„Statul român are obligația de a asigura un acces echitabil la educație pentru toți copiii săi, indiferent de situația financiară sau mediul de rezidență.”


646x404Vasile Ernu în dialog cu
Constantin-Alexandru Manda*, elev la Colegiul Național “Mihai Eminescu” din Constanța,  președinte al Asociației Elevilor din Constanța.

Asistăm din ce în ce mai des la crearea unor realităţi şi a unor agende publice paralele.  „Elita” politică, jurnalistică şi intelectuală din România, în marea ei parte, este total ruptă de problemele esenţiale ale acestei ţări. „Elita” politică nu mai reprezintă demult interesele cetăţenilor iar marea parte a elitei jurnalistice şi intelectuale construiește o agendă prin care, în cel mai bun caz, îşi urmărește propriile interese. Dacă ai curajul şi curiozitatea să mergi în afara celor cîtorva centre importante, vei descoperi o Românie care are cu totul alt tip de probleme şi nevoi. Aceşti „oameni abandonaţi” şi nevoile lor nu sînt pe agenda politicienilor şi a presei mainstream de la noi.

De multe ori, ca să înţelegi ce se întîmplă, trebuie să te mişti spre astfel de spații pentru a afla informaţii de la faţa locului. Una din problemele imense ale acestei ţări este legată de sărăcia care afectează copiii. Mai ales copiii din mediul rural. Sistemul de educaţie, în starea lui de descompunere, face parte din acest mecanism de reproducere a sărăciei, iar spaţiul rural este măcinat de sărăcie.

Ştim că, în total, 52,2% dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, fiind al doilea cel mai ridicat nivel din UE27, după Bulgaria. La fel, în ce privește şcoala din mediul rural, ştim care sunt datele: 47,5% din elevii aflați în clasele I – VIII învață în scoli din sate și comune; 30% din elevii de la țară abandonează timpuriu școala, procentul fiind de trei ori mai mare decît cel înregistrat în urban (care se situează sub media europeană); 20% dintre absolvenții de opt clase se opresc la acest nivel de studii, nu urmează liceul sau o școală profesională; 80% din mediile sub cinci de la Evaluarea Națională 2015 au fost obținute în mediul rural; aproximativ 90% din cadrele didactice fără calificare care predau în cadrul sistemului, o fac în școli din mediul rural; 4000 de școli nu au autorizație sanitară de funcționare. Să continui? (aici mai mult).

Ni se vinde ideea (principiul) “banii urmează copilul”  care din punctul meu de vedere este o escrocherie care nu are ca scop  ajutorarea elevilor sau părinţilor, ci conectarea unor SRL-uri la bugetul de stat şi căpuşarea acestuia (am scis aici şi aici). Oare este chiar o urgenţă a sistemului educaţional să alimentăm cu bani publici sectorul privat?

Reamintesc că doar în mandatele lui Cristian Adomniței, Ecaterina Andronescu și Daniel Funeriu au fost inchise 1.781 de scoli și au fost comasate 1.534 de scoli. Ce se întîmplă cu copiii care locuiesc în localităţile fără şcoli? A apărut astfel o „specie” nouă: „copiii navetiști”. Ştiţi care este una dintre cauzele abandonului şcolar? Naveta: „copiii navetişti” care nu-şi mai pot permite „luxul” transportului la şcoală. Cum, de ce? Despre aceste subiecte am stat de vorbă cu Constantin-Alexandru Manda*, elev la Colegiul Național “Mihai Eminescu” din Constanța,  președinte al Asociației Elevilor din Constanța, organizație neguvernamentală, cu personalitate juridică, care are ca scop reprezentarea drepturilor elevilor. Să ascultăm poziţia elevilor.  / Vasile Ernu

 

 Din cauză că în ultimii ani s-a închis un număr tot mai mare de școli, mulți copii sînt nevoiți să facă naveta. Care sînt marile probleme, dincolo de disconfortul și oboseala la care sînt supuși copiii, cu care se confruntă ”copiii navetișiti”? Dar părinții, profesorii?

 O problemă foarte mare a “copiilor navetiști” este faptul că naveta le este decontată parțial, și anume 26 lei/2 km + 2 lei/km, fapt ce a dus la împuținarea elevilor navetiști, pentru că majoritatea au abandonat școala, din lipsa banilor. Totodată, aspectul financiar îi afectează destul de mult și pe părinți, care sunt obligați să își vadă copiii cum părăsesc cursurile, pentru că nu au bani să îi mai trimită la școală.

Dacă am înțeles bine în perioada anilor 2013-2014 au existat mari probleme cu deconturile pentru aceste navete? Care au fost motivele întîrzierii deconturilor și cine este responsabil cu aceste deconturi?

Da, în primăvara anului 2013 se ajunsese ca elevilor navetiști să nu le mai fie decontați banii pe ultimele 8-9 luni. La acel moment, naveta era decontată integral, iar Ministerul Educației a întârziat plățile acuzând faptul că transportatorii au mărit “peste-noapte” tarifele pe anumite rute. Atunci, țin minte că în luna mai am organizat, în județele Constanța și Mureș, o grevă japoneză, ce s-a întins pe mai multe zile și care în final a forțat Guvernul să aloce bani din fondul de rezervă pentru a acoperi parțial datoriile.

Spune-mi, te rog, în ce măsură au afectat aceste întîrzieri ale deconturilor prezența la ore ale ”elevilor navetiști”?

Întârzierea deconturilor din anul 2013 i-a făcut pe mulți elevi să abandoneze școala, din cauza faptulului că nu își mai permiteau să ajungă la cursuri. În acea perioadă, foarte mulți elevi și părinți ne contactau pe mine și pe colegii mei, fiind disperați de situația creată.

Odată cu august 2013  a apărut acel OG 29/2013 care a plafonat naveta la 26 lei/3 km + 2 lei/km. Aceste prețuri sînt realiste? Sînt în corelație cu prețurile reale de pe piață?

Da, într-adevăr, începând cu august 2013 naveta este plafonată la 26 lei/3 km + 2 lei/km, acest lucru fiind o problemă majoră pentru mulți dintre elevii navetiști. Sunt cazuri în care unora dintre elevi li se decontează doar undeva la 20% din valoarea abonamentului. O situație concretă este în județul Constanța, pe ruta Poarta Albă-Constanța, unde din 250 lei cât costă abonamentul, unui elev îi sunt înapoiați doar 50 lei. Ordonanța de guvern care a plafonat naveta este, după mine, neconstituțională, din două motive: în primul rând, afectează dreptul la învățamânt gratuit, drept consacrat de Constituția României, și în al doilea rând, este o ordonanță simplă, cu caracterul unei legi ordinare, care modifică un drept prevăzut de o lege organică, legea educației.

Citesc în presă: ” Senatul taie din banii de navetă ai școlarilor. Consiliul Național al Elevilor critică vehement decizia Comisiei de Învățământ a Senatului care a avizat negativ eliminarea sumei-plafon acordată elevilor pentru decontarea transportului. Reprezentanții elevilor spun că în aceste condiții este încălcat dreptul de acces gratuit la educație și că abandonul școlar va crește.” (EVZ) Despre ce este vorba? Care este stadiul aceste povești?

Comunicatul la care faceți referire a fost dat în primăvara trecută. Atunci, atât CNE, cât și Asociația Elevilor din Constanța, au reacționat la decizia Comisiei pentru învățământ din Senat, care a acordat raport de respingere unei propuneri legislative care abroga prevederea din OG 26. Din august 2013 și până acum au trecut prin Parlament aproximativ cinci propuneri legislative în acest sens, dar atât Camera Deputaților, cât și Senatul, le-au respins pe toate.

Se vorbește tot mai mult că din cauza acesor ”navete”, a prețului prea mare a transportului, a întîrzierilor de plată este afectat tot mai mult abandonul școlar. Crezi că abandonul școlar este afectat și de această cauză?

Da, bineînțeles, abandonul școlar este în strânsă legătură cu nedecontarea integrală a navetei. Conform datelor furnizate de Eurostat, anul trecut în România abandonul școlar era de 18,9%, cu 1,6% mai mult decât în momentul plafonării navetei. Iar aceste date relevă situația medie, din păcate, în mediul rural asistăm la o tragedie, 4 din 10 copiii nefrecventând cursurile. Ce este mai amuzant, prin Strategia Europa 2020, România și-a asumat că va scădea abandonul școlar la 11,4%. Statul însă nu ia măsuri pentru scăderea ratei părăsirii timpurii a școlii, ba din contră. Este de neacceptat ca în România anului 2016 să existe copii care nu finalizează învățamântul obligatoriu din cauza lipsurilor materiale.

Avem niște date statistice a numărului ”elevilor navetiști” pe care-i are România? Avem niște estimări a modului în care acest proces afectează abandonul școlar?

În prezent, România are peste 150,000 de elevi care zilnic fac naveta între localitatea de domiciliu și școală. Statul român are obligația de a asigura un acces echitabil la educație pentru toți copiii săi, indiferent de situația financiară sau mediul de rezidență.

Care sînt în acest moment cerințele Asociaţiei Elevilor?

Asociația Elevilor din Constanța solicită revenirea la situația dinaintea anului 2013 și anume decontarea integrală a navetei, precum și modificarea mecanismului de decontare. Solicităm ca 50% din costul abonamentului să fie subvenționat de Consiliul Județean, cel care organizează licitațiile pe rutele de transport intrajudețne și negociază cu transportatorii, iar restul de 50% să fie decontat prin unitățile de învățamânt, prin sumele provenite de la finanțarea complementară.

____

Despre Constantin-Alexandru Manda *

 Constantin-Alexandru Manda este elev în clasa a X-a la Colegiul Național “Mihai Eminescu” din Constanța, specializarea filologie. Are o experiență de peste patru ani în mișcarea de reprezentare a elevilor, la nivel școlar, județean și național. În prezent deține funcția de președinte al Asociației Elevilor din Constanța, organizație neguvernamentală, cu personalitate juridică, care are ca scop reprezentarea drepturilor și intereselor elevilor din județul Constanța, pe care a fondat-o, în iunie 2013, alături de alți 4 colegi din conducerea Consiliului Județean al Elevilor.

 

Un răspuns la „Statul român are obligația de a asigura un acces echitabil la educație pentru toți copiii săi, indiferent de situația financiară sau mediul de rezidență.”

  1. laur22 spune:

    “Statul român are obligația de a asigura un acces echitabil la educație pentru toți copiii săi, indiferent de situația financiară sau mediul de rezidență.”
    Sa mori tu ?
    De cand ?
    Mai precis stii tu de cand nu mai e asa ceva valabil ?

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.