înfățișarea, accentul și limba vorbită în funcție de persoanele in jurul lui. El devine copia persoanelor pe care le întâlnește, printr-o transformare cameleonică. Cea ce îl face ieșit din comun nu este numai abilitatea de a-și schimba trăsăturile fizice, dar și cele lingvistice. La un moment dat o psihiatră îl ia în grijă încercând să-i trateze boala care potrivit diagnosticului provine dintr-un “conformism definitoriu” alimentat de nevoia de a fi acceptat, recunoscut de ceilalți. Însă omul “cameleonic” Leonard Zelig își ascunde așa de bine proveniența, povestea lui adevărată, că în momentul în … Continuă să citești →

Majoritatea populației este neinteresată de alegerile locale. Mai mult de jumătate dintre românii cu drept de vot nu îl exercită în cadrul acestui tip de scrutin. Alegerile locale au cu adevărat miză doar pentru cei implicați, pentru că în urma lor vor afla dacă vor avea sau nu acces la bugetul local și la pârghiile de putere locală. Dacă vor putea împărții funcții în administrația locală sau dacă vor avea puterea să aprobe dezvoltări imobiliare sau investiții directe. Nu e puțin lucru pentru cei care vor căpăta acest privilegiu, mai ales că, gestionată atent, această poziție  de putere locală,  poate însemna prestigiu la nivel central, de unde vin fondurile pentru dezvoltare și investiții. Alegerile locale, totodată, … Continuă să citești →

Un regizor bun merge cu un teoretician bun, mai ales când primul face filme proaste. ”Malmkrog”, de Cristi Puiu, a mers perfect cu un eseu de-al lui Kracauer în care explică cum se oglindește societatea în filme. Se oglindește, dar nu oricum, se sulemenește, bagă filtre, cum s-ar zice în lumea Tik-Tok-Insta. Unii autori se revoltă, sunt nemulțumiți de societatea în care trăiesc și atunci trag un film sublim estetic despre un moment istoric, pe care îl tratează ”radical”. Însă, ne  avertizează Kracauer: acești rebeli sunt ”fără știința lor simple fantoșe ale societății ce-i poartă în lesă în timp ce ei cred că se răzvrătesc împotriva ei”. Aici l-aș încadra pe Puiu cel din ”Malmkrog”. Face … Continuă să citești →

Pe zidul nord-vestic al Gării de Vest (Nyugati Pályaudvar) din Budapesta stă o placă memorială amplasată în amintirea lui Béla Puczi, un erou al tranziției post-decembriste din România. Memorialul constă dintr-un basorelief înfățișând un bărbat mai în vârstă și o inscripție: Béla Puczi (1948-2009) împreună cu alții, a apărat demonstranții maghiari de masele pregătite de linșaj. Târgu Mureș 1990. „Maghiari, nu vă temeți, au venit țiganii!”[2] Pasagerii grăbiți spre tren sau adolescenții care pierd vremea în jurul centrului comercial West End City, aflat în fundul parcării, trec fără să-l vadă. Alții, chiar dacă îl observă, nu caută neapărat sensul acestui loc memorial. Străzile Budapestei abundă în inscripții și monumente comemorative, iar trecătorii rareori se opresc să … Continuă să citești →

1. Curăţenia oraşului nostru Mă numesc Székely Örs (nume, prenume), sunt poet maghiar clujean. Când scriu textul de faţă, primul meu articol în limba română, îmi amintesc de Kafka, membru al unei minorităţi exprimându-se într-o limbă a majorităţii. A fi minor(itar) în contexul de faţă înseamnă vorbirea unei limbi cu o altă subiectivitate decât cea normativă şi sancţionată. Acest lucru înseamnă dizlocarea metaforelor obosite care mărşăluiesc spre statutul de metafizică. Subiectivitatea dobândită astfel înseamnă pentru mine autonomia – şi de ce nu, secesiunea de construcţiile genealogice care alcătuiesc vatra, heim-ul unei comunităţi „politice”. În acest text nu voi încerca să neg suspiciunile faţă de mine din partea mindsetului majoritar de orice natură, ştiind, că vorbirea mea … Continuă să citești →